Epitaf cinic

Nu-l bociţi pe cel căzut
Pradă somnului ocult -
Pentru cât şi ce-a făcut
A trăit destul de mult...

epitaf epigramatic de Sorin Pavel din Cimitirul vesel (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Virtutea

Virtutea e, pe cât se pare,
Ades o vorbă în doi peri -
Ne-o cere astăzi cu ardoare
Cel ce-a sfidat-o până ieri...

epigramă de Sorin Pavel din Dicţionar de epigrame (1981)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epitaf

Nu-l plângeţi că,-ncepând de ieri,
Îşi doarme somnul cel de moarte,
Tot nu venea de nicăeri
Şi nici n-ar fi ajuns departe!

epitaf epigramatic de Sorin Pavel din Cimitirul vesel (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un autentic înţelept

Un autentic înţelept
E, fără nici o îndoială,
Doar cel ce a rămas deştept...
Şi după ce-a trecut prin şcoală!

epigramă de Sorin Pavel din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu-l uitaţi

Nu-l uitaţi pe cel căzut în război,
Lăsaţi-i din când în când un loc liber la masă,
Ca şi cum ar fi viu între noi,
Ca şi cum s-ar fi întors acasă.
De fapt el s-a întors dintre noi întâiul,
Numai că s-a întors puţin mai ostenit
Şi pe un pat nevăzut şi-a aşezat căpătâiul
Lângă veniţii acasă din mit.
El şi-a făcut lucrul lui şi acum
Poate că îi e sete, o sete arzând
Ora până la noi, ca un fum.
Deci lăsaţi pentru el să cadă viu pe pământ.
Nu-l uitaţi pe cel căzut în război,
Strigaţi-l din când în când pe nume,
Ca şi cum ar fi viu printre noi
... Şi atunci el va surâde în lume."

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doi fraţi

Unul trăise boiereşte,
Iar celălalt modest, cinstit.
Cel ce-a trăit nu mai trăieşte,
Cel ce trăieşte n-a trăit.

epigramă de Ioan Filimon din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Explicaţie

Vădita-i mândrie
Nu-i poză de fel:
Puţinul ce-l ştie
E mult pentru el!

epigramă de Sorin Pavel din Epigramişti cu sau fără voia lor (1983)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epigramistului Sorin Pavel

Despre tânărul Sorin
Se aude-o voce: - Vin!
Dar o alta, în ison:
- Vin, puţin. Mai mult sifon.

epigramă de Mircea Trifu din Epigramma (1976)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

După o neînţelegere şi o zâzanie personală între o femeie şi un bărbat, o parte suferă cel mai mult la ideea că i-a făcut rău celeilalte; în timp ce altă parte suferă cel mai mult la ideea că nu i-a făcut destul rău celeilalte, fapt pentru care se străduieşte ca, prin lacrimi, prin suspine şi un aer dezorientat, s-o amărască în continuare.

citat celebru din Friedrich Nietzsche
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eclipsa

Ea n-a ţinut destul de mult!
Întâi ne-a speriat şi-apoi
Am fost convinşi că e ceva ocult
... Ca şi tranziţia la noi!

epigramă de Gheorghe Leu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Artişti şi artişti

Când taci destul ca să-i asculţi,
Un fapt devine evident:
Capricii de artişti au mulţi,
Dar câţi - ca scuză - şi talent?

epigramă de Sorin Pavel din Epigramişti cu sau fără voia lor (1983)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deznădejdea nu-l lasă pe cel căzut să se scoale, iar trândăvia îl culcă la pământ pe cel în picioare. Una ne lipseşte de bunătăţile ce le putem avea; cealaltă nu ne lasă să scăpăm de păcatele ce ne apasă. Trândăvia ne aruncă jos, chiar de-am fi în cer; deznădejdea ne pogoară în adâncul păcatului; dar îndepărtarea deznădejdii ne face să ne ridicăm repede din adâncul acela... Pavel a hulit, a prigonit, a ocărât; dar pentru că s-a sârguit şi nu a deznădăjduit, s-a ridicat şi a ajuns egal cu îngerii; Iuda a fost apostol; dar şi pentru că s-a trândăvit, a ajuns vânzător.

