Dintre noi doi, copacule, oare cine va muri? Tu care nu știi, sau eu care știu?
Mihai Ursachi în Alte 11 chipuri de a vorbi tăcerea (1981)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi citate despre moarte
Citate similare
I; D: Cine se retrage? Cine rămâne în tăcere? A. M: Cel care întreabă, firește. Credeai că e vorba despre un altul și nu despre tine? "eu"-l care este "isteț" și întreabă e musai să se retragă! Oare o să te prinzi, au, ba? I; D: Implici că ar exista un "eu" care poate să se retragă sau să rămână în tăcere? A. M: Nu știu, Dane, NU ȘTIU CEEA CE POT DOAR SĂ FIU. Dar aș vrea să știu doar cine s-a implicat întrebând pe YouTube prima oară? Cine vrea să știe Acum despre implicare la munte sau la mare? Îl cunoști pe curios? Pentru că daca n-o fi "eu"-l atunci o fi Prometeul, cine știe? Dar cu siguranță curiosul TREBUIE SĂ SE RETRAGĂ. Oare te prinzi?
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și citate despre tăcere, citate despre siguranță, citate despre munți, citate despre existență sau citate despre cunoaștere
Ah, copacule
Ah, copacule, frunza ta îmi cade pe umăr,
soarele-și rotește ochiul, căzând la orizont,
umbra ta e lungă și subțire
pe câmpul acesta pustiu, de piatra
Am rămas așa, ținând în mână
șaua și hamurile cu miros de cal
Mi-ar părea foarte rău să mor...
Poate și pentru că nu mi-e sete,
pentru că aș vrea să plec, rămânând
de dragul unui cal care putrezește
și-al unui copac cu frunze căzând.
Până unde - nici eu nu știu
și nici ce întâmplări vor fi în sufletul meu.
Ah, copacule, stelele sar dintr-o margine de pământ
și e dulce căldura și e un timp și e o liniște
ca o flacără verzuie, arzând!
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre frunze
- poezii despre verde
- poezii despre timp
- poezii despre suflet
- poezii despre stele
- poezii despre ochi
- poezii despre moarte
- poezii despre foc
- poezii despre copaci
Trecere în doi
Nu știu ce e timpul,
Poate o trecere în doi,
Când se înjumătățește,
Rămâne doar spațiul dintre noi.
Nu știu sau poate nu am aflat,
Că nu rămânem decât noi,
Să luptăm împotriva lui,
În contratimp sau contraatac.
Trec și eu o dată cu tine,
Însă, ne separă linii fine.
Viitorul-i limita de sus,
Linia de finish, când ajungem
unde ne-am propus.
poezie de Diana Niță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre spațiu și timp sau poezii despre limite
Să învățăm!
Am făcut destule-n viață,
Fel de fel de lucruri,
Dar să știi că nu pot spune
Care mi-au părut nimicuri.
Cel puțin din fiecare
Ceva tot am învățat,
Dintr-un lucru mic sau mare
Care mi s-a întâmplat.
Uneori ceva pe care
Mă bazam că îl știam,
Mă solicita mai tare
Și adesea mă-ncurcam.
Nici acum nu știu prea multe
Din câte ar trebui să știu,
Dintre lucruri mii și sute
Să învăț nu e târziu.
poezie de Mihai Leonte (1963)
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură, poezii despre viață sau citate de Mihai Leonte despre viață
A ști să știi...
știu că iubești așa și pur și simplu
știu ca iubesc și eu, la fel ca tine
dar între noi stă spațiul și timpul
dar între noi stă ea, și tu știi cine...
mai știu că mai iubești fără pricină
la fel și eu, iubesc fără a ști că știi
că sunt doar un conglomerat de albumină
cu pașii rătăciți în nopți pustii
și-nca mai știu c-odată și odată
când rătăcirile în mine vor lovi
am să-mi aduc aminte de o fată
care știa ce-nseamnă a iubi...
poezie de Iurie Osoianu (19 septembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire, citate de Iurie Osoianu despre iubire, citate de Iurie Osoianu despre timp, citate de Iurie Osoianu despre spațiu și timp, poezii despre noapte, citate de Iurie Osoianu despre noapte sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
* * *
Am citit într-o zi, nu mai știu unde,
Că la toți îndrăgostiții e la fel:
Unii iubesc mult, iar ceilalți
Se mulțumesc să fie iubiți.
Căzută pe gânduri
În acest mister fermecat...
Te întreb acum: dintre noi doi,
Cine iubește și cine este iubit?
poezie clasică de Florbela Espanca din volumul de versuri Juvenília, Cvartete II (As quadras d'Ele) (1931), traducere de Dan Costinaș
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mulțumire sau poezii despre gânduri
Lucian: Hmm... Știi că la început îmi spuneai "domnule"?! Ți-amintești? Dintre toți, ai fost singurul care mi-a spus vreodată astfel.
