Ucenicul diavolului
Încă nu demult scriam
despre amiaza secolului douăzeci
și iată că se apropie miezul nopții
repede se mai duce acest secol XX
pe piciorușele sale în formă de x
numai te uiți și luna apare cu urma tălpii umane
imprimată pe trup
dar ce va fii cu pământul
va rezista
nu cumva va aluneca
nu se va înveli în mantaua lui Prosper
cu căptușeala ei de foc roșu?
va rămâne măcar un Gall Anonim
care să scrie până la capăt
comedia cosmică?
am scris ceea ce am scris
în noaptea înstelată privind
versurile mi le șoptea
Mefisto hohotind.
poezie clasică de Tadeusz Sliwiak din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre noapte
- poezii despre versuri
- poezii despre roșu
- poezii despre poezie
- poezii despre picioare
- poezii despre miezul zilei
- poezii despre miezul nopții
- poezii despre foc
Citate similare
Ochii tăi - stelele mele
Voi scrie despre stele, cât de sus
Cel care le-a făcut pe cer le-a pus,
Nu voi cuprinde-n versurile mele,
Firește, ce stă scris numai în ele.
Că nici în astre nu stă nicidecum
Scris tot ce ochii tăi citesc acum.
Câți ani-lumină s-au mai furișat
Precum Adam în rai, după păcat,
De când am scris, până te furișezi,
Citind acest poem să nu te vezi
După părerea mea ispititoare
Ca Eva după măr, în înserare.
poezie de Marius Robu din Luceafărul de dimineață (25 aprilie 2015)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre stele, poezii despre seară, poezii despre religie, poezii despre rai, poezii despre ochi, poezii despre mere sau poezii despre lectură
Acatrist
Voi scrie numai pentru tine,
Îngerul meu cu trup de foc;
Mă voi ruga să am noroc
Și ziua să mă pot abține.
Voi scrie numai pentru tine,
Îngerul meu cu suflet stins,
Ca noaptea să te pot obține
Măcar în vis, măcar învins.
Voi scrie numai pentru tine,
Chiar dacă n-o să te pot ține
Cu micul meu câștig din scris,
Decât învins, decât în vis.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre îngeri, poezii despre visare, poezii despre trup și suflet, poezii despre suflet sau poezii despre noroc
Profeția
Nu ți-am mai scris de mult
între timp am devenit profet.
obișnuiam să-ți scriu
în crucea nopții
uneori și ziua
cu rime la locul lor
și arhaisme numai de mine știute.
îți scriam ferm
de parcă
îți încropeam o sentință.
uneori cu tandrețe
cu foc
un foc domestic pe care
uite... acum l-am uitat.
Îți spuneam ce-o să fie
că se cutremură țâțâna lumii
că vine prăpădul
și-ți arătăm
așa cum ți-am arătat
luna șuie
singura lună șuie din univers.
Am fost mai bun în rolul
de prezicător al viitorului
decât în cel de iubit.
profețiile mele au devenit
realitate
dar cu ce preț.
Dar te-am iubit
și uite acum îți scriu
cum nu ți-am mai scris
de multă vreme.
poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viitor, poezii despre realitate, poezii despre iubire, poezii despre devenire, poezii despre cruce sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Am scris toată viața, am scris ceea ce am gândit, nu am scris invers niciodată. Și cu toate riscurile. Între a scrie ceea ce cred și a tăcea, am ales întotdeauna prima variantă. Pentru că se știa că eu spun adevărul și numai adevărul, că nu simulez. Era un lucru greu totuși.
Nicolae Carandino în interviu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre viață, citate despre tăcere sau citate despre adevăr
Știi ce am făcut după ce am scris primul meu roman? Am tăcut și am mai scris încă douăzeci și trei.
citat din Michael Connelly
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cred în scris
Cred în scris în nimic altceva; numai în scris.
Un om poate trăi ca un vierme, dar scrie ca un zeu.