Sfântul Ioan Gură de Aur în Omilii despre pocăinţă
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Romanţa stâncii de bazalt

Să nu mă întrebaţi nicicând
Cum am trăit –
Căci n-am să spun,
Nu veţi afla
Trăirea mea
Şi, neştiind, nu veţi putea trăi aşa
O viaţă-ntreagă
De trăit
Şi fericit.

Cum am iubit?
Nu spun şi nimeni nu va şti
Că am iubit neîncetat
Şi am privit, în nopţi senine spre o stea
Ce-a fost a mea,
Dar nu vă spun şi nimeni
Nu va şti.

Nu cred că aţi putea şi voi,
Ca stânca-n apele puhoi,
Să rezistaţi necontenit
Şi nemişcaţi
În timp ce apele, prăpăd,
Se-agită,
Urlă,
Vă lovesc,
Şi vor din voi, în lumea lor,
Ce nu le daţi
Şi n-aţi voit
Să le cedaţi
Dar nu, nu cred că aţi putea

Să fiţi voi stânca ce-a căzut
Din locul ei
Din munte-nalt
Şi s-a jurat
Să fie stei
Sub greu asalt,
Ca stâncă dură din bazalt.

N-am să vă spun cum am trăit
Dar spun,
Aşa,
Doar pentru voi,
C-a fost frumos
Tot ce-am făcut,
Tot ce-am iubit.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Între azi şi demult

te ascult cel mai mult când tu taci şi exişti
când mai crezi c-am rămas doi copaci pesimişti
tu trăieşti cel mai mult în prezentul ocult
şi mă cauţi mereu între azi şi demult

pe aceleaşi alei sunt un biet menestrel
sunt o salvă de tun într-o piele de miel
nu mai sunt ca un om nici copac nu mai sunt
sunt un tropot de cal cu potcoave de vânt

te iubesc mai acut când prin ploi te dezbraci
şi te-mbraci cu finalul câmpiei de maci
nu mai ştiu nici ce eşti nu mai pot nici să mint
cât de mult te-am urât cât de mult te-am iubit

sunt o brumă de toamnă pe-o frunză de crin
m-ai rugat să te mângâi pe coapse puţin
şi prin umbra înalt-a pădurii de tei
suntem trupuri de foc şi ne pasc nişte lei

nu mai sunt ca un om şi nici cal nu mai sunt
sunt un dangăt de clopot căzut pe pământ
sunt o toacă de lut care bate tacit
dinspre minus nimic înspre plus infinit

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Raluca: Suntem destul de mari să nu ne mai jucăm cu vorbele, Mihăieş.
Mihai: Dar încă destul de mici să credem că-n lumea asta coruptă, ignorantă şi murdară a mai rămas un locşor şi pentru visătorii incorigibili. Pentru noi.

replici din Noaptea teilor vrăjiţi de Pavel Coruţ
Adăugat de Emilia Nedelcoff
Comentează! | Votează! | Copiază!

Echilibru

Desigur lumea nu-i perfectă
Dar, cât de cât, evoluează:
Pe lângă cei ce doar reflectă,
Mai sunt şi cei ce reflectează.

epigramă de Sorin Pavel din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu-l pălmui pe cel de azi, pentru ceea ce a făcut cel de ieri.

citat din Cristian Neagu
Adăugat de Academia poeziei
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epitaf

De toate-ar fi făcut în viaţă,
Dar viaţa asta, ah, nebuna,
I-a fost potrivnică în faţă:
N-a vrut să fie decât una...

epitaf epigramatic de Sorin Pavel din Zece ani de epigramă (1979)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Relativităţi

Asta este! Cât trăieşte,
Omul se transformă-ntruna:
Pielea feţii se-ncreţeşte;
Creierul - nu totdeauna!

epigramă de Sorin Pavel din Epigramişti cu sau fără voia lor (1983)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Evidenţă

El nu-i un ăla oarecare,
Ca foarte mulţi din jurul său,
Ci, dimpotrivă, unul care
E mult mai prost şi mult mai rău!

epigramă de Sorin Pavel din Epigramişti cu sau fără voia lor (1983)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ateistă

Deşi în veac îţi merse buhul
Că, toate, Doamne, tu le faci,
Tu i-ai făcut doar pe săraci
Şi mai ales pre cei cu duhul...

epigramă de Sorin Pavel din Epigramişti cu sau fără voia lor (1983)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!