Omul – microcosmosul, infinitul mic – în mod obişnuit nu poate fi definit. O definiţie înseamnă sinteză, precizie, limită, sferă, conţinut bine stabilit. El se desfăşoară mereu neliniştit, mereu nepotolit, mereu nemulţumit, în istorie, în ştiinţe, în arte, în cultură, pururi nesatisfăcut de cele ce a descoperit, de cele ce a cunoscut muncind şi studiind cu zel nepotolit.

Dan Begu în Umanitatea şi pacea (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă fiinţa umană – omul – acest cuvânt, cel mai măreţ din câte se rostesc pe pământ, nu poate fi uşor definit – pentru că el se desfăşoară în istorie, în ştiinţă, artă, cultură, într-un cadru infinit, tot astfel – copilul – progenitura lui – prelungirea lui pe linia cu infinitul – cu farmecul, cu rostul lui măreţ, cu grandoarea lui, nu va putea fi suficient de definit cu cuvântul oricât de bine scris sau vorbit ar fi. El rămâne raţiunea de a fi şi gloria celor ce l-au născut şi l-au crescut în deplin acord cu legile vieţii, pentru ca la rândul lui să slujească vieţii.

Dan Begu în Umanitatea şi pacea (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne întrebăm, se va potoli vreodată în noi setea aceasta de a şti? Nu! Categoric nu. Deoarece omul, bobul acesta, rezumat al cosmosului infinit, în veşnică mişcare şi transformare, va fi mereu nemulţumit de ceea ce el, cu trudă, din tragic neastâmpăr metafizic, a înfăptuit.

Dan Begu în Umanitatea şi pacea (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toate au un rost

Ce-i pasă unui biet ciulin
Că nu-i lalea, că nu e crin,
Că pe tulpină e ţepos,
Că unii zic că e hidos?

Ce-i pasă unei păpădii
Că nu e floare pe câmpii,
Că parcă creşte în zadar,
Că frunza are gust amar?

Ce-i pasă unui om rebel
Că toţi se leapădă de el,
Că are-un zel nepotolit,
Că e mereu nemulţumit?

Ce-i pasă zilei de necaz
Că lacrimi mari curg pe obraz,
Că cupa-i plină cu venin
Că-n inimi este numai chin?

În viaţă toate au un rost
Şi pomul strâmb şi omul prost
Şi cerul negru şi posac...
Chiar dacă nouă nu ne plac.

poezie de Octavian Cocoş (4 mai 2022)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singur omul, acest biped care a fost numit "infinitul mic" dintre toate vieţuitoarele patrupede, multipede sau nulipede de pe pământ, este chinuit de gândul că nu ştie nimic, că este imperfect, că este muritor, că este insuficient, sărac în interiorul lui. De aceea, axat între dramă şi mister, neîncetat, a căutat, a întrebat şi a aflat de atâtea ori răspuns bun la întrebările ce l-au frământat. În dramaticul frământ al lui, el găseşte căile de lumină ale adevărului şi alinarea chinului care nelinişteşte mereu fiinţa lui.

Dan Begu în Umanitatea şi pacea (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă ai călătorit, drumul nu se termină niciodată ci va fi re-explorat mereu şi mereu în cele mai liniştite încăperi căci mintea nu se poate detaşa de călătorie.

Pat Conroy în Prinţul Mareelor (1986)
Adăugat de Irina Simion
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

În viaţa asta,
ai două posibilităţi:
să fii bun, sau rău,
cale de mijloc nu există,
Sufletul nu are două feţe,
el e alb sau negru...
Eu care am încercat
să combin cele două culori,
ştiu cât doare, mai ales
că, pe una din cele două,
trebuie să le ascunzi,
şi mereu vei trăi
cu teamă, mereu te vei ruşina,
la gândul că poţi fi descoperit...
Alegeţi culoarea ce ţi se potriveşte
cel mai bine şi nu-ncerca
să schimbi nimic,
pentru că n-ai să reuşeşti...
Destinul nostru a fost scris
cu mult înainte de-a ne naşte...

poezie de Any Drăgoianu din Stelele nu mor niciodată (2009)
Adăugat de Any Drăgoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înţeleptul îşi dă seama ce bine îi este, şi se bucură ca un hapsân de prezent. Mereu se poate mai rău, iar dacă mereu se poate mai rău atunci înseamnă că totdeauna este bine.

Luca Filip
Adăugat de Luca Filip
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiinţa umană este singura din Univers care gândeşte, aspiră şi se războieşte cu infinitul, ori nu poţi gândi acest infinit, dacă nu faci parte infinitului, însuşi. Se poate deci afirma că omul este sinteza finitului şi infinitului, că este infinitul, sub formă finită.