A fost o vreme când secretul era cunoscut, dar a fost uitat;
lumea este alcătuită din fragmente dezintegrate,
un haos incoerent și întunecat, susținut doar de scris.
poezie de Imre Kertész, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre viermi, poezii despre viață, poezii despre uitare sau poezii despre secrete
Rândunica...
în pașaport la tine e scris că ești bunică
și stau ștampile pline cu litere albastre
tu însă pentru mine ești trista rândunică
din clasa absolvirii adolescenței noastre
pe fruntea ta senină șuvițele coboară
de păr cernit cu raze de lună argintie
-ce alb e gulerașul la formă ta școlară
și ce backround simplu tufarii de scumpie
în ochii tăi adânci ca noaptea înstelată
mai stăruie privirea-mi relictă și primară
chiar dacă în adâncuri de sine-i înșelată
chiar dacă-i condamnată nicicând să nu dispară
cu sloi de ruj ce astăzi atîtea urme poartă
a primelor săruturi în vis doar obținute
a tale buze parcă ar blestema din soartă
doar ce-i legat de mine și opțiuni pierdute
obrajii tăi, obrajii atît de dragi odată
cu linele gropițe scăldate în finețe
mai sunt în stare încă, din mine să mai scoată
senil, dar totuși zâmbet, ca-n anii tinereții
bărbia ta ovală și încăpăținată
și gâtul tău subțire de lebădă virjină
îmi amintește iarăși de zgîtia de fată
mereu învălmășită în propria-i ghiurgină
și numai trupul pare indeferent la toate
și numai trupul toate se pare că le știe
și numai el prin semne afirmă că mai poate
din cupa nebuniei să soarbă armonie
e scris demult în stele că ești o rândunică
și e mai scris în ele c-ai devenit regină
și doar în pașaport- că ești demult bunică
și numai printre rânduri- că nu porți nici-o vină...
poezie de Iurie Osoianu (1 decembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre rândunele, poezii despre încoronare, poezii despre școală, poezii despre zâmbet, poezii despre vinovăție, poezii despre tinerețe sau poezii despre sărut
Înainte de a părăsi această lume, aș vrea să împărtășesc celor ce vor rămâne mai departe pe pământ, în condiții tot mai puțin prielnice naturii umane, un adevăr la care am ajuns târziu, și pe care nu-l pot păstra numai pentru mine. Aș vrea ca rândurile ce urmează să fie unele dintre cele mai convingătoare din câte am scris. Să spun ceea ce am de spus, ca și cum aș vorbi despre unul din leacurile posibile ale cancerului. Dealtfel, despre cancer va fi vorba, un cancer al sufletului, și despre posibila-i tămăduire.
Geo Bogza în Un paradis regăsit, Ca să fii om întreg
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre vorbire
- citate de Geo Bogza despre vorbire
- citate despre superlative
- citate de Geo Bogza despre superlative
- citate despre suflet
- citate de Geo Bogza despre suflet
- citate despre posibilitate
- citate despre natură
Noaptea
Noaptea
Albastrul ochilor mei s-a stins în noaptea asta,
Aurul roșu al inimii mele. O! cât de liniștită ardea lumina.
Mantaua ta albastră îmbrățișă pe cel ce se scufunda;
Gura ta roșie pecetlui înnebunirea prietenului.
Comentarii
Poezia "Noaptea", apare într-o formă scurtă, pregnantă, asemeni unui program în care întunericul este luat drept pretext pentru a scoate la iveală o lume colorată.
Albastru și roșu apar de două ori, aurul o dată și acestea toate doar în patru versuri. Trakl însuși i-a scris pe data de 7 mai 1913 lui Ludwig von Ficker1 că această poezie îi este "mai presus de toate dragă" lui.
