Încă o zi-au putut să-i vadă

Încă o zi-au putut să-i vadă
ochii truda-i în zadar
şi să uite de amar
toarce-un vis dorind să-i facă
nopţii vesele un dar,
lăsând inima să-i cadă
într-o nouă ambuscadă
dintr-un labirint stelar
de pe-a ochilor arcadă.

epigramă de Ioan Hapca din Licurici în noapte
Adăugat de Ana-Maria Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se cer patru calităţi unei femei: virtutea să-i îmbrace inima, modestia să-i lumineze fruntea, blândeţea să-i stea pe buze şi munca să-i ocupe mâinile.

proverbe chinezeşti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul căutătorului de Dumnezeu

Îl caută pe Dumnezeu
Şi încă n-a putut să-l vadă,
Acolo sus, în apogeu
Rămâne-n spaţiu prins în nadă.

A scotocit şi-n Empireu,
De pază a-nceput să şadă,
Să-l caute pe Dumnezeu,
Dar încă n-a putut să-l vadă.

Pe gânduri a-nclinat să cadă,
Că de găsit e tare greu
Şi să-ntâlneşti un antic zeu
Pe o celestă esplanadă.

Îl caută pe Dumnezeu!

rondel de Ioan Friciu (2017)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se cer patru însuşiri unei femei: virtutea să-i umple inima, modestia să-i strălucească pe frunte, blândeţea să se arate pe buzele ei şi munca să-i ocupe mâinile.

proverbe chinezeşti
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sfârşit de iarnă, pe lac

Pe ghiaţa subţire, un ins pescuieşte.
În van se agită pe mal salvamarul -
Pescarul aşteaptă să-i cadă vreun peşte,
Iar peştele-aşteaptă să-i cadă pescarul!

antimetabolă epigramatică de Efim Tarlapan din Îngerii din cerul gurii... (2003)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Călătorie prin cuvinte

Pot să trec prin amiaza tăcerii,
să-i îndur singurătatea
într-o călătorie prin cuvinte
dintr-un roman apocrif.

Să muşc nemilos din marginea durerii
ce mă pune la încercare,
trecând prin tunelul de sare
până dincolo de apele morţii.

Frunze de mentă sălbatică să pun
lângă inima ce-mi bate
cu limbi de ceas cântător
în cuibul mătăsos al somnului.

Noaptea să-şi ridice ochii
din întunericul fără trup
şi cu secera lunii să-i taie
picioarele prea lungi.

Aromele dimineţii să-i beau
cu potirul dragostei
şi să cer luminii de rouă
regină să-mi fie.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu nepotul la muzeu

Să-i fiu un dascăl cu temei,
L-am dus la al iubirii templu;
I-am povestit despre femei,
Dar n-am putut să-i dau... exemplu.

epigramă de Marian Grigore Dobreanu din revista "Lumea epigramei" (ianuarie 2011)
Adăugat de Mike Farkas
Comentează! | Votează! | Copiază!

Resorturi politice

Când sunt în partid vremuri grele
Resimte şi liderul criza,
Căci mulţi sar să-i facă bezele
Iar restul să-i facă... valiza!

epigramă de Grigore Chitul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Există o parte putredă a societăţii româneşti care, în loc să fie terifiată de hoţiile la care asistă şi să-i reclame pe infractori autorităţilor în drept să-i ancheteze şi să-i condamne, se întreabă cum să facă să fure şi ea fără să ajungă la închisoare.

George Budoi în Dicţionarul corupţiei (2015)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mândria poartă ochelari de soare ca să-i vadă mai negri pe ceilalţi, nu ochelari de vedere ca să-i vadă mai mari.

aforism de Cornel Stelian Popa (26 aprilie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inima dumitale e o liră; dar calea ce ţi-a fost menită în viaţă nu este a unui trubadur chemat să-i alinte strunele ş-atunci rămâne adeseori tăcută... Trebuie să-i asculţi glasul cu urechea minţii, să primeşti în sufletul dumitale o parte dintr-al lui... să mă facă mai bun; să te emoţioneze; să te facă să trăieşti noi senzaţii; să-ţi simţi adânc viaţa, nu numai cu părţile ei de virtute, dar şi cu părţile vicioase, cu părţile ei păcătoase.

Charlotte Bronte în Shirley, traducere de D. Mazilu
Adăugat de Avramescu Norvegia-Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Li-Vioara lui

Iubirea mea, mă dau bătută,
Şi lui mă dăruiesc, azi, toată!
Să-i fiu o strună de lăută,
De mâna lui să fiu cântată!

Din şoldu-mi fraged de caisă,
Să-i fiu viorii lui eclisă!

Din mâna-mi slabă de poetă,
Să-i fiu viorii lui baghetă!

Din braţu-mi moale ca păiuşul,
Să-i fiu viorