Iaşi

Ecologică

Cu pieptul oţelit, fârtaţii
Ce-adoră aerul curat
Iubesc, ca verzi români, Carpaţii
... De Iaşi, de Râmnicu Sărat...

epigramă de Gheorghe Şchiop din Fumuri (culegere de epigrame) (2002)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu te-am iubit

... eu te-am iubit, amanta mea lascivă
aşa cum niciodată n-am iubit
şi azi la Iaşi, la sfânta Paraschivă
rog îndurare c-am păcătuit...

eu te-am iubit, amanta mea zglobie
copilă dragă sufletului meu
şi dacă a iubi e blasfemie
ce e atunci credinţa-n Dumnezeu?!!

eu te-am iubit, amanta mea-ntelegătoare
cu păr bălai şi ochi verzui, de vis
zâmbind acelor declaraţii sfidătoare
-că nu mai plec, că gata, m-am decis...

eu te-am iubit amanta mea târzie
simţind că sunt şi eu iubit
ştiam că nu-mi vei fi nicicând soţie
că îmi vei fi - să mint am îndrăznit

[...] Citeşte tot

poezie de Iurie Osoianu (25 octombrie 2012)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-eşti dragă, Didi"
[Iasi, 16 mai 1937. Doamnei Sandra Cotovu, Strada Traian, nr. 51, Constanţa; Expeditor – Otilia Cazimir, Strada Bucşenescu, nr. 4, Iaşi]

Otilia Cazimir în Confesiunile Otiliei Cazimir, la nouă zile de la moartea lui G. Topîrceanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Valorosul şi energicul director al Conservatorului din Iaşi, culegătorul pios şi entuziast al cântecelor naţionale, izvoditoarele simţiri poporane... organizatorul inimitabil al neîntrecutului cor mitropolitan, Gavriil Musicescu a fost o personalitate marcantă în mişcarea culturii noastre contemporane. Memoria sa va trăi veşnic în istoria dezvoltării muzicale la români.

citat celebru din A.D. Xenopol (15 decembrie 1903)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

La Iaşi, mulţi dintre cei care s-au perindat pe la direcţia teatrului erau scriitori. Citez câteva nume: Mihail Sadoveanu, Ionel Teodoreanu, Gheorghe Topârceanu şi Iorgu Iordan. Am colaborat la "însemnări critice" şi am participat la scoaterea unor publicaţii de un număr sau două (suprimate din lipsa de parale).

Ştefan Ciubotăraşu în Gheorghe Tomozei, În vizită la Ştefan Ciobotăraşu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am iubit filmul dintotdeauna. M-am format ca actor într-un prestigios teatru de provincie, la Iaşi, am fost apoi o vreme la Arad şi, după 1945, anul în care m-am stabilit la Bucureşti, în urma stăruitoarelor chemări ale lui Victor Ion Popa, am avut prilejul să urmăresc îndeaproape eforturile pasionaţilor filmului de a realiza şi la noi o producţie cinematografică.

Ştefan Ciubotăraşu în Gheorghe Tomozei, În vizită la Ştefan Ciobotăraşu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

M-am înscris la Şcoala de bele-arte din Iaşi, împotriva părinţilor. Aici am pierdut cinci ani de zile, învăţând să lustruiesc hârtia cu estompa, după ghipsuri antice, iar la natura vie să transpun pe pânză aceeaşi carnaţie de clisă rânceadă a aceluiaşi model murdar şi borţos: o ţigancă nenorocită, recrutată de directorul Şcolii din nu ştiu ce mahala suspectă - şi pe care o schingiuiau penibil în atelier, silind-o să ia poze clasice de Afrodită.

citat clasic din Nicolae Tonitza
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am trăit în mediu muzical de copil, iar în anii războiului, când a fost foarte greu, am făcut muzică în şcoala primară şi chiar în primele clase de liceu. După război, am fost elev la clasa de pian a Conservatorului din Iaşi, până în 1950, când acesta s-a desfiinţat... În casă se cânta permanent. Eu am cântat la violă, am studiat pianul. În 1939 aveam 6 ani şi am cântat – cu mândrie o spun – la orga bisericii catolice.

Iosif Sava în Jurnal
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Afară, în ograda casei, latră Roro. E ultimul câne al casei noastre. Vine cu noi din Moldova. Când l-a adus tata la Iaşi, copiii mei erau mai mari decat el. Ei au dădăcit puiul orfan. Acum însă e cânele moşneag de paisprezece ani, iar copii sunt tineri de douazeci de ani.
Intr-o zi, cânele acesta va muri şi altul ii va lua locul, cum şi aceasta a venit după altul, cum si acela...

Ionel Teodoreanu în Întoarcerea în timp
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi, românii, nu am progresat decât împinşi de la spate, dar şi atunci - doar în două cazuri: când am avut parte de nişte conducători geniali sau când am fost conduşi de străini. Faptul că prima universitate din spaţiul românesc a apărut (1860, Iaşi) la mai mult de o jumătate de mileniu după Universitatea din Praga (1348), este, probabli, primul argument care susţine această tristă constatare.

Marian Pătraşcu (iulie 2015)
Adăugat de Marian Pătraşcu
Comentează! | Votează! | Copiază!