Cititorul poate sta în fața acestui text total dezarmat. Un "păcat originar" pare a fi creat prin căderea de la albastru spre roșu. Albastrul ochilor, o lume a spiritului s-a stins și o gură roșie pecetluiește această stingere. Asta ar putea fi o primă parafrazare, dar "Albastrul ochilor mei" este indisolubil legat de "Aurul roșu al inimii mele". Gura roșie este la rândul ei supusă mantiei albastre, asemenea mantiei Fecioarei Maria. Ambele "zone", cea a eului și cea a celeilalte persoane, au în roșu și albastru aceiași valență. Totuși pare o apoziție "Albastrul ochilor mei" și "Aurul roșu al inimii mele" care""s-a stins în noaptea asta".
Tocmai în poezia asta putem reflecta împreună cu Goethe2 că "Noaptea" face clar faptul că ar trebui să fim atenți să atribuim lucrării lui Trakl o anumită culoare ca fiind în mod special "caracteristică" lui. Mai ales în această poezie putem lua interpretarea lui Goethe despre "Teoria culorilor" și anume "Tocmai din reflecția culorilor primim viața" (Faust I). Este o întreagă cosmologie întinsă ca o pânză peste acest triunghi: Roșu, albastru și aur(iu) ceea ce ne întâmpină în creația lui Trakl. Aici, în acest context, aurul este explicit numit "Aurul roșu" ceea ce ne dă senzația unei culori complementare: galben-roșu-auriu și albastru...
Deci, putem vedea deja din acest scurt text că lumea culorilor lui Trakl nu poate fi simplificată sau adusă în mod direct la un numitor comun. Teoria culorilor lui Goethe poate fi folosită pentru interpretare!
NOTE
1 FICKER, LUDWIG VON (1880 1967) scriitor și editor. Georg Trakl i-a dedicat poemul "Cîntecul unei păsări mute". Ficker a fost ultima persoană care l-a vizitat pe Trakl, înainte de moartea acestuia, în Cracovia, la spitalul Garrison, de unde acesta îi scrisese ultimele scrisori.
2 GOETHE, JOHANN WOLFGANG (1782 1832) poet german, gânditor, una dintre cele mai strălucite personalități a culturii universale.
poezie de Georg Trakl din Versuri - traducere, prefață și comentarii de Christian W. Schenk, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Hyperion
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre albastru, poezii despre lumină, poezii despre gură, poezii despre aur, poezii despre virginitate sau Ai o scrisoare de dragoste frumoasă?
Am scris întotdeauna doar pentru mine. Încerc să decriptez, în interior, ceea ce se petrece cu mine, ce s-a ales din mine. Mă trag dintr-un sătuc, am ajuns la oraș, unde m-am confruntat cu o minoritate germană conservatoare, apoi am scris prima mea carte, mi-am renegat mereu originile, am scris despre chestiunile național-socialismului, apoi despre modul de viață arhaic, de la sate, despre etnocentrism și mulți au caracterizat scrierile mele, din acest motiv, ca o literatură naționalistă, ceea ce eu nu cred că am făcut.
Herta Muller în interviu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre sat, citate despre oraș, citate despre mod de viață, citate despre literatură, citate despre cărți sau citate despre Germania
Glossă roșului carmin
Roșu carmin în răsărit,
Roșu în maci și în apus,
În trandafirul înflorit,
În jar și foc, în rug și plâns.
Ocean de roșu peste noi,
La mal de sângeri și de vis,
Udând pământul, când eroi,
Cu lacrimă, istorii-au scris.
Roșu carmin în răsărit
Ne soarbe în ocean de jar,
La maluri stânci de dolomit,
În noi iubire și amnar.
Ofrandă-altarului ceresc,
Privirea-n roșu s-a aprins
Pentru acei care iubesc...
Sunt verbe care nu s-au scris...
Roșu în maci și în apus,
În piatra lunii și-n rubin,
Roșu în câte nu s-au spus...
De-aceea-n roșu ne-nfrățim.
E roșu-n sângele vărsat,
E roșu-n falnic tricolor,
Ocean de roșu ne-a scăldat...