Dan Begu în Umanitatea şi pacea (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul să se gândească mereu la toate cele omeneşti.

citat celebru din Cicero
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Două semne

S-o iau mereu de la-nceput,
aceasta-i soarta mea, îmi pare;
să uit, şi, ca un nou născut,
să vin cu semnul de-ntrebare.

Mereu alt soare în april,
mereu o altă fulguire.
În sufletul naiv, umil,
port pururi semnul de uimire.

Aşa pot fi a ta mereu.
N-am veşniciile solemne,
dar fără ele-s veşnic eu –
între aceste simple semne.

poezie celebră de Veronica Porumbacu din Din lirice (1957)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căci, în cele din urmă, ce este omul în natură? Un neant, în ceea ce priveşte infinitul, un tot în ceea ce priveşte neantul, mijlocul dintre totul şi nimic. Este în mod infinit îndepărtat de cele două extremităţi, dar fiinţa sa nu se află la o distanţă mai mică de neantul din care se trage decât de infinitul în care este înghiţit.

Blaise Pascal în Cugetări
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu este bine să tindem cu nerăbdare spre cele care nu sunt făcute şi nici nu este bine să ne dezgustăm prosteşte de care sunt făcute. Cel care doreşte mereu ceea ce nu face şi dispreţuieşte ceea ce face, nici nu se bucură de cele prezente, nici nu se mulţumeşte cu viitorul. Căci el abandonează înainte de a desăvârşi ceea ce începe şi înfăptuieşte înainte de vreme ceea ce trebuie început. Aşadar, este bine să fii mulţumit de binele propriu şi să sporeşti bunurile prezente cu cele ce vor urma, iar nu să le îndepărtezi în vederea celor viitoare. Căci schimbarea bunurilor este uşurătate, dar practicarea lor este virtute, şi căile celor care resping bunurile cele vechi în vederea celor noi şi ale celor care urcă de la bunurile inferioare la cele superioare sunt foarte diferite. Căci cine caută schimbarea este greu de mulţumit, aşa cum cine vrea să înainteze este plin de zel. Astfel, avansează în chipul cel mai drept cel plin de zel în vederea a ceea ce este optim, fără a fi dezgustat de ceea ce este doar bine, şi cine îndură mai întâi ca să ajungă apoi unde vrea la timpul său.

Hugo de Saint-Victor în Meditaţii spirituale
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pedeapsa de a te păstra mereu în inima mea o voi ispăşi cu drag mereu în amintirea zilei în care te-am cunoscut.

citat celebru din Dostoievski
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urăsc nevasta zvăpăiată şi soţul nepotolit.

citat din Theognis
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

viaţă

Viaţa este un joc dur şi halucinant, viaţa înseamnă salturi cu paraşuta, înseamnă risc, înseamnă să cazi şi să te ridici, înseamnă alpinism, înseamnă voinţa de a ajunge în punctul tău cel mai înalt şi a te simţi nemulţumit şi neliniştit când nu reuşeşti să o faci.

definiţie de Paulo Coelho în Unsprezece minute (2003)
Adăugat de Ana
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt veselă mai mereu, atât pe platoul de filmare, cât şi în afara lui. Şi totuşi, dacă mă gândesc mai bine, momentele în care mă simt cel mai bine sunt cele petrecute alături de familie; pentru mine sunt cele mai importante persoane şi le ador!

citat din Candelaria Molfese
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Qui s'aime se taquine

Mă ia mereu peste picior
Iar eu mă fac mereu că plouă
Căci mâine, tremurând de dor,
O să mă ia peste-amândouă.

epigramă de Dan Norea din Epi...Gramatica / Partea II-a, Proverbe (2011)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să fii optimist mereu înseamnă să ignori tot ceea ce este important, sacru sau de valoare. Să fii pesimist mereu înseamnă să fii ameninţat de ridicol şi lipsă de credibilitate.

citat clasic din Kurt Cobain
Adăugat de Snejana
Comentează! | Votează! | Copiază!

Osul puterii

Cu lăcomie mulţi l-au ros,
De mii de ani îl asaltează,
Iar el, în mod miraculos,
Mereu, mereu se... ren(carne)ază!

epigramă de Iulian Bostan din suplimentul de umor "Buzunar"
Adăugat de Iulian Bostan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mama mea

Mama mea e ca un trandafir,
Întruchipând iubirea pentru mine,
Ea are mângâierea de caşmir,
Şi vrea să-mi fie mereu bine.

Ea este pentru mine un smarald,
Este fiinţa mea nepreţuită,
Având întotdeauna suflet cald,
M-a ocrotit cu dragoste neasemuită.

Mereu m-a îndrumat spre bine,
M-a ajutat de multe ori la greu,
Ştie ce e mai bine pentru mine,
Şi-o voi iubi mereu, mereu!

poezie de Paul Aelenei Jr. din Lacrima dragostei (2018)
Adăugat de Diana Iordachescu
Comentează! | Votează! | Copiază!