Unui încrezut

La catafalcu-i stau, tăcut privesc
Şi nu mă pot convinge că s-a dus.
Eu îl găsesc acelaşi de firesc
Şi, pe deasupra, tot cu nasu-n sus!

epigramă de Traian Conciatu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Postumă

S-a dus de parcă nu a fost...
(În lumea asta totul trece.)
Neînţelegeri fără rost,
Pe ea, acum, o lasă... rece.

epigramă de Traian Conciatu din Epigrame cu şi despre femei (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

La înălţime

Aud că-n Occident, fireşte,
Nivelul traiului tot creşte.
Şi la Români, în mod firesc,
Constant, doar preţurile cresc.

epigramă de Traian Conciatu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui fost umorist de la Urzica

Mi-am spus văzându-i azi mormântul:
-Nu se dezice nici aici!
Deasupra lui întreg pământul
E năpădit tot de... urzici.

epigramă de Traian Conciatu din Cimitirul vesel (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Stau aşa pe deal cu faţa în sus
tu culegi fântânile din sat
s-a dus iarna..
s-a dus
auzi
toarnă-mi o găleată cu frunze fiindcă mă simt dezgheţat şi copacii-mi sunt uzi.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Detaşare absolută

Stau şi privesc
Cum lumea se frământă
Cum toţi sunt trişti şi fără chef trudesc
Cum astăzi şi speranţa pare frântă...
Stau şi privesc.

Stau şi privesc
Cum unii mor de foame
Cum alţii tot mai mult se îmbogăţesc
Cum pe Pământ sunt mii şi mii de drame...
Stau şi privesc.

Stau şi privesc
Cum încă sunt războaie
Cum inimile încet se împietresc
Cum nici iubirea nu le mai înmoaie...
Stau şi privesc.

Stau şi privesc
Cum ne-avântăm spre stele
Cum sume mari de bani se cheltuiesc
Cum unii au ajuns doar os şi piele...
Stau şi privesc.

Stau şi privesc
Cum mulţi se nasc şi mor
Cum alţii fără niciun rost trăiesc
Cum viaţa trece iute ca un nor...
Stau şi privesc.

poezie de Octavian Cocoş (1 august 2020)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Speranţa

Un singur lucru îmi doresc:
Reforma repede să vină,
La modul sincer şi firesc,
Cu adevărul la lumină!

epigramă de Traian Conciatu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Armonie

Soacră-mea, Tamara,
Nu deschide clanţa...
(Stau la Timişoara,
Dânsa la Constanţa!)

calambur epigramatic de Traian Conciatu din Epigrame cu şi despre femei (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Asul barei

Integru şi curat, fără un viciu,
E avocat vulcanic la serviciu,
Dar mieluşel şi cam tăcut acas...
Aici, numai soţia este... As!

epigramă de Traian Conciatu din Urmaşii lui Cincinat (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aş vrea

S-a rupt peniţa, e târziu...
Încerc, dar nu mai pot să scriu.
Nici gândurile nu mă iartă.
Stau, mute, la a vieţii poartă.

Privesc la firul verde, mic,
Şi-aş vrea o strofă să-i dedic,
Dar mâna-mi cade-ncet în poală
Şi coala-i albă, şi e goală...

Privesc în jos, privesc în gol
Şi simt cum doru-mi dă ocol
Şi-apoi mă -nchide într-o cuşcă
Şi-ncet şi-adânc din mine muşcă...

Îmi stau cuvintele în gât,
Prin suflet mi s-au tot târât
Şi-ar vrea să le ofer o scară
Să urce-n vârf de primăvară...

poezie de Lidia Iustina Terecoasă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Împlinire

Aici un nestatornic zace
Ce a căutat, neostenit,
Un loc cu linişte şi pace...
Şi-acum, pe veci, s-a "liniştit".

epigramă de Traian Conciatu din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bruneta sexi din bloc

Există probe foarte evidente,
Când Mimi urcă treptele de zor,
Că toţi bărbaţii, din apartamente,
Privesc natură vie prin... vizor.

epigramă de Traian Conciatu din Epigrame cu şi despre femei (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Muribundul

Soarele nu mai e sus,
Luna şi ea s-a ascuns.
Din cer cade câte-o stea,
Semn că moare cineva.