E roșu... roșu e-n decor!
În trandafirul înflorit,
În crini, în sângeri și în maci.
Un cer de roșu-a încolțit...
Tu fii atent să nu îl calci!
Arnici pe albe ii țesut,
Un fir plăpând din mărțișor,
Pruncul ce-n brațe l-ai ținut
Cu foc arzând în obrăjor.
În jar și foc, în rugi și plâns,
În vis și-n strugurele copt,
În lacrima ce lui Iisus
A fost, spre om, îndemn, socot,
Un sacrificiu, legământ,
Unind cu Mirele Ceresc
În pace cu poporul Sfânt
Pe cei ce sinele-și jertfesc.
Ocean de roșu peste noi,
Sub ploi de roșu-am încolțit
Copaci de frunze încă goi,
Cu ramură de dolomit.
Ne dor secundele târzii
Clepsidra spartă în tăceri,
Atâtea câte am iubit,
Ne dor și azi, dureau și ieri...
La mal de sângeri și de vis
Mă-ntorc tăcut și vă privesc.
Poeme care nu s-au scris,
De-acum în mine încolțesc.
Priviți-mă cum cresc apus
Și-n răsărit mă întrupez!
Și anii mei s-au dus, s-au dus,
Iar eu visez, încă visez...
Udând pământul când eroi
Mureau, cu brațul a-l sluji,
Când timpul nu trecea prin noi,
Părinții fiind atunci copii,
În răsărit și în apus,
Pe harta Țării Românești,
Lacrimi din ochi de mame-au curs
Peste tărâmuri strămoșești.
Altă istorie au scris
Cei ce cu sângele-au udat
Țară de dor, țară de vis,
Țară cum nu s-a mai aflat.
Iar noi, prin graiul românesc,
Trăind cu dragostea de neam,
Suntem copacii ce-ncolțesc.
De n-ați fi fost, nimci eram.
Altă istorie s-a scris,
Udând pământul, când eroi,
La mal de sângeri și de vis -
Ocean de roșu peste noi.
În jar și foc, în rugi și plâns,
În trandafirul înflorit,
Roșu în maci și în apus,
Roșu carmin în răsărit.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere, poezii despre copaci, poezii despre România, poezii despre Țara Românească, poezii despre verb sau poezii despre trecut
Noaptea
NOAPTEA
Albastrul ochilor mei s-a stins în noaptea asta,
Aurul roșu al inimii mele. O! cât de liniștită ardea lumina.
Mantaua ta albastră îmbrățișă pe cel ce se scufunda;
Gura ta roșie pecetlui înnebunirea prietenului.
Trad. Christian W. Schenk
Comentariu
Poezia "Noaptea", apare într-o formă scurtă, pregnantă, asemeni unui program în care întunericul este luat drept pretext pentru a scoate la iveală o lume colorată.
Albastru și roșu apar de două ori, aurul o dată și acestea toate doar în patru versuri. Trakl însuși i-a scris pe data de 7 mai 1913 lui Ludwig von Ficker1 că această poezie îi este "mai presus de toate dragă" lui.
Cititorul poate sta în fața acestui text total dezarmat. Un "păcat originar" pare a fi creat prin căderea de la albastru spre roșu. Albastrul ochilor, o lume a spiritului s-a stins și o gură roșie pecetluiește această stingere. Asta ar putea fi o primă parafrazare, dar "Albastrul ochilor mei" este indisolubil legat de "Aurul roșu al inimii mele". Gura roșie este la rândul ei supusă mantiei albastre, asemenea mantiei Fecioarei Maria. Ambele "zone", cea a eului și cea a celeilalte persoane, au în roșu și albastru aceiași valență. Totuși pare o apoziție "Albastrul ochilor mei" și "Aurul roșu al inimii mele" care""s-a stins în noaptea asta".
