Pentru ca statul să devină realitate morală a spiritului care se cunoaşte pe sine, este indispensabilă separarea sa de autoritate şi credinţă. Această separare se produce numai în măsura în care partea eclesiastică ajunge la separare în propriul său cadru. Numai elevându-se peste diferitele biserici, statul a obţinut şi a creat universalitatea gândirii, ceea ce constituie principiul formei sale.

Hegel în Filozofia dreptului
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Statul n-are o conştiinţă să creeze elemente temeinice. Şcoala este un mijloc de deprindere a unor cunoştinţe superficiale, încolo nimic. Pentru că statul n-are nevoie de oameni convinşi de o realitate istorică, religioasă şi morală. Statul nu face decât să măsoare veniturile celor de sus, iar partidele se bat între ele numai în aparenţă ca să exploateze poporul. Exploatare a fost în comunism, exploatare în capitalism şi tot exploatare este în dezordinea de aşa-zisă democraţie în care trăim.

citat din Justin Pârvu
Adăugat de Dan Nicorescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oricine cunoaşte situaţia la noi, ştie foarte bine că fiecare dintre noi are numai atâta putere câtă binevoieşte fuhrerul să-i acorde. Numai cu fuhrerul şi sub protecţia lui poate fi deţinută puterea şi puternicile mijloace de care dispune statul. Cine acţionează împotriva voinţei sale, sau pur şi simplu numai fără el, este imediat redus la neputinţă. Un cuvânt de-al fuhrerului şi acela pe care vrea să-l îndepărteze este răsturnat. Prestigiul său, autoritatea sa sunt nelimitate.

citat din Hermann Goring
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Separare

Prin separare, democrată,
A celor trei puteri în stat,
S-a zis cu furtul laolaltă:
Acum se fură separat.

epigramă de Gheorghe Băcneanu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

■"Se vorbeşte intens de statul manipulator, de statul omniprezent în viaţa personală a cetăţenilor, de statul subteran şi statul poliţienesc, dar în esenţă, statul s-a privatizat nemaiinteresându-l apărarea intereselor publice şi asigurarea securităţii cetăţenilor. Persoanele din mediile afacerilor private atacă statul ca organizaţie complexă publică, însă statul este dominat de entităţi private în majoritatea ţărilor lumii."■
☆Ariadrian Ibiş

Adrian Ibiş în Adrian Ibiş în Cartea "Inyelligence. Studii de securitate", Editura Pansofia, Bucureşti
Adăugat de Adrian Ibiş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Statul paralel este statul pe care l-aţi creat voi, prin complicitatea noastră idioată. Este un stat paralel cu realitatea!

aforism de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nevăzutul există în Linişte, fără a deranja sunetul. Oceanul nu pretinde atenţia valului, chiar dacă Oceanul susţine existenţa valului. Însă, oare, valul îşi aminteşte că el este apă sub forma unui val? Aceasta este călătoria de cunoaştere de Sine, aceasta este călătoria de întoarcere la Sine şi de renunţare la sine. Căci tot ceea ce vezi în lumea manifestată sunt fragmente ale Unicului Sine, care se exprimă prin toate formele existente. Nu există separare între vlăstarii Unicului Sine, la fel cum nu există separare între mal şi apă. Dacă apa nu exista, malul nu avea niciun sens. Apa şi malul sunt Una, exprimate în forme diferite, unice, dar interconectate. La fel este şi forma pe care tu o ai acum: este un fragment al Unicului Sine - al Conştiinţei Absolute - exprimată într-o formă unică şi interconectată cu celelalte forme, la rândul lor unice. Însă, cu adevărat, nu eşti forma pe care o vezi în oglindă - eşti Viaţa din această formă, care se exprimă prin această formă. Iar faptul că ai inteligenţă proprie, se datorează unui mecanism natural prin care forma îşi păstrează direcţia de mers. Însă, ce face forma? Se identifică total cu forma, deoarece uită de ceea ce ea era înainte să fie sub forma unei forme. Înainte ca forma ta să existe, era Fără De Formă. Şi încă mai este, căci Nevăzutul este în continuare în forma ta, susţinându-ţi existenţa formei.

Cătălin Manea în Întoarcerea la Linişte, Conştiinţa pură
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Orice formă de creaţie - orice formă de sunet - poate deveni conştientă de Liniştea din care provine, iar această conştientizare semnifică trezirea - trezirea la Viaţă, pentru că orice formă de sunet care trăieşte fără a fi conectată conştient la Linişte, trăieşte într-o separare fictivă şi dureroasă faţă de Ceea Ce Este Ea Cu Adevărat. Nimic din ceea ce pare, nu este aşa cum pare, căci tot ceea ce pare, este temporar, iar tot ceea ce este temporar, ascunde eternitatea Esenţei. Fiecare sunet este temporar şi impermanent, deoarece dansul lumii create determină o mişcare continuă a formei şi această mişcare face ca dansul să fie influenţat de melodia de pe fundal. Tocmai de aceea, o melodie înaltă va da naştere unui dans înalt, un dans care poate vindeca, poate elibera şi poate elimina orice blocaj din călătoria de cunoaştere de Sine.

