Vis de ţăran

Visează ţăranul, că în Bărăganul
vatră de pâine, vatră de viaţă,
Ziua de mâine este speranţă.

Speranţă de pâine, speranţă de viaţă,
speranţă de bine, idee îndrăzneaţă.
Că în loc de ciulini vor creşte din plin,
recolte mănoase, bogăţie în case.

Când visul îndrăzneţului ţăran
se va adeveri în Bărăgan,
Câmpia va fi vatră de pâine.
Câmpia va fi vatră de viaţă.
Vom crede în ziua de mâine,
Vom crede în ideea îndrăzneaţă.

poezie de Dumitru Delcă (16 decembrie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul făuritorului de pâine

Cu credinţă, speranţă şi rouă de sudoare,
Ostenind povarnic pentru ziua de mâine,
Bobul de aur pârguit în ţăst divin de soare
Să-l prefacă-n bucurii cu-aromă de pâine.

Se topeşte-n arşiţa cuptorului de soare
Şi curge discret precum fluviul de grâne,
Cu credinţă, speranţă şi rouă de sudoare,
Ostenind povarnic pentru ziua de mâine.

Din vatra-ncinsă de-a soarelui dogoare,
Strânge căldură-n lanul propriului sine
S-o dăruiască la coptul pâini-n cuptoare,
Menită taina curgătoarei vieţi a-ntreţine,
Cu credinţă, speranţă şi rouă de sudoare.

rondel de Costel Avrămescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bărăganul

Bărăganul,
o glastră în care abundă din plin
flori-mărgăritare şi harul divin.
Bărăganul,
câmpia în care, printre maci şi ciulini,
credinţa şi pâinea au prins rădăcini.
Bărăganul,
e plaiul în care oaspeţi primim,
cu pâine şi sare, de când vieţuim.
Bărăganul,
e locul în care abundă din plin,
aproape de mare, al nostru destin.
Bărăganul,
e cartea în care cu mândrie citim
despre România Mare, la care nutrim.
Bărăganul,
e harta prin care în lume ieşim,
noi românii, poporul creştin.

poezie de Dumitru Delcă (iunie 2021)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mâine...

mâine poate-o fi mai bine,
mâine, mâine, unt pe pâine,
mâine cu un pic de soare,
mâine poate nu mai doare

mâine poate o speranţă,
mâine o zi şi-o nouă viaţă,
mine poate răul trece,
mâine văd ce se petrece

mâine mult mai bun ca azi,
mâine foşnetul din brazi
mă va ridica de aripi,
mult mai sus de joase valuri

mâine, mâine, până mâine,
e prea mult şi nu-mi e bine,
până mâine înc-o noapte,
o voi trece, n-am ce face

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La noi în Bărăgan

Se spune că la noi în Bărăgan,
Primăvara miroase a pământ.
O spune truditorul de ţăran,
Bătut de ploaie şi de vânt.

Că pământul miroase a pâine,
Când vara aureşte hotarul.
Nu duce grija zilei de mâine,
Când toamna îi umple hambarul.

De-acum, pâinea miroase a bine.
Mâncată cu vin, e pâinea sfântă.
E pâinea pentru zile senine,
Pe care ţăranul o frământă.

Primăvara miroase a pământ,
Pământul miroase a pâine,
Pâinea miroase a bine
Plămădită cu soare şi vânt.

poezie de Dumitru Delcă (26 noiembrie 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Speranţă

Speram să câştig cinstit o pâine
Pentru ziua de azi şi cea de mâine,
Dar în ţara unde politica-i căscată,
Speranţa este dureros de confiscată.

epigramă de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe vatră

Când e cu nora pe vatră,
Soacra toată ziua latră...
- Am s-aduc o noră nouă!
- Mamă soacră, afară plouă!

epigramă de Florea Radu din Izvorul cu epigrame
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mâine

M-amân de rău sau de speranţă
Înglodat de muncă spre vacanţă,
Mă descotorosesc de azi, de datorii...
Mai simplu-i să văd mâine ce va fi!

Mă programez... infinitiv
Pe-o altă zi şi-mi caut un motiv
De-alte conexiuni astrale...
Pun totul din amont, la vale!

Pe mâine ziua toţi lăsând,
Depinde punctul de-ncepând
Cu rezultat aleatoriu;
Mâine... e un minţit notoriu!

PS
... Şi totuşi ce n-aş da să-l am
Să-mi fie destinat prin plan,
Să am, o pururea, un mâine
Măcar să cumpăr zilnic pâine...

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (22 aprilie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Speranţa în ziua de mâine

Mâine şi iar mâine; şi de mâine, mâine;
Astăzi e durerea, mâine fericirea:
Astfel crede-acela care n-are pâine,
Astfel şi bogatul: Toată omenirea
Crede şi aşteaptă mâine-ntr-ajutor!

Dar ăst mâine oară când se isprăveşte?
O, ce rătăcire! Mâine, e vecia.
Astăzi, este viaţa, cât omul traieşte:
Astăzi, e-ntristarea; Mâine, veselia:
Viaţa, este vrajbă; Moartea, e amor.

poezie clasică de Cezar Bolliac
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ziua de ieri nu este decât un vis şi cea de mâine o iluzie. Dar ziua de astăzi trăită bine face din ziua de ieri un vis de fericire şi din fiecare zi de mâine o viziune de speranţă, deci aşteptaţi cu nerăbdare acea zi.

proverbe indiene
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pianissimo...

