+imi +pasa

Ana

Cum ar putea un om ca mine,
Sa te convingă c-ar putea,
Sa fie-acolo pentru tine,
Si sa-ti ofere dragostea?

Sunt... stiu, mai mare, recunosc,
Si tu mai tânără, frumoasă,
Nu pot sa spun ca te cunosc,
Dar uite, totusi, ca îmi pasă.

De ce îmi pierd ore privind,
O poză ce -ar putea ramane,
Un gand si atât, ce o sa zboare
Pe unde vântul o să -l mâne?

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa mea-i telenovelă

Viaţa mea-i telenovelă,
Scrisă pe aripi de vânt,
Sufletul mi-e ca o velă,
Dragostea, un lucru sfânt.

Am iubit, iubesc, iubi-voi,
Pătimesc şi nu îmi pasă,
Împart dragostea la doi,
Chiar de-n urmă lacrimi lasă.

Nu e primul meu amor,
Nu va fi nici ultimul,
Chiar de-o fi să mor de dor
Voi iubi cu sufletul.

Şi voi merge înainte,
Tot să caut dragostea,
Voi avea mereu în minte,
Al ei chip, frumoasă stea.

poezie de Răzvan Isac (24 februarie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acasă

Îmi plouă şi cald e în palmele tale....
Dar gândul n-ajunge, nu mi-e de folos
Aş vrea să le simt, să-mi ridice de jos
Şi suflet si trup, plâng de jale.

Mi-e umed, uscaţi îmi sunt ochii de dor.
Ar vrea să te vadă, dar tu eşti departe.
Stau tristă la geam şi citesc într-o carte.
Ce carte? Nu ştiu. Despre vise, cum mor.

Mi-e vânt şi mă suflă spre cer, nici că-mi pasă,
Cu tine aş merge şi-acolo, oriunde de vrei.
Doar vino cu palmele tale să iei
Şi suflet şi trup şi să mergem... acasă.

poezie de Magdalena Rus
Adăugat de Magdalena Rus
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iată cum văd eu lucrurile: nu-mi pasă de politică... sunt în primul rând compozitor. Orice guvern care mă lasă să-mi scriu muzica în linişte, care îmi tipăreşte tot ce scriu înainte ca cerneala să se fi uscat pe hârtie şi care îmi cântă absolut tot ce compun este un guvern bun pentru mine. În Europa toţi trebuie să ne luptăm pentru a obţine cel mai mic concert, să ţopăim frumos în jurul dirijorilor şi al directorilor de teatre; în Rusia ei sunt aceia care vin la mine. Abia pot face faţă cererilor lor.

Serghei Prokofiev în Memorii
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Peste veacuri

Eu n-am dansat în jurul viţelului de aur
Şi prea puţin îmi pasă că-n lume trec boem;
Pun mai presus de toate o ramură de laur
Şi mai presus de lauri un viitor poem.

Da, şmecherii vor spune că-i imbecil să lupţi
Adulmecând în vreme cu Idealu-n frunte,
Cu visuri svăpăiate şi cu nădragii rupţi.
Când s-ar putea să nască un şoarece din munte.

Ci eu, cu pălăria trântită pe-o ureche,
Trec fluierând un cântec pe drumul îndrăzneţ,
Privind cum după mine, bolnavă, lumea veche
Se surpă din temeiuri, într-un apus măreţ.

...

poezie celebră de Mihai Beniuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

S-a-nseninat

S-a-nseninat şi iată
ce splendid asfinţit,
când inima deodată
râzând a-nmugurit.

O tandră adiere
în suflet mi-a pătruns
şi tristele-i unghere
cu chiot i-au răspuns.

Ce binecuvântare
a-ncins fiinţa mea
că dintr-odată-îmi pare
că m-am născut abia.

Destinul meu tresaltă,
surâde încântat
că în sfârşit de-o altă
lumină-s sărutat.

[...] Citeşte tot

poezie de Anatol Covali (6 noiembrie 2016)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sub teiul unui anonim...

sunt un anonim uitat pe o bancă de lemn
sub teiul de la marginea drumului
îmi număr clipele
nimănui nu-i pasă

teiul a înflorit de 66 de ori
în liniştea lui se ascunde o zbatere
una singură dintr-un anotimp în care
mama îmi citea din Tatăl nostru iar
Dumnezeu se juca mereu cu mine

nu mai ştiu unde e mama
a plecat într-o dimineaţă de primăvară
şi nu s-a mai întors
poate a rătăcit drumul sau poate
nu ştie că un băieţel o mai aşteaptă
în locul în care
timpul topise mirosul de tei
ca pe o lumânare...

[...] Citeşte tot

poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Putin îmi pasa de lumanarea groasa; doar dupa flacara îi masor calitatea.

Antoine de Saint-Exupery în Citadela
Adăugat de Adriana Pleşca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am învăţat o mulţime de lucruri, aşa că acum am o cultură solidă. Da' la-nceput n-aveam. La-nceput eram ignorantă. Mă simţeam umilită pentru că, deşi eram numai ochi şi urechi, nu reuşeam niciodată să fiu pe fază când curge apa în sus. Da' acuma puţin îmi pasă. Am făcut o grămadă de experienţe până când am aflat că apa nu curge în sus decât pe întuneric. Da' pe-ntuneric curge. Ştiu asta fiindcă iazul nu se goleşte niciodată. Şi bag mâna-n foc că s-ar goli dacă apa n-ar veni la loc noaptea. Cel mai bine e să dovedeşti lucrurile prin experienţe pe viu. Atuncea ştii, ce mai încolo-ncoace! Pe câtă vreme dacă depinzi de bănuieli, presupuneri şi supoziţii, n-ajungi niciodată om de cultură.

citat celebru din povestirea Jurnalul Evei, volumul Jurnalul lui Adam şi al Evei de Mark Twain
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clipe efemere...

Îmi plimb privirea sus pe cer,
Prin lanul stelelor ochioase,
Policandre luminoase,
Şi mă întreb, ca-n multe dăţi:
Unde eşti iubirea mea?
Unde îţi faci culcuş şi case?
Cât timp, să mai trag speranţă?
Că într-o zi vei fi a mea,
Soaţa bună, până la moarte,
În îmbrăţişări de stea.

Lunii pline nici nu-i pasă,
De-a mea crudă frământare
Şi îşi face încet cărare,
Printre stele vechi şi caste,
Ale nopţilor astrale.

Timpul toarce roluri multe...
Şi ne mângâie în vise,
Eu sub tâmple argintii

[...] Citeşte tot

poezie de Valeria Mahok (10 iunie 2017)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!