Moldova pitorească

Prin aşezare, colorit,
Prin grai dulce, vinărit
Moldova este pitorească...
La fel ca Ţara Românească!

epigramă de Gheorghe Culicovschi din Cenaclul Umoriştilor al Casei de Cultură Buzău (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Imn lui Zamolxe

Aprindem rugul sacru, vorbim cu Dumnezeu.
La focul lui Zamolxe, s-or aduna mereu,
în nemurirea lor, străbunii daci eroi,
îşi vor găsi sălaşuri de suflete în noi.

(Refren 1) Zamolxe-i Domnul nostru, cu El o să renască
Ardealul, Moldova şi Ţara Românească.

Stăpâne Doamne, stăpâne, noi ne gândim la tine,
punând la cruce soare, scăpat-am de suspine.
Şi falnic stirpea noastră, aşa o să rodească,
din rug sacru ne-ntoarcem la legea strămoşească.

(Refren 1) Zamolxe-i Domnul nostru, cu El o să renască
Ardealul, Moldova şi Ţara Românească.

Când soarele răsare pe creste în Carpaţi,
nemuritorii daci în noi sunt întrupaţi.
Avem inimi de foc căci stirpea strămoşească,
a înviat acuma în stirpea românească.

(Refren 1) Zamolxe-i Domnul nostru, cu El o să renască
Ardealul, Moldova şi Ţara Românească.

Duşmanii să se teamă de focul din cuvinte.
Cine suntem? Le spunem să ia acum aminte
că lunga asuprire de-acuma s-a-ncheiat,
străbunii daco-geţi în noi au înviat.

(Refren 1) Zamolxe-i Domnul nostru, cu El o să renască
Ardealul, Moldova şi Ţara Românească.

Vom înălţa altare şi temple, sanctuare,
în cele patru colţuri, din munte pân-la mare.
Aşa Îl vom cunoaşte din nou pe Dumnezeu,
din ceruri ne-o privi bătrânul Deceneu.

(Refren 2) Zamolxe-i Domnul nostru, aşa a înviat
suflarea românească, din daci s-a întrupat.

Poporul nostru-i mândru, suntem un neam de soi,
cu toţii luaţi aminte, e stirpe de eroi.
Zamolxe ţine treaz al zeilor popor,
nemuritor ne este scutul Carpaţilor.

(Refren 2) Zamolxe-i Domnul nostru, aşa a înviat
suflarea românească, din daci s-a întrupat.

(Refren 1) Zamolxe-i Domnul nostru, cu El o să renască
Ardealul, Moldova şi Ţara Românească.

(Refren 3) Zamolxe-i Domnul nostru, de-a pururi să renască
Ardealul, Moldova şi Ţara Românească.

(Refren 3) Zamolxe-i Domnul nostru, de-a pururi să renască
Ardealul, Moldova şi Ţara Românească.

Ardealul, Moldova şi Ţara Românească.

Ardealul, Moldova şi Ţara Românească.

cântec, versuri de Octavian Sărbătoare (2009)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prin pecliţe şi vipuşti, prin pampoane, franjuri şi eghileţi, prin trese şi epoleţi, prin croială şi colorit vestimentar, prin centura cu diagonală şi săbiuţă sau stilet, ofiţerii erau totuşi ceva aparte în mulţimea monotonă de civili, dintre care, unii abia scăpaseră din mâna lor, iar alţii, în mod inexorabil, trebuia să le cadă la mână.

citat din Gheorghe Ionescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Supravieţuire

Pe cuvânt mă credeţi, zău,
Milenară aşezare,
Mai există ăst Buzău
Şi după... privatizare.

epigramă de Gheorghe Culicovschi din Desene altoite pe catrene avocăţeşti (aprilie 2002)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Interpelare

Domnilor, nu-i clar?

Ca întotdeauna,

Problema nu-i

nici
Moldova

nici
Transilvania

nici
Ţara Românească

Problema-i

una
singură

Cât
mai
durează

PROSTIA
ROMÂNEASCĂ???!!!!

poezie de Costel Zăgan din Ode gingaşe (6 martie 2019)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Geografia tranziţiei

Secetă pe la Ploieşti,
Fraude pe la Oneşti,
Viaţă dulce la Amara
Şi Flămânzi prin toată ţara.

calambur epigramatic de Gheorghe Păun-Ulmu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Limba românească

Mult e dulce şi frumoasă
Limba ce-o vorbim,
Altă limbă-armonioasă
Ca ea nu găsim.

Saltă inima-n plăcere
Când o ascultăm,
Şi pe buze-aduce miere
Când o cuvântăm.

Românaşul o iubeşte
Ca sufletul său,
Vorbiţi, scrieţi româneşte,
Pentru Dumnezeu.

Fraţi ce-n dulcea Românie
Naşteţi şi muriţi
Şi-n lumina ei cea vie
Dulce vietuiţi!

De ce limba românească
Să n-o cultivăm?
Au voiţi ca să roşească
Ţărna ce călcăm?