Fragmente din viaţă...
şi ieri, ca şi mâine,
aroma din pâine
dispare eteric,
în sumbrul destin...

Şi-n visul himeric,
cântăm clandestin –
şi ieri, ca şi mâine...

Fragmente din viaţă –
iubind ezoteric!

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Speranţă de viaţă

Doctorul i-a dat speranţă
Încă zece ani de viaţă.
Cam tot atâtea miare
Îi băgase-n buzunare.

epigramă de Valeria Moroşan (2011)
Adăugat de Valeria Moroşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Preocuparea pentru pâine a proletariatului: Republică, măreaţă vatră!

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La ce visează pământul?

La ce visează pământul
în timp ce ară ţăranul?

La grâne de aur, la pâine
pentru foamea copiilor -
femeile, bărbaţii de mâine -
visează pământul copii,
şi grânde de aur, şi pâine.

Visează ploi oarbe, averse
căzându-i în braţele mari,
pământ devenind ele însele,
visează pământul copii,
visează grâne-aurii...

poezie clasică de Ragnvald Skrede, traducere de Veronica Porumbacu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bachus l-a lăsat, într-un târziu, la vatră. Chiuitoare trecere de la vadră la... vatră.

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când copiii sunt cu mine

Când copiii sunt cu mine
şi cu drag la piept îi strâng,
Am tot aurul din lume,
de nimic nu mă mai plâng.

De ninge sau viscoleşte,
ori o boală grea mă-încearcă,
Zâmbetul lor mă-încălzeşte,
cu sănătate mă-încarcă.

Când îmi urează de bine
mă răsfaţă sufleteşte.
Fericirea e cu mine,
speranţa de viaţă creşte.

Copiii-s muguri de viaţă
care-n timp vor înflori.
Care mie-mi dau speranţă
că prin ei, voi dăinui.

poezie de Dumitru Delcă (25 decembrie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Speranţă

Azi s-au ofilit albele roze,
Mâine din speranţă se va naşte-o altă floare.
Aşa se întâmplă şi cu noi, să ştii.
Astăzi murim în frăgezimea vremii,
Mâine renaştem mai puternici inhalând viaţa-n plămâni mai tare.

poezie de Alessandria Spătariu (25 august 2017)
Adăugat de Alessandra Spătariu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Speranţă de mai bine

Dacă vom reuşi să supravieţuim acestei epidemii, nu vom mai fi ca înainte. Vom ieşi cu un comportament mult schimbat. Vom avea mai multă pace în suflet, o inimă mai liberă şi o mai bună viziune asupra lumii. Cu alte cuvinte vom învăţa din greutăţi. Vom avea mai multă grijă de viaţa noastră. Vom deveni mai înţelepţi, mai spirituali. Aşa să ne ajute bunul Dumnezeu!

poezie de Dumitru Delcă (1 aprilie 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Focul din vatră

Bărbatu-aduce lemne, piatră,
Clădeşte casa şi norocul,
Femeia însă face focul
Şi îl menţine viu în vatră.

epigramă de Elis Râpeanu din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frământă mama pâine

Smerit aşază mama icoanei busuiocul
Iar candela îşi plânge un licăr de lumină,
În mângâierea mâinii rămâne sfinţit locul
Când sita sfântă cerne o pudră de făină.

Cu şorţ la brâu încinsă frământă mama pâine,
Tulpanul ei asudă la tâmple cărunţite,
E binecuvântare în ziua cea de mâine,
Sărut mâinile-i aspre de muncă bătucite.

Bobul de grâu surâde în plămădeala verii,
N-a fost uitat de ploaie şi mulţumiri aduce,
Covata-i învelită de clipele tăcerii,
În aluatul proaspăt răsare-un semn de cruce.

Focul încet se-ncinge, în vatră e dogoare,
E rumenit cuptorul, aprinşi sunt obrăjorii,
Un iz de pâine coaptă pe-o aripă de boare
Se-mprăştie în aer peste Uliţa Morii.

Faţă frumos brodată îmbracă sfânta masă,
Coltuce aburinde le rupe şi ne-mparte,
O coajă mai păstrează la cei plecaţi de-acasă
Pe drumul fără-ntoarceri, acolo, sus, departe...

poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Visul de-a trăi o viaţă

Visul de-a trăi o viaţă
la care mulţi am visat,
nu-i decât un văl de ceaţă.
Repede s-a disipat.

Visul de-a trăi o viaţă
despre care mulţi au scris,
e doar idee-îndrăzneaţă.
Nu devine paradis.

Viaţa nu vrea să petreacă
mai mult timp decât îi scris.
Nu îndrăzneşte să treacă
graniţa ce a promis.

Viaţa,
o speranţă neîmplinită,
ca o câmpie aridă.
Sfârşeşte acoperită
de nisipul din clepsidră.

poezie de Dumitru Delcă (18 mai 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!