Poezii despre iubesc ploaia, pagina 2
Apă
M-am născut într-un an secetos. În vara aceea
mama aștepta-n casa biciuită de soare
și de vântul uscat, care nu se mai oprea,
ca bărbații să revină seara acasă
și să aducă apă de la o fântână de departe.
Venele frunzelor secaseră, iar rădăcinile se subțiaseră.
Toată viața m-am temut de reîntoarcerea acelui an,
fiind convins că se află încă undeva pe aici,
prin apropiere, ca sufletul dușmanilor morți.
Teama de a-mi simți gura plină de praf mă-nsoțește pretutindeni,
de aceea eu sunt soțul credincios al ploii,
iubesc apa fântânilor și-a izvoarelor
și gustul acoperișurilor din apa bidoanelor.
Sunt un om uscat a cărui sete este-o laudă adusă norilor
și-a cărui minte are forma unei cești.
Cea mai mare plăcere-a mea este să mă trezesc noaptea,
după câteva săptămâni de secetă, și să ascult ploaia.
poezie de Wendell Berry, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre ploaie
- poezii despre frică
- poezii despre apă
- poezii despre vânt
- poezii despre viață
- poezii despre timp
- poezii despre săptămâni
- poezii despre superlative
- poezii despre suflet
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Peste mine a venit toamna...
iubito, peste mine a venit toamna,
cu tot alaiul ei, cu toată gama
de melodii prea triste și îngândurate,
iubito, ploaia ei de frunze ne desparte
și unde ești iubito? ești departe...
la fel ca pomii când își pierd verdeața
pe chipul meu sunt riduri dimineața,
mai trag de timp, întind la maxim ața,
deschid larg ochii să-mi gonească ceața
și deapăn printre gânduri toată viața
atât mai fac, iubito și mai scriu,
un rând aștern din visul meu pustiu,
el îmi zâmbește, este amărui,
îmi amintesc pe versuri cum te știu,
cu râsul tău mereu, mereu, zglobiu
și toamna cea din mine mă apasă,
îmi cocoșează trupul, cui îi pasă?
[...] Citește tot
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre visare, poezii despre iubire, poezii despre gânduri, poezii despre dimineață, poezii despre zâmbet, poezii despre versuri sau poezii despre tristețe
Îmi predic starea de bine
după multă vreme am dat drumul câinilor din mine
le-am rupt lanțurile și le-am strigat alergați le-am pus hrană proaspătă
și apă chiar și celor care plângeau dincolo de gard le-am deschis în suflet
ne-am jucat i-am mângâiat mi-au lins obrajii vizibilele cearcăne
am decis să-mi pun cea mai frumoasă ținută să ies la o plimbare
aiurea pe străzi să întoarcă lumea privirile după mine să zâmbesc mult chiar dacă nu am vreun motiv
să-mi arăt caninii strălucitori ca în reclama de pastă de dinți
să salut pe toată lumea și să cumpăr fiecărui copil întâlnit măcar o acadea
să mă închin în fața oricărei biserici întâlnite chiar dacă unora nu le place asta și gesticulează în urma mea
să scriu pe toți pereții întâlniți versuri să scriu ce vreau eu să scriu că te iubesc și
că iubesc ploaia deși acoperișul vieții e spart pe alocuri fiindcă
iubesc vara cu soarele ei pripit cu marea dezlănțuită și noi pierzând noțiunea timpului
să urc și să cobor scări nu contează pe unde pe la casino sau poate în nu știu ce țară
e la modă să străbați lumea în lung și în lat
să pui poze pe facebook în modul cel mai liber cu putință
să escaladez munții în cascade să trec peste andrei pleșu cu îngerii lui
să fiu eu însămi prezentul cu aspirațiile
cu toate acele emoticoane prin care unii își arată emoția
deși nu este același lucru cu a te pupa pe buze și atinge sânii
după multă vreme dau cu timpul de pământ și-i spun că am trecut de evul mediu
[...] Citește tot
poezie de Ottilia Ardeleanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre dinți, poezii despre câini, poezii despre îngeri sau poezii despre votare
Angst II (epilog)
de ce ești vas când ancora te doare
și nu poți trece de povara ei?
de ce nu poți mușca din remușcare
sau bea din lacrimi când nu poți să bei?
de ce atâtea voci îți șterg bătaia
să nu poți spune dacă ești sau nu?
de ce nu-mi plângi păcatul când și ploaia
adoarme-n tine când adormi și tu?
de ce nu zbori cu gândul printre frunze
ce-n clătinări de vânt se răscolesc?
de ce nu poți ieși din neagre pânze
chiar de îți spun acum că te iubesc?