Limba, ţara, vorbe sfinte
La strămoşi erau;
Vorbiţi, scrieţi româneşte,
Pentru Dumnezeu!

poezie de Gheorghe Sion
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gheorghe Culicovschi vs. Nicolae Dărăbanţ şi catrenele sale

Din alcov în alt alcov,
Fără să câştige-un sfanţ,
Paparazzi, la Braşov,
Este "craiul" Dărăbanţ.

epigramă de Gheorghe Culicovschi din revista "Haz de Necaz", nr. 27-28 (iulie 2002)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Limba noastră

(nepoatei mele, Maria Elaine)

Limba noastră cea română,
Cea mai dulce şi străbună.
Rostim prin vers minunăţia
Patriei noastre, România.

În limba noastră se doineşte
Concertul dorurilor noastre.
Prin grai dulce, româneşte,
Sub cerul zorilor albastre.

poezie pentru copii de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La porţile Raiului

Colindăm pe astă lume
De când cântul n-avea nume
Colindăm străvechi colinde
Cât Pământul se întinde.

Colindăm azi lui Iisus
Domnul nostru cel de Sus
Colindăm în cor spre El
Să se-audă până-n Cer.

REFREN:
Colindăm, colindăm la porţi de Rai
În al nostru dulce grai
Colindăm, colindăm Pământului
Pe coamele vântului.

Colindăm, colindăm la porţi de Rai
În al nostru dulce grai
Colindăm, colindăm Pământului
Pe coamele vântului.

Colindăm Maicii Fecioare
Cu crini albi şi lăcrămioare
Colindăm Mariei drept
Inima ne cântă-n piept.

Colindăm lui Dumnezeu
Oricât ne ar fi de greu
Colindăm o veşnicie
Până în copilărie.

REFREN:
Colindăm, colindăm la porţi de Rai
În al nostru dulce grai
Colindăm, colindăm Pământului
Pe coamele vântului.

Colindăm, colindăm la porţi de Rai
În al nostru dulce grai
Colindăm, colindăm Pământului
Pe coamele vântului.
Colindăm, colindăm Pământului
Pe coamele vântului.
Colindăm, colindăm la porţi de Rai
În al nostru dulce grai,
În al nostru dulce grai.

cântec interpretat de Fuego, versuri de Adrian Artene (1 decembrie 2018)
Adăugat de Alesia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Veniţi la hora mare!

Veniţi la hora mare ca să ne prindem toţi,
Sărbătorind Unirea, chiar azi, în ţara toată,
Moldova dându-şi mâna, acum, ca şi-altădată,
Cu Ţara Românească, cu buni, părinţi, nepoţi.

În anu-o mie-opt sute şi-n plus cincizeci şi nouă,
Un vis străvechi de veacuri atunci s-a-nfăptuit,
Când după multe piedici, pe dat' s-au înfrăţit
Surorile - provincii române amândouă.

A strălucit şi cerul, şi soarele-n tărie,
Pe două zeci şi patru, în luna lui gerar,
S-a înmuiat şi gerul, iar vântul cel hoinar,
Vrăjit, a stat s-asculte, în dulce reverie,

Când s-a încins o horă în Ţara Românească
Şi când Moldova toată cu drag s-a prins în ea,
Cu toţi cei cu simţire română alăturea;
O horă a frăţiei pe glia strămoşească.

S-a prins şi Cuza-n horă, alături cu poporul,
Kogălniceanu şi-alţii, şi fraţii paşoptişti,
Cu-entuziasm în suflet, cu toţi, pălmaşi, artişti,
Boierul şi clăcaşul, în rând cu negustorul.

Vlădică şi opincă, oricare bun creştin,
Cu lacrime pe pleoape, strigat-au bucuria,
Ardealul, Bucovina cântând cu România,
Din graniţe habsburge, de sub călcâi străin.

Un singur trup şi-un suflet, o singură simţire
Au dobândit Moldova şi Ţara Românească,
Aşa fiind şi datul, şi ordinea firească,
De la Mihai Viteazu, de la-a lui întregire.

Azi însă-amare lacrimi brăzdează-obrazul ţării,
Că trupu-i de o vreme ce pare-o veşnicie,
Ciunţit de cnut sovietic, aşa a fost să fie
Şi rana sângerândă noi n-o vom da uitării.

Dar înălţăm o rugă: când vremea o să vie
Şi-Atotstăpânitorul când s-o-ndura de noi,
De ăst popor al nostru, trudit, plin de nevoi,
Atuncea România cea Mare să învie!

poezie de Cătălina Orşivschi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Odă limbii române

în limba română zâmbeşte un pământ
când primăvara se umple de vlăstari
când codrul mirabil se leagănă în cânt
sub cerul ce-şi deschide porţile mari.

limba românească are mândru nume
câmpii de bucurie ce rodesc sub soare
grădina luminii mărturisită-n lume
cu speranţe ce răsar între munţi şi mare.

limba românească nu are-asemănare
grai dulce împletit cu mândre doine
vântul o îngână în întreaga zare
soarta tricoloră înzestrată cu taine.

limba românească împlineşte visuri
unită cu stele să curme abisuri.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântecul tău dulce

Mamă, cântecul tău dulce
este leagăn, să mă culce.