Mihai: Cine, eu?! Ah, da, Luci... Sigur; însă doar atunci, la început, când de abia te-am cunoscut; tu, cu Alex și cu Nis... Ce să-ți spun?! Eram timid, emoționat... Și-mi păreai; nu știu cum... Deosebit? Oricum, o singură dată ți-am spus astfel; după aceea, nu mai; gata!
Lucian: Da; o singură dată...
Mihai: Și?! Ce-i cu asta, comandante? Ai vrea să-ți spun din nou astfel? Să știi, aș putea, nu mi-ar fi greu...
Lucian: Cum?! Nu! În nici un caz, Mihai! O singură dată a fost mai mult decât suficient.
replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre început sau citate despre Mihail
Prin ochii nimicului
Îți trebuie doi de noi...
"Cine sunteți voi"?
Ochii nimicului din voi
"Care noi sau ei sau voi"?
Doi de zero lipiți,
Prea simplu pentru voi
Să vedeți cu noi...
Ochii nimicului din voi
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Absenți
Cât... cât să-mi dezgolesc sufletul
Ca să ajung la Cer, sau la tine?
Unde... unde am greșit sau cine...
Cine-a sortit soarta, numele nostru?
Cât... cât putem trăi... doar pentru...
A nu muri, doar pentru câteva clipe
În care cerul ne era și martor și...
Adăpost într-o margine de galaxie?
Câte, câte-am pierdut, câte cuvinte
Am prefăcut în tăceri și în lacrimi,
Câte păcate ale altora putem plăti
Într-o singură viață, singură clipă?
Unde, pe unde să ne mai căutam
În care unghere... suntem rătăciți,
Cine ne-a dăruit dăruirea din Noi,
Cine ne-a scris scrierea-n grabă?
Unde... unde ne așteaptă sfârșitul,
Când va bate ultimul gong de final,
Vom reuși să fim prezenți sau...
Sau ne va trece soarta... absenți?
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfârșit, poezii despre tăcere, poezii despre plată, poezii despre greșeli, poezii despre cuvinte sau poezii despre cadouri
Cat de mult?
Cât de mult mă caut?
Oare tu știi?
Oare eu știu?
Mă caut în mine,
Mă caut în lume,
Vreau să-mi știu existența.
Vreau să-mi simți prezența,
Oare greșesc?
Fiindcă IUBESC?
Chiar de am răspuns,
Îl mai țin ascuns,
Căci știu că e bine,
Să-l țin pentru mine.
Voi fi fericit,
Cât sunt pe PĂMÂNT!
Chiar de mă condamni,
Nimic n-o să sfarmi.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre fericire sau poezii despre existență
Cei mai mulți dintre noi ne tratăm corpurile asemeni unor mașini închiriate și totuși ne răsfățăm prețioasele noastre simțăminte, singura parte din noi care nu va ceda, nu va muri, nu va dispărea sau nu va cuprinsă de cancer.
citat din Carolyn Hax
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre răsfăț, citate despre corp sau citate despre chirie
Cine sunt
Cine sunt?
Sunt ca un Hristos răstignit pe cruce,
Ori un om care cerșește la o răscruce!
Poate sunt un pom în floare,
Care aduce bucurie la fiecare.
Cine sunt?
Sunt un soare care apune
Poate o stea fără de nume,
Cine sunt eu,
Cine îmi spune?
Poate sunt tot sau nimic
În lume asta mare,
Ori sunt un om ca orișicare,
Care se naște și moare.
Cine sunt eu oare?
poezie de Vladimir Potlog (13 iunie 2009)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre naștere, poezii despre flori, poezii despre crucificare, poezii despre cruce, poezii despre creștinism, poezii despre cerșetorie sau poezii despre bucurie
Ce mai știi de mine...
ce mai știi de mine, iubito,
eu de tine nu mai știu nimic,
doar floarea care am sădit-o,
miroase ca și tine, pic cu pic
acum e mare și înaltă,
am îngrijit-o, tu să știi,
că i-am pus apă dimineață
sub mângâieri de raze vii
vorbesc cu ea și despre tine,
îi este dor și îmi e dor
de toate clipele sublime
pe care le-am trăit noi doi
s-a îmbrăcat cu mici petale,
poartă culoarea ta, de roz,
parfumul dinspre ea e moale,
îmbată clipele de mov
ce mai știi de mine iubito,
eu despre tine nu mai știu,
doar floarea care am sădit-o
mai dă culori de purpuriu
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre culori, poezii despre înălțime, poezii despre vorbire, poezii despre roz, poezii despre dor sau poezii despre dimineață
Criza despre care se vorbește este doar în capul unora. Poezia este o extraordinară energie a ființei. Iar eu cred chiar în prosperitatea ei.
