A vorbi, a tacea
Doi intelepti de demult se plimbau
Pe-o plaja inserata cand marea tipa
Vorbind cu aplomb, mai-mai a se certa
Despre cum ar fi drept... A vorbi... a tacea
A vorbi o coama de talaz inspumat,
A tacea ca un erg din desertul uscat
A vorbi idiom ilicit antamat
A tacea gasind un continent scufundat.
A vorbi cand tradezi un prieten leal
A tacea tainuind pe-un intim criminal
A vorbi cand destrami un secret ancestral
A tacea asteptand cu un calm de crotal
A vorbi ca sa umpli acest vechi rebel
A tacea inchizand acel stramb porumbel
A vorbi sa astupi cu-un sunet de cinel
A tacea pentru tine este-un unic fel
A vorbi animat de-un pahar de tergal
A tacea stapanit de-un tremens sideral
A vorbi perorand absolut magistral
A tacea sub o masca la un carnaval
..
Dimineata-n corabii venind ii gasi
Intinsi pe nisip ostenitii copii
Ei nu vor afla cat timp ei vor mai fi
Cum e oare mai drept
a tacea
a vorbi.
poezie de Andrei Ghita (7 octombrie 2007)
Adăugat de Andrei Ghita
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vorbire
- poezii despre timp
- poezii despre sunet
- poezii despre secrete
- poezii despre prietenie
- poezii despre porumbei
- poezii despre plajă
- poezii despre nisip
- poezii despre măști
1 criticus [din public] a spus pe 10 septembrie 2018: |
nu am intiles nimec *)))) |
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.