Problema unităţii intelectului sau cea a eternităţii lumii nu sunt nici probleme disparate, nu sunt nici obiecte proprii medieviştilor, menite etern să fie subiecte de articole specializate pe istoria manuscriselor, a surselor literare sau a stabilirii succesiunilor de idei. Dimpotrivă, ele trebuie gândite de cei care cunosc colateral gândirea medievală, pentru a proba ieşirea lor într-o dispută de idei mai vagă istoric, dar mai fertilă filozofic.

Alexander Baumgarten în Eternitatea lumii şi unitatea intelectului în filozofia secolului al XIII-lea (2008)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cel mai adesea, bolnavul începe prin a răspunde că atenţia sa este incapabilă să sesizeze ceva. Trebuie să fie contrazis şi să i se afirme energic că este imposibil să nu i se prezinte nici un fel de imagini. Şi de fapt, se va ajunge curând să se producă o mulţime de idei şi de asociaţii de idei; dar ele vor fi, cu regularitate, precedate de o remarcă a pacientului prin care el le va declara absurde sau insignifiante, ori va pretinde că ele i-au venit în minte din întâmplare, fără să fie legate prin ceva cu tema propusă.

Sigmund Freud în Interpretarea viselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

TIMPUL acesta m-a stricat în realitate cu toată lumea. Sunt un om urât şi temut, fără nici un folosa..., unul din oamenii cei mai urâţi din Romania. Naturi ca ale noastre sunt menite sau să înfrângă relele sau să piară, nu să li se plece lor.

Mihai Eminescu în către Veronica Micle (1882)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Totuşi, nu-mi pot scoate din cap diferenţa enormă ce există între idei şi viaţă. E o dislocare permanentă, cu toate că ne străduim să aruncăm peste amândouă un magnific acoperământ. Şi nu se potriveşte. Ideile trebuie însoţite de acţiune. Dacă nu există sex şi vitalitate în ele, nu există nici acţiune. Ideile nu pot exista singure într-un vid spiritual. Ideile sunt legate de viaţă: idei ale ficatului, idei ale rinichiului, idei interstiţiale etc. Dacă nu s-ar fi pus problema decât a unei idei, Copernic ar fi făcut praf macrocosmosul existent, iar Columb ar fi eşuat în Marea Sargasselor. Estetica ideii produce ghivece de flori, iar ghivecele de flori la pui pe pervazul de la geam. Dar dacă nu este soare şi nu plouă, ce rost mai are să pui florile la geam?

Henry Miller în Tropicul Cancerului
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din avalanşa de idei

Dacă ştii să scotoceşti
în avalanşa de idei,
Uşor poate-ai să găseşti
idei pe care le vrei.

Ideile geniale
uşor le vei recunoaşte,
Dacă şi tu eşti un geniu,
sau păstorul ce le paşte.

Tot acolo poţi găsi
şi idei inteligente.
Totul e nu te grăbi,
că graba îţi joacă fente.

Ideile interesante
par a fi atrăgătoare.
Parcă-s mai apetisante.
Au o arie mai mare.

Mai jos nu poţi să cobori
că sunt îndoielnice.
Pe-cestea de le măsori
nu prea sunt prielnice.

De tine totul depinde
ce idei vrei să alegi.
Dacă-alegi idei stupide,
aplauze nu culegi.

poezie de Dumitru Delcă (iunie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Este evident că în jurnalism există mulţi oameni care nu au primit ce au dorit şi/sau nici nu le place ceea ce primesc. Ei scriu articole care nu sunt pe placul lor, pentru ziare pe care le dispreţuiesc profund, şi acest proces se termină prin distrugerea stilului şi dezintegrarea personalităţii lor, două elemente pe care un scriitor nu le poate separa, fiindcă personalitatea şi stilul trebuie să progreseze sau să se deterioreze împreună, la fel ca o pereche de căsătoriţi într-o ţară unde moartea este singurul divorţ admis.