Dansul celorlalte stele,
Încheind un ritual
Se aduna-ntr-un altar
Ca să apară mâine iar.

Am o vedere de smoală
Totu-i negru... peste tot
E şi o linişte nebună
Dar şi o negură păgână.

Adio şi m-am dus,
Mă aşteaptă cel de sus.
Am de dat o socoteală,
De jos, din viaţa reală.

Şi să spun sub jurământ
Tot ce am făcut pe pământ.
Se lasă negura pe sat,
Îmi pare rău că am plecat.

Soarele nu mai e sus,
Chiar şi luna s-a ascuns,
Din cer cade câte-o stea,
Cred că s-a dus cineva.

epitaf de Cimpeanu Dumitru
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soarta discursurilor electorale

Promsiunile în van,
S-au pierdut, binenţeles,
Căci, din ele, după un an,
Numai praful s-a... ales.

epigramă de Traian Conciatu din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Astenie de primăvară

Sunteţi astenici, nemâncaţi
Şi vi s-a ascuţit şi barba;
De foame n-o să mai răbdaţi
C-a început să crească... iarba!

epigramă de Traian Conciatu din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Tot mai departe
Gândurile-mi zboară,
Tot mai aproape
Dorul mă doboară.

Pe banca veche
Mă găsesc cuminte,
De ce pleci viaţă?
Stai încă şi încă!

Privesc tăcut
Oglinda apei toată:
O scurtă viaţă,
Plină de păcate!

poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La munte

În staţiune, la Sinaia,
Tot savurând un Kent afară,
Nostalgic, regreta tataia
Carpaţii de odinioară.

epigramă de Traian Conciatu din Fumuri (culegere de epigrame) (2002)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Praf de stele

De sus, de pe un mănunchi de stele,
Ce strălucesc în miez de noapte,
Zăresc o lucitoare stea,
Cu raza ei, ce îmi zâmbea...
Să fie oare mama mea?!

Mă întrebam în gândul meu,
Cu inima zdrobită de durere,
Să fie oare ochii mamei mele,
Ce mă privesc duios şi cu căldură,
Ferindu-mă de lumea rea, duşmani şi ură?

Şi stând îngândurată pe prispa casei,
Priveam îndurerată către cer...
Sunt multe stele care pier
Şi oameni dragi, ce ne privesc de sus,
Ca vremea bună ce-a apus...
De ne privesc cu drag, din cer, de sus.

Atunci steaua lumina mai tare
Şi umbra ei mă urmărea tăcut;
Îngenunchind în faţa ei, să-mi cer iertare,
Dar dispăru în depărtare,
S-a dus pe boltă, lângă Carul Mare.

În fiecare noapte luminează neîncetat
Şi parcă ar vrea ceva să-mi spună...
Că viaţa-i praf de stele, sufletul furtună;
Pe acest Pământ suntem precum o lună,
Iar zilele noastre, toate un mister,
Ce-n zori, la fel ca steaua... pier!

poezie de Livia Mătuşa din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fudui vs indiscreţi

Oamenii, pe-acest pământ,
Diferiţi sunt la tot pasul:
Unii stau cu NASU-N VÂNT,
Alţii, îşi prea BAGĂ NASUL!

epigramă de Mihai Haivas din Joc de picioare în cinci ritmuri (2017)
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!

Privesc cu ochii minţii la frunzele din pom
Şi simt că nu mai sunt exact acelaşi om.
Ca frunza legănată de vântul subţirel,
S-a dus amorul meu şi m-a lăsat rebel...

catren de Iuliana Chirilă
Adăugat de Iuliana Chirilă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Contractul "200"

Tot românul face haz
De minciunile "cusute".
La inflaţia de azi,
Ce înseamnă două sute...?!

epigramă de Traian Conciatu din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!