Tocmai în poezia asta putem reflecta împreună cu Goethe2 că "Noaptea" face clar faptul că ar trebui să fim atenți să atribuim lucrării lui Trakl o anumită culoare ca fiind în mod special "caracteristică" lui. Mai ales în această poezie putem lua interpretarea lui Goethe despre "Teoria culorilor" și anume "Tocmai din reflecția culorilor primim viața" (Faust I). Este o întreagă cosmologie întinsă ca o pânză peste acest triunghi: Roșu, albastru și aur(iu) ceea ce ne întâmpină în creația lui Trakl. Aici, în acest context, aurul este explicit numit "Aurul roșu" ceea ce ne dă senzația unei culori complementare: galben-roșu-auriu și albastru...
Deci, putem vedea deja din acest scurt text că lumea culorilor lui Trakl nu poate fi simplificată sau adusă în mod direct la un numitor comun. Teoria culorilor lui Goethe poate fi folosită pentru interpretare!
Comentariu: Christian W. Schenk
NOTE
1 FICKER, LUDWIG VON (1880 1967) scriitor și editor. Georg Trakl i-a dedicat poemul "Cîntecul unei păsări mute". Ficker a fost ultima persoană care l-a vizitat pe Trakl, înainte de moartea acestuia, în Cracovia, la spitalul Garrison, de unde acesta îi scrisese ultimele scrisori.
2 GOETHE, JOHANN WOLFGANG (1782 1832) poet german, gânditor, una dintre cele mai strălucite personalități a culturii universale.
poezie clasică de Georg Trakl din Poezii (7 mai 1913), traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Andrei Pop
Comentează! | Votează! | Copiază!
Portretul lui
e la loc de cinste printre poeții
necitiți de lumea simandi
coasă
e versul care taie auzul
stă scris sub cloștile
care au ouă clocite
locul lui e lângă ceilalți
poeți ratați îngroașă paginile
scrie despre începutul lumii
despre sfârșitul lui scrie
poetul cu portretul pe peretele igrasios
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre sfârșit sau poezii despre portrete
De ce?
De ce să scriu într-un roman ceva ce pot scrie într-o nuvelă?
De ce să scriu într-o nuvelă ceva ce pot scrie într-un eseu?
De ce să scriu într-un eseu ceva ce pot scrie într-o cugetare?
De ce să scriu într-o cugetare ceva ce destul de probabil s-a mai scris?
Mai bine scriu o poezie. Ideea s-o mai fi scris, dar îi dau o formă artistică, originală.
Dar de ce să scriu într-o poezie de n versuri ceva ce pot scrie într-un distih?
De ce să scriu un distih ceva ce pot scrie într-un poem de un vers?
De ce să scriu un poem într-un vers și să mi-l confunde unii cu o cugetare?
Mai bine scriu o epigramă, măcar "ne mai râdem".
poezie de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre râs, poezii despre epigrame sau poezii despre artă
#
ai scris o mulțime de poeme pentru sacha
și niciunul n-a fost despre sacha.
toate au fost despre cum trebuie să fie
distrugerea slăbiciunilor,
atingerea valvelor inimii, pentru ca aceasta
sa nu se oprească.
înghițirea comprimatelor cu eliberare prelungită ca și
mâine să fie o zi frumoasă.
ai scris cu un creion mecanic prin care
la fiecare apăsare ai mai crescut cu
un milimetru,
la fiecare apăsare,
ai absorbit cu tifon
sângele,
care a curs prin venele orașului,
acest cadavru ce nu apucă
niciodată să se răcească.
la fiecare apăsare,
ai acoperit,
și sângele tău,
și sângele lui sacha.
dar orașul nu știe nimic despre toate astea.
va rămâne la fel, cu toate luminile lui străvezii, așteptându-ne,
exact ca un animal însetat de sânge.
un animal care o să treacă în viteză pe o autostradă din care
știe de la început că nimic
nu va mai ieși viu.