sunt întrebări destule și confuze
și multe patimi ce-au rămas pe buze...
poezie de Ionuț Popa (18 octombrie 2008)
Adăugat de Ionuț Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Audioteca Citatepedia
Recită: Ionuț Popa
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre voce, poezii despre somn, poezii despre plâns sau poezii despre frunze
Si cu toate astea,iubesc
Simt
Glasul alb al singuratatii
Lovindu-mi corzile vocale,
Tristetea florilor ce-si arunca tipatul
Inaintea mea,
Desfrunzindu-mi oasele,
Infiorata ruga a nisipului,
Cald poate si din vina
Inimilor noastre
Simt cum iubirea inalta si coboara
Suflete,
De care apoi durerea
Sa poata fi demna.
Si cu toate astea, iubesc.
Iubesc, fara sa pun nici o intrebare,
Iubesc, fara sa mai simt pietrele
Otravind ecouri,
Mai crud, tot mai crud,
In jurul meu,
Iubesc, si ruinele ce se sting
[...] Citește tot
poezie de Alina Emandi
Adăugat de Eliana Serban
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vinovăție, poezii despre religie, poezii despre nisip, poezii despre muște sau poezii despre muzică
și totuși cred că m-am născut cu mine
nici nu mai știu
de când mă știu
sau poate
m-am născut
cu mine,
era tot noapte
vara'ntr-un târziu,
când bolta-și poartă
stele la chipiu
nici nu mai știu
de port un nume
sau de sunt
zodie'n pronume,
mi-au pus în apa
de botez poeme,
să mă tot tulbur
prin trileme
nici nu mai știu:
[...] Citește tot
poezie de Iolanda Șerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre naștere, poezii despre lumină, poezii despre cuvinte, poezii despre școală sau poezii despre trup și suflet
Eros 2
E-atâta dor în pomii înfloriți
Când se revarsă ploaia din petale,
Că se trezesc toți demonii-adormiți
Să se răsfețe-n mierea vorbei tale!
Ești o minune cu ochii mari și verzi,
Cu trupul crud de brazdă răscolită,
Azur m-aș face, doar ca tu să crezi
Că ți-am fost scris și că mi-ai fost ursită!
Că te iubesc cu murmur de izvoare
Când ora trage zorii peste timp,
Și visul umple lumea de culoare
Din margini de Infern până-n Olimp...
Când mi se zbate-n sânge glasul tău
Doar în iubire vreau să mă prefac,
Și jur solemn, pe-o lacrimă de zeu
Că te cuprind cu sufletul... și tac!
poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre verde, poezii despre sânge sau poezii despre promisiuni
Urmele pașilor
Urmele pașilor pe nisipul fără stâncă
sunt șterse de o apă mai puțin adâncă,
ascuns printre valuri urmele lor le privesc,
au trecut doi tineri care parcă se iubesc.
Urme de pași pe trotuare asfaltate,
lângă reclamele bezmetic luminate,
par afișe de voluptate dezintegrată,
rătăcite puhoaie în ploaia întristată.
În neaua albă a copilăriei mele
văd pașii mamei încă oglindiți în stele,
păstrați pe oda lacrimilor risipite
la umbra teiului cu frunze adormite.
Simfonia pașilor pe cărări de munte,
tăvălind mireasma dorințelor mărunte,
are acordul rugăciunii puse în destin
și-aduce eternitate și zâmbet în suspin.
poezie de Constantin Rusu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trecut, poezii despre tinerețe, poezii despre tei, poezii despre stânci sau poezii despre senzualitate
De sfântul prooroc Ilie 2008
*Să iubim scriptura sfântă
Sfinții prooroci ne cuvântă
Iubim, ca să fim iubiți:
Astăzi să fim fericiți
Sfinții-n ceruri ne iubesc
Toți la Domnul ne vorbesc
Pământul să înverzească
*Fratele să se iubească
Cuvântul unui proroc
Din pământ va scoate Foc
Proorocie - aur rar
*Aurul nostru în dar
Să fie să ascultăm
Iubiri la prooroci să dăm
Multe lucruri de vedem
Să-i iubim și să-i credem
[...] Citește tot
poezie de Paul Preda Păvălache (20 iulie 2008)
Adăugat de Paul Preda Păvălache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre existență, poezii despre prezent sau poezii despre foc
Dragoste poem diamant
Eu
te iubesc...
șopti un fir
de iarbă către Soare.
Și eu te iubesc... îi
răspunse acesta, trimițând un
nor, apoi ploaia,
ajutându-l să
crească...
poezie de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre diamante, poezii despre declarații de dragoste, poezii despre creștere sau poezii despre Soare