Douďż˝ degete

* * *

Noi nu ştim însă şi cuvintele au disputele şi animozităţile lor ce depăşesc spectrul justiţiarul verb..
bunăoară... nu poţi îngrădi între cuvintele "apă" şi "necaz" cuvântul "cald"...
Să zic..

În apă caldă necazul nu este necaz
nici din apă căldura necazului
nu scoate apă caldă necazului...

în acest caz
vedem o întipărire a căldurii cu apa şi nu cu necazul
şi anume mai degrabă cu cuvântul
"blană"...

Blană caldă-n apă
de blănos căldură-n apă
curge călduroasă blană
care crapă...

Aici cuvintele dezvoltă şi nasc cuvinte.
Ele devin cuvintele facerii

[...] Citeşte tot

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când dragostea

să ţesem din lumină conduri pentru prinţese
din coame de-întuneric să împletim sumane
şi-n aşternut de frunze să lăsăm gura-n pârga
te dezbrac de cuvinte mă dezbraci de-înţelesuri

ca două stânci golaşe străbatem îndoiala
şi-n undele uitării ne pierdem răsuflarea
din şoapte-încremenite strunjim degete noi
descoperind magia adânc sădită-n noi

din degete de foc curg rune şi-alte semne
şi dinţii scriu povestea trăirilor eterne
un geamăt se prăvale în hăul necuprins
şi din adânc răspunde chiar tartorul închis

adâncă-i resemnarea şi trist e orizontul
când un cuvânt desparte chiar cerul de pământul
trăirile se-agăţă de nava eşuată
şi vântul depărtării cu valuri stă să bată

poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când vine noaptea (Pe acordurile " Povestindu-mi cele mai intime sentimente")

Când vine noaptea,
îmbujorată deja de vin,
îmi desfac încet părul:
caliciul unei flori de prun
s-a prins de o creangă uscată.
Mă trezesc contrariată când fumul
îmi întrerupe somnul de primăvară.
Visul este îndepărtat,
atât de îndepărtat;
şi este linişte, atât de linişte.
Luna se roteşte şi se tot roteşte.
Pleapele pescăruşului sunt închise;
şi totuşi eu frec între degete muguraşul rănit,
şi totuşi eu învârt între degete această mireasmă,
şi totuşi eu sunt posesoarea acestor ore-ale timpului.

Li Qingzhao ~Li Ching Chao,1084-1155

poezie de Li Qingzhao ~Li Ching Chao,1084-1155, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Degete?

Lasă-mă să-ţi spun acum
despre femeia fără degete:
A venit într-o seară,
pe când lipeam cearşaful de ferestre,
ca să fac baia de seară.
Eram gol până-n deget
şi ea era femeia oarbă şi fără niciun deget
în deget.
Când m-a pipăit gol, s-a speriat
şi mi-a spus să-i pun mâna pe sân să-mi confirme;
când mi-am agăţat degetul de sfârcul ei alb
mi l-a furat în ventricul
şi a dispărut cum a venit.
Şi la prietenul meu din camera vecină,
şi la vecinul prietenului meu din camera vecină,
tot câte un deget.
Clădirea fără deget este porecla clădirii noastre.

Aceasta-i povestea femeii care n-avea niciun deget.

poezie de Gherasim Luca din revista "Alge", nr. 13
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

La porţile Raiului

Morţi cu degete de ceară
Bat la porţile din rai,
Am venit şi noi de-aseară...
Sfinte Petre ce mai stai?

Vino şi deschide poarta
Suntem cam nedumeriţi
Că şi-aici avem tot soarta
De-a rămâne prea smeriţi?!

De baţi ţi se va deschide
Spune cel precept creştin
Noi, fiind sătuli de pilde
Osul vrem să-l odihnim.

C-am trăit degeaba-n lume
Şi am fost o viaţă orbi
Azi, fi'nd dezlegaţi de nume
Nu mai vrem ca să fim robi.

[...] Citeşte tot

poezie de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Falange cu ştaif

E naşpa să nu ai aripi!
Toţi au..
Unii au şi de rezervă cu oase cromate
cu deschidere patru D
eu am tot cinci degete
din generaţia omului...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Maşinăria zăpezii s-a stricat
omul de zăpadă fumează
aşa cică se simte bărbat
învârtit pe degete de-o rază

catren de Costel Zăgan din Ia catrenul, neamule! (1989)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem (Spiritului îi place să se-îmbrace)

Spiritului
îi place să se-îmbrace-astfel:
zece degete la mâini,
zece degete la picioare,

umeri şi toate celelalte;
noaptea
în tufe negre,
dimineaţa

în tufele-albastre
ale lumii.
El poate pluti, desigur,
dar mai degrabă

sondează materia brută.
Aerian şi fără formă
are nevoie
de metafora unui corp,

[...] Citeşte tot

poezie de Mary Oliver, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te privesc printre degete, Versuri: Cristian Harhătă

Te privesc printre degete
Ca un copil ce zăreşte marea
Mie şi frică, mie şi sete
Că mă va ucide sarea

Din adâncurile tale
Uneori ai scos la mal
Câte o scoică moale
Argintie, sidefie pal

Îţi arăţi frumuseţea,
Doar atunci când eşti fragilă,
Şi din caracter nobleţea
O-mpleteşti cu iubire şi cu milă

Sunt vulnerabil în faţa ta
Şi fac un pas înapoi
Cu tandreţe te-aş curta,
Dar nu e timp pentru noi

[...] Citeşte tot

poezie de Cristian Harhătă din Sursă proprie (14 decembrie 2021)
Adăugat de cristianharhata
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi dă în dar rubinul ce inimii-i e frate,
Ce face să-mi pulseze regrete-nsingurate.
Şi toarnă în pocale trei degete de vin,
Că vreau pentru lumina iubirii să închin.

catren de Mihaela Banu (2 aprilie 2021)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!