citat din Claud Cockburn
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am o întrebare (că nu fac nici regie, nici scenaristică): toate scurt-metrajele se lasă în coadă de peşte şi la ele nu se mai meştereşte? Eu vreau să fie vizibil mesajul moralizator cum e finalul la fabule, nu să stau să caut diamante, idei onorante printre ciulini şi replici mai mult sau mai puţin amuzante!

citat din Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Încrederea mea în existenţă este absolută. Dacă există măcar un adevăr în ceea ce spun, acela va supravieţui... Cei ce vor rămâne interesaţi de munca mea vor conduce în continuare torţa, dar fără să impună aceste adevăruri celorlalţi. Eu voi rămâne întotdeauna sursă de inspiraţie, de lumină pentru discipolii mei şi sunt sigur că ei vor simţi aceasta şi când eu nu voi mai fi. Doresc ca ei să dezvolte munca mea şi să emane în jurul lor dragoste, puritate, înţelepciune, luciditate, calităţi care nu sunt monopolul nimănui, care nu sunt dependente de niciun sistem filozofic sau religios. Doresc ca oamenii să devină proprii lor stăpâni, să nu mai fie dominaţi şi controlaţi de alte persoane.

citat celebru din Osho
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu numai că istoria artei nu dă esteticii un material de fapte clasice, prin selecţie istorică, dar mai degrabă faptele pe care ea le reţine şi sistemul în care le introduce sunt stabilite după anumite norme anticipative. Normele generale ale artei se specializează în practica istorică a artei, formele speciale cu un caracter particular, istoric sau tehnic trezesc uneori protestul artiştilor. Astfel, norma unităţii îşi poate asuma modalitatea particulară a unităţii de timp, loc şi acţiune în drama clasică.

Tudor Vianu în Estetica
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dar ei nu trăiesc pentru a vorbi; nu sunt mistuiţi de patima oratoriei, deşi le place să ţină împleticite lungi discursuri. Nu au nici pasiunea dezbaterii publice sau a disputei amicale de idei şi de opinii, cu toate că îi stăpâneşte o insaţiabilă poftă de "conversaţie"; dar nu suportă să fie contrazişi; nu sunt naturi colocviale.

citat din Mircea Iorgulescu
Adăugat de Lidia Reste
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe de altă parte, niciun grad posibil de sfinţenie sau de eroism care a fost atins vreodată de vreunul dintre cei mai mari sfinţi nu este dincolo de ce a hotărât El să producă în final în fiecare dintre noi. Lucrarea nu va fi încheiată în viaţa aceasta: dar El vrea să ne ducă la un stadiu cât mai avansat înainte de moarte. Acesta este motivul pentru care nu trebuie să fim surprinşi dacă avem greutăţi. Când un om se întoarce la Cristos şi pare că îi merge destul de bine (în sensul că unele obiceiuri rele sunt corectate acum), el are deseori sentimentul că ar fi normal ca lucrurile să meargă acum fără probleme. Când vin necazuri – boli, probleme financiare, noi ispite – el este dezamăgit. El are sentimentul că aceste lucruri poate că ar fi fost necesare să-l trezească şi să-l facă să se pocăiască în zilele lui rele de demult; dar de ce acum? Deoarece Dumnezeu îl îmboldeşte acum spre un nivel mai înalt: îl pune în situaţii în care va trebui să fie mult mai curajos sau mai răbdător sau mai iubitor decât a visat vreodată că poate fi. Nouă ni se pare că nu este necesar: dar lucrurile se petrec aşa pentru că noi încă nu avem nici cea mai vagă idee despre lucrul extraordinar pe care vrea El să-l facă din noi.

C.S. Lewis în Creştinismul redus la esenţe
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fanatismul nu înseamnă admiraţie. Cei pe care îi admir nu sunt, prin definiţie, zei, pentru că pe zei îi venerezi. Sunt oameni cu slăbiciuni, cu suişuri şi coborâşuri, dar a căror minte a făcut lucruri la care eu nici nu pot visa, deşi am visat toată viaţa să le pot face. Mă interesează tot ce ţine de ei, viaţa ca şi opera lor (mistică, ştiinţifică, artistică sau numai meşteşugărească, sau niciun fel de operă în afara desăvârşirii fiinţei lor). Pe măsură ce-i cunosc mai bine, dorinţa mea de a mi-i apropia devine şi mai puternică.