Mihai Ursachi în Daniel Corbu în dialog cu Mihai Ursachi (1991)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre vorbire, citate despre poezie, citate despre energie sau citate despre criză
Iubirea are multe înțelesuri, multe taine nedescoperite încă, iubirea e singura armă care bate noțiunea timpului, care crește odată cu fiecare obstacol, care nu se supără, care se regăsește în fiecare dintre noi într-un fel sau altul, acum sau mai târziu, ceea ce diferă e noțiunea timpului în care noi trăim, unii dintre noi percep diferit iubirea, dar asta nu înseamnă că nu iubesc.
Florea Nicolae în Praf stelar (17 iulie 2008)
Adăugat de Florea Nicolae
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre iubire, citate despre viață, citate despre timp, citate despre supărare, citate despre obstacole sau citate despre creștere
Mă ridic
mă ridic alene dintre perne
și cartea-mi alunecă jos
cine știe care gând al tău
îmi bătuse la ușă duios?
unde ești, ce mai faci, care strop
de melancolie mai încearcă
să adune cioburile risipite
și pe noi, două umbre, într-o barcă?
n-am ajuns nici unul la liman
golfurile vieții pline de pirați
înapoia noastră doar prăpăstii
și noi, doi străini adevărați
închid ochii și te revăd iarăși
învăluită de o tăcere adâncă
doi copii căutând un paradis
care, iată, li se refuză încă
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre rai, poezii despre prăpăstii, poezii despre piraterie, poezii despre melancolie sau poezii despre bărci
Tu știi?
De unde vii? Din care gând ascuns,
de care n-am știut și-acum îl văd,
îl simt, îl mângâi, vreau să-l mai revăd
și, la-ntrebare, să găsesc răspuns.
Și... cine esti, îmi spui? Aș vrea să știu
cum de-ai venit. Ești zâna din povești?
Așa îmi pari atunci când îmi zîmbești
sau când în brațe-mi vii, al tău să fiu.
Știu, ești aceea care-am vrut să fii,
ești steaua, nimfa, tot ce am visat
și am dorit alături să îmi vii.
Încerc, privindu-te, a-mi aminti
trecutul sau o lume ce-am uitat
și-n care te iubeam. Nu pot. Tu știi?
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Chipul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre uitare, poezii despre trecut sau poezii despre dorințe
Cine știe?
Cine știe câte amintiri
Strânse ani și ani de zile,
Au în ele trandafiri
Sau sunt triste, inutile?
Dintre multele trudiri
Printre care ai trecut,
Ți-au adus și trandafiri
Ce mai greu s-au vestejit.
Eu ți-aduc doar suveniri
Care poate sunt minore,
Pozele cu trandafiri
Și cuvintele sonore.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre tristețe, poezii despre trandafiri, poezii despre fotografie sau poezii despre amintiri
Farul interior
Mă întrebam, dacă am fi față-n față, da, noi doi, ca doi iubiți
Am fi ca la un proces penal, cine pe cine a lezat, care e prejudiciul
Cine e victima, cine trebuie pedepsit, ne-am apleca unul în fața altuia
Cu reverența pe care o facem în fața idealurilor, știi, idealurile sunt
Chestiile alea mici pe care tot încerci să le prinzi în ace
Atunci când te grăbești la prima întâlnire, un fel de vise mofturoase
Care nu vor să stea prinse de corp și tot cad și iar încerci, până devine rușinos
Un fel de broșe sclipitoare pe care le punem la vedere și care spun tacit
Uite ce bogății am eu, și tu deja să fii pierdut în livezile mele de la țară
În care roiesc insecte și tot felul de îngeri, oricum ceva care face miere
Și ține de foame, și uite așa începem să servim acestui basm zi de zi
Din carnea noastră aureolată, îi ducem hrană pe ascuns ca unui prizonier
Din Alcatraz, pentru că, nu? Idealurile se urmează pe ascuns, în tăcere
Nimeni nu trebuie să știe de ele, e ca și cum am face o fărădelege și la final
Am reuși să ne îmbogățim brusc, mă întrebam, dacă am fi față-n față
Da, noi doi, ca doi iubiți și am substitui tăcerea acestor versuri
În mine ar începe să lumineze un far în direcția ta: Pământ!
poezie de Carmen Sorescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre idealuri, poezii despre îngeri, poezii despre versuri, poezii despre sat, poezii despre rușine sau poezii despre poezie
Charlie: Alan, știi care este diferența dintre noi doi? (Charlie cade prin dușumea.)
Alan: Da! Eu nu aș concedia meșterul înainte să termine treaba.
replici din filmul serial Doi bărbați și jumătate
Adăugat de Ioana Nita
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai mult umor despre meșteri