iar tu o să fii mereu acolo
pe partea cealaltă, cu valvele inimii deschise,
ca o ambulanță care-și deschide brusc ușile.
poezie de Daniela Bîrzu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sânge, poezii despre oraș, poezii despre zoologie, poezii despre viteză sau poezii despre inimă
Când pământul se învârtește, picioarele mele se desfac spre lava care țâșnește și creierul îmi îngheață - sau invers - dar trebuie să mă învârtesc, iar picioarele mi se vor desface mereu, chiar și în zona soarelui de la miezul nopții, căci eu nu aștept noaptea - nu pot să aștept noaptea -, nu vreau să pierd nici măcar o pulsație a cursului său, nici măcar o frântură din această pulsație.
Anais Nin în Incest
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre noapte, citate despre picioare, citate despre miezul nopții, citate despre gheață, citate despre creier, citate despre Soare sau citate despre Pământ
Eu cred în iubire
Am crezut că am să mor și ți-am scris iubirea
Astăzi am retrăit moartea și iubirea nu se mai scrie
Rămâne amintirea unei frumoase șoapte-n noapte
Când luna era soră mai mică a ochilor frumoși
Romanul s-a scris, așa cum ni se scrie povestea
Urmează un nou serial de filme bune
Sau filmul vieții mele în căutarea iubirii
Am obosit să cred în tine, dragul meu
Și nu mai cred de mult în vorbele-ți deșarte
Ochii tăi m-au mințit în fiecare zi,
Dar soarele meu a răsărit pentru că eu cred în iubire.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre moarte, poezii despre frumusețe, poezii despre filme, poezii despre seriale sau poezii despre prezent
Pentru naivitatea lor, ar trebui să li se ridice monumente până la cer lui Marx, Engels și Lenin. Desigur, nu și lui Stalin, cu care se pune capăt iluziei, dar definitiv. În orice caz, nu pentru Stalin sau Gheorghiu-Dej, despre care am scris cu convingere, dar aceasta nu-mi micșorează eroarea artistică, nu-mi scade vina și nu-mi anihilează, subiectiv, sentimentul de rușine.
citat celebru din Mihai Beniuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre vinovăție, citate de Mihai Beniuc despre vinovăție, citate despre rușine, citate despre naivitate, citate despre monumente, citate despre greșeli, citate despre artă sau citate despre Stalin
Cele mai bune momente ale cititului se întâmplă atunci când dai peste ceva anume un gând, un simțământ, o perspectivă despre lucruri care ți se părea specială și gândită numai de tine. Și iată, găsești acel lucru scris de altcineva, o persoană pe care n-ai întâlnit-o niciodată, cineva care a murit de mult. Și este ca și cum o mână apare de niciunde și o prinde pe a ta.
citat din Alan Bennett
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre gânduri
La miezul nopții - replică la ""Poem scris pentru dulceața unui surâs scris" de Ionel Arădoaie
Ți-apar în vis la miezul nopții
Și zbori cu dorul ne-ntinat
Până la mine-n fața porții,
Pe-aripa gândului visat.
Eu te aștept surâzătoare,
Lăsându-ți ușa descuiată,
Zâmbind, îți fac din flori cărare,
Te-ntreb apoi, un pic mirată,
Cum de-ai ajuns atât de iute,
Ce nor lunatic te-a purtat
Prin beznele necunoscute
Când zeci de leghe ne despart.
Tu mă privești ca pe o zână,
Din basme vechi coborâtoare,
Ce și-a croit un fir de Lună
Printre steluțe căzătoare
Pentru-a-mplini al tău destin
Și-a poposi în viața ta
Un înger blond, cu chip senin,
Privind cu ochi de peruzea.
Tresar timid când simt o mână
Ce îmi dezmiardă lin privirea:
,, Nu m-ar fi-nvins nicio furtună,
Spre tine m-a purtat Iubirea!"
poezie de Marilena Răghinaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor sau poezii despre păr blond