Mircea Cărtărescu în articol (10 februarie 2012)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

OZN-urile sunt concepute şi dirijate de fiinţe inteligente de un nivel foarte înalt; aceste aparate sunt puse în mişcare de distorsiuni ale câmpului gravitaţional, convertind gravitaţia într-o energie utilizabilă. Nu am nici un dubiu în mintea mea că aceste obiecte sunt nişte tipuri de maşinarii interplanetare. Eu şi colegii mei suntem încredinţaţi că ele nu-şi au originea în sistemul nostru solar, dar avem impresia că ele ar putea utiliza planeta Marte sau vreun alt corp ceresc ca o staţie în drumul lor. Ele nu-şi au originea în sistemul nostru solar şi poate nici măcar în galaxia noastră.

citat din Nick Pope
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine sunt eu

cel care voi veni sau cel care nici nu am fost?
cel care va clipi sau cel care nici n-a deschis vreodată
ochii asupra frumuseţilor lumii?
cine sunt eu
dacă nu cumva... dumnezeul prea obosit, mulţumit
de o versiune în mic a puterilor sale cândva absolute? –
până să aflu
voi continua să-mi ascund bucuria nătângă
să-mi caut
plăcerea în arderea de tot a manuscriselor de la marea
moartă-n durerile
facerii de valuri cu cap de copil răsfăţat!

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

NU-I DERANJEAZĂ..., DIMPOTRIVĂ... (S)

Pe cei sarcastici nu-i deranjează că alţii nu sunt sarcastici, dimpotrivă...
Pe scandalagii nu-i deranjează că alţii nu fac scandal şi nu provoacă scandal, dimpotrivă...
Pe sceleraţi nu-i deranjează că alţii nu sunt sceleraţi, dimpotrivă...
Pe secături nu le deranjează că alţii nu sunt secături, dimpotrivă...
Pe cei semeţi nu-i deranjează modestia altora, dimpotrivă...
Pe cei servili nu-i deranjează că alţii nu sunt servili, dimpotrivă...
Pe cei sfidători nu-i deranjează că alţii nu sunt sfidează, dimpotrivă...
Pe sforari nu-i deranjează că alţii nu trag sfori, dimpotrivă...
Pe cei slugarnici nu-i deranjează că alţii nu sunt slugarnici, dimpotrivă...
Pe snobi nu-i deranjează că alţii nu sunt snobi, dimpotrivă...
Pe sperjuri nu-i deranjează cei care jură drept sau care nu îşi calcă jurământul, dimpotrivă...
Pe cei strâmbi nu-i deranjează că alţii sunt drepţi, dimpotrivă...
Pe cei strâmbi nu-i deranjează dreptatea altora, dimpotrivă...
Pe cei stricaţi nu-i deranjează că alţii nu sunt stricaţi, dimpotrivă...
Pe cei suficienţi nu-i deranjează modestia altora, dimpotrivă...

George Budoi în Calităţile şi defectele în aforisme, epigrame, madrigale, poezii, pamflete şi satire (8 august 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aproape toate personajele feminine din romanele mele sunt inspirate de femeile chiliene, pe care le cunosc bine pentru că am lucrat cu ele şi pentru ele ani în şir. Mai mult decât domnişoarele din clasa de sus, cu picioarele lor lungi şi pletele lor blonde, mă impresionează femeile din popor, mature, puternice, muncitoare, pământene. Amante înfocate când sunt tinere, apoi stâlpul casei, mame şi soţii de nădejde pentru bărbaţi care adesea nu le merită. Sub aripile lor îşi găsesc adăpost copiii proprii şi străini, prieteni, rude, cunoştinţe. Robotesc pentru alţii, se lasă pe ele la urmă de tot, muncesc fără preget şi îmbătrânesc prematur, dar nu-şi pierd capacitatea de a râde de ele însele, nici romantismul de a visa la alt bărbat şi nici flăcăruia de revoltă din inimă. Majoritatea au vocaţie de martir: se scoală primele ca să-şi servească familia şi se culcă ultimele; se mândresc că suferă şi se sacrifică.