Cătălin Manea în Întoarcerea la Linişte, Conştiinţa pură
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un înţelept nu face separare, el spulberă mintea cu întreaga ei separare sau dualitate atât de năucitoare pentru voi.

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Statul Păcălici

Deşi minciuna o detest
Şi o mai fac pe supăratul,
La Unu-Aprilie şi-n rest
Mă păcăleşte numai Statul.

epigramă de Ion Ciobanu din ziarul "Viaţa Buzăului" (10 octombrie 2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tăcerea este starea în care omul poate pătrunde în propria realitate interioară pentru a se cunoaşte pe sine, poate intra în cuvânt să-i descopere "mecanismul" şi în măsura sufletului său să aducă bucurie celor din jur.

Vasile Ghinea (februarie 2014)
Adăugat de Vasile Ghinea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tăcerea este starea în care omul poate pătrunde în propria realitate interioară pentru a se cunoaşte pe sine, poate intra în cuvânt să-i descopere "mecanismul" şi în măsura sufletului său să aducă bucurie celor din jur.

aforism de Vasile Ghinea din Constelaţia tăcerii / sub semnul trandafirului (iunie 2014)
Adăugat de Vasile Ghinea
Comentează! | Votează! | Copiază!

După statul pe gânduri, statul pe ghimpi, statul-n fund şi statul paralel, iată că astăzi este Ziua statului degeaba. Lăsăm treaba...

aforism de Ananie Gagniuc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din cauza divizării în trupuri, pare că există mai mult decât un singur sine şi că fiecare are propriul său destin. În realitate, există numai un singur sine şi numai un singur destin.

Paul Ferrini în Liniştea inimii
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimeni nu poate vedea deasupra sa. Cu aceasta vreau să spun: fiecare vede la celălalt numai atât cât este el însuşi: căci el îl poate cuprinde şi înţelege numai în măsura propriei sale inteligenţe. Dacă aceasta este de calitatea cea mai umilă, atunci toate darurile spirituale, chiar şi cele mai mari, nu-şi vor produce efectul asupra lui şi el nu va observa la posesorul lor nimic, decât numai ceea ce-i mai josnic în individualitatea sa, deci numai slăbiciunile şi defectele sale de temperament şi de caracter.

citat celebru din Arthur Schopenhauer
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Separarea continuă să caute în separare, Unitatea.

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În comunism, era STATUL LA COADĂ, azi, în capitalism, STATUL PARALEL şi, în ambele, STATUL DEGEABA!

aforism de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oricine a ajuns să-şi pună pecetea asupra epocii sale a fost hulit înainte de a fi aplaudat. De ce? Pentru că şi-a urmat propriul său drum şi a devenit propriul său stăpân, interesat în a face ceea ce corespunde ideilor sale şi nu ceea ce ar încerca să impună societatea.

Colin Turner în Născut pentru succes
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stareţul este acela care găzduieşte în sufletul său şi îmbrăţişează cu voinţa sa propriul tău suflet şi voinţa ta. Din clipa când şi-a ales un stareţ, omul renunţă la propria sa voinţă, încredinţându-i-o lui cu cea mai deplină supunere şi cu o totală uitare de sine. Acela care îşi pecetluieşte astfel soarta acceptă de bunăvoie această încercare, această austeră ucenicie, în speranţa că la capătul unor îndelungi străduinţe va ajunge să se învingă pe sine şi să se domine atât de perfect, încât după o viaţă întreagă de ascultare să poata dobândi, în sfârşit, deplina libertate, descătuşându-se de propriul său eu, ca nu cumva să împărtăşească soarta celor care-şi încheie viaţa fără a fi reuşit să se regăsească pe sine.

citat celebru din romanul Fraţii Karamazov de Dostoievski
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numai de pasiuni depinde tot binele şi tot răul în această viaţă. Căci sufletul este imediat prevenit despre lucrurile care-i sunt dăunătoare corpului numai de senzaţia de durere pe care o încearcă şi care produce în el mai întâi pasiunea tristeţii, apoi ura pentru ceea ce a pricinuit această durere şi în al treilea rând dorinţa de a se elibera de ea. În acelaşi fel, sufletul este imediat prevenit despre lucrurile folositoare corpului numai printr-o anume desfătare, care stârneşte în el bucuria şi dă naştere apoi iubirii pentru ceea ce se presupune a fi cauza ei şi, în sfârşit dorinţei de a dobândi ceea ce ne poate face să persistăm în această bucurie sau să mai gustăm apoi una asemănătoare.

citat din Robert Boyle
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Folosul dă măsura necesarului: dar în ce fel se poate măsura ceea ce este de prisos? Sunt totuşi unii care se scufundă în plăceri şi, obişnuindu-se cu ele, nu mai pot trăi altminteri şi sunt cu adevărat nefericiţi pentru că ajung în situaţia în care ceea ce este de prisos să le devină necesar. Nu se bucură de plăceri, ci le sunt sclavi şi ajung să-şi iubească propriile lor nenorociri;se ajunge pe culmea nefericirii atunci când faptele nedemne nu numai că amuză, ci fac chiar plăcere şi nu mai există nicio cale de a le îndrepta pe cele ce erau cândva defecte, iar acum au devenit obiceiuri.

Seneca în Scrisori morale către Lucilius
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!