De cu seară până-n zori
gândurile-mi dau fiori.
Pară sunt, fuior de dor
prin lumina din pridvor,
şi-atunci mă transfer în stea
şi vorbesc pe limba mea,
căci dorul întinsu-mi-s-a
de la Nistru pân' la Tisa.

Cu el mă călătoresc
visul să ţi-l împlinesc.
Limba noastră românească
este hrană sufletească,
peste plaiuri de baladă;
iarbă, miei, strungă, zăpadă.
Şi de-a fost ades rănită
renăscut-a prin ursită.
Şi aş vrea mereu să fie
numai viers de nelodie.

Mamă, cântecul tău dulce
este leagăn, să ne culce.

poezie de Nicu Petria (noiembrie 2008)
Adăugat de Nicu Petria
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântecul tău dulce

Motto: "O mamă, dulce mamă, din negura de vremi
Pe freamătul de frunze la tine tu mă chemi;" (M. Eminescu - O mamă...)

Mamă, cântecul tău dulce
este leagăn, să mă culce.

De cu seară până-n zori
Gândurile-mi dau fiori.
Parcă sunt, fuior de dor
prin lumina din pridvor,
şi-atunci mă transfer în stea
şi vorbesc pe limba mea,
căci dorul întinsu-mi-s-a
de la Nistru pân' la Tisa.

Cu el mă călătoresc
visul să ţi-l împlinesc.

Limba noastră românească
este hrană sufletească,
peste plaiuri de baladă:
iarbă, miei, strungă, zăpadă.
Şi de-a fost ades rănită
renăscut-a prin ursită.
Şi aş vrea mereu să fie
numai viers de melodie.

Mamă, cântecul tău dulce
este leagăn, să ne culce.

poezie de Nicu Petria din Ziua de după noapte (2008)
Adăugat de Nicu Petria
Comentează! | Votează! | Copiază!

De gustibus...

Epigrama, desueta,
Este dulce precum mustul.
Sper să nu vă piară gustul
După ce-mi citiţi placheta.

epigramă de Gheorghe Culicovschi din Cenaclul "Amprenta" (2002)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colegul Ion Cuzuioc declară că nu-mi înţelege cartea editată bilingv

Drag amice Cuzuioc,
De nu mă-nţelegi deloc,
Nici în limba românească,
Traduc şi-n moldovenească?

epigramă de Gheorghe Culicovschi (2003)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Embleme judeţene (după cele 17 vizite de lucru ale preşedintelui Traian Băsescu)

Prahova-i judeţ vestit
Prin ţuica bună de Văleni.
La fel Buzăul a devenit...
Prin podul din Mărăcineni!

epigramă de Gheorghe Culicovschi
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ie, românească...

Ie scumpă, românească,
Lucrătură din străbuni,
Cusătura-ţi înflorată
Zburdă, peste plai român.

Frumuseţea românească
N-o contestă nimenea,
Eşti o modă fără vârstă,
Eşti un brand în ţara ta.

poezie de Valeria Mahok (14 mai 2018)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Columna românească

În umerii mei, pe umerii mei
Creşte orizontul copilului ideal,
El are viziunile stelei candorii
Răsărind pe-o felie de deal.

Priveşte viaţa în ceafă şi merge
Ca vântul în pulberi de ţară,
Torsul trupului cu oase vânjoase
Raze multiple de soare măsoară.

Îşi cuibăreşte munţii în dor,
Şi marea, şi câmpia, şi fraţii,
Istoria o scrie cu aur de sânge
În tricolorul ce-nfăşură Carpaţii.

Prin umerii lui, prin umerii mei
Trece ţara, limba strămoşească,
Copilul acesta azi sărbătoreşte
Columna de-nscrisuri, românească!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce? (O comisie din Senat a avizat nefavorabil proiectul legii privind casele de toleranţă)

Când e vorba de bordel,
Prin metode fel de fel,
Procedura o îngheaţă.
Se vor relaţii... pe piaţă?

epigramă de Gheorghe Culicovschi (2002)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trei culori

Străine pofte ne-au răpit
Când via dulce, când ogorul,
Dar nimeni nu a izbutit
Din piept să smulgă Tricolorul.
Fusese vremea mult prea cruntă,
Şi-atât ne-a ars de dânsul dorul,
Că azi ne strângem şi la nuntă
Şi la botez cu Tricolorul.

Trei culori şi-o singură iubire
Românească,
Trei culori şi-o singură vorbire
Românească!
Trei culori şi-o singură credinţă
Românească,
Trei culori şi-o singură fiinţă
Românească!

Atât de minunat scânteie,
De crezi că de pe bolţi albastre
L-a rupt Hristos din curcubeie
Şi l-a dat românimii noastre.
E cald sub el ca sub o rană
Ce-a chinuit Mântuitorul,
E cald în Ţara cea Ştefană,
Ne încălzeşte Tricolorul.

Trei culori şi-o singură iubire
Românească,
Trei culori si-o singura vorbire
Românească!
Trei culori şi-o singură credinţă
Românească,
Trei culori şi-o singură fiinţă
Românească!

poezie celebră de Grigore Vieru
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!