Isabel Allende în Ţara mea inventată
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Ce e de făcut dacă nu mă recunosc?
Nu sunt nici creştin, nici evreu, nici musulman;
Nu sunt nici din est, nici din vest, nu sunt nici ţărmul, nici marea;
Nu sunt nicio comoară a Naturii, nici stelele din cer;
Nu sunt nici pământul, nici apa, focul sau aerul;
Nu sunt nici cerul, nici noroiul;
Nu sunt din India, China, Irak sau Kharasa;
Nu sunt al acestei lumi, dar nici al celeilalte;
Nu sunt al Paradisului şi nici al Iadului;
Nu sunt nici Adam, nici Eva, Eden sau Rizvan.
Locul meu este unde nu este niciun loc,
Urma mea este fără urmă;
Nu sunt nici corpul, nici sufletul, pentru că eu aparţin Preaiubitului meu.
Am renunţat la dualitate şi am văzut amândouă lumile ca fiind doar una,
Doar pe Tine Te caut, pe Tine Te ştiu, pe Tine Te văd, pe Tine Te chem.
Tu eşti cel dintâi, ultimul, cel din exterior şi cel din interior,
Nu cunosc pe nimeni decât pe Tine, Cel Care Eşti
Cupa iubirii mi-a umplut sufletul, iar cele două lumi mi-au scăpat din mână.

poezie celebră de Rumi
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce-mi aparţine?

Şi pană la urmă.. ce-mi aparţine?!
Oare trecut, prezent sau viitor?!
Sau oare e al meu măcar?!
Nu ştiu.. dar nu-mi aparţin mie.
Să fie oare răsăritul? Dar..
Apusul nu mă ştie,
Nici clar de lună nu cunosc.
Dar oare.. ce-mi aparţine?
Iubirile, succesul?
Dar unde-mi sunt?
Căci nu le am.
Nici zâmbetul cel mai sfânt,
Nu-i al meu şi nu-l cunosc.
Dar al meu??? Al meu ce este?
E doar momentul?
Sau nu... e clipa.
E clipa să-mi trăiesc prezentul.

poezie de Cosmin-Emanuel Petraşc (28 octombrie 2022)
Adăugat de Cosmin-Emanuel Petraşc
Comentează! | Votează! | Copiază!

Neadevărurile sau nedreptăţile care îi afectează pe cei dragi din familie sunt cele care mă afec­tează, dar nu sunt omul care să stea să se plângă cu mâinile încrucişate, ci dimpotrivă: îmi cunosc drepturile şi mă folosesc de ele, aşa că am apelat la justiţie şi am câştigat în aceste cazuri. Nu negociez cu imposto­rii. Îi taxez pe cale legală.

citat din Andreea Marin
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

I: Ce sunt idioţii? A. M: Oameni care sunt mari consumatori de idei! Iar cei care ingurgitează hulpav idei "spirituale" sunt pe primul loc!

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Titlul unei poezii e ca un ceas de mână

E nevoie să funcţioneze corect
şi să indice exact
intervalul unei idei.

Poate că gândurile
nu curg neapărat într-o singură
direcţie sau o ordine
exactă,
poate, chiar,
se derulează înapoi,
- ca busola unei emoţii -
sau minutele au în ele orele
ca un ghemotoc de timpi.

Dar, pentru că poezia
nu are vârstă
şi niciodată un cuvânt scris
nu este spus
prea devreme sau prea târziu,
ea
nu se grăbeşte să fie scrisă
şi nici nu-i dăunează
dacă e cu întârziere
citită -

va merge, oricum,
mai departe,
pe drumul ei,
fără de moarte,
chiar şi ne-nsoţită.

Nici măcar de titlu.

Braţe şi coate
în mâneci albe

se agită pe coridoare
doctorii dau din mâinile
ca nişte pescăruşi -

sirenele urlă
în mare

poezie de Doina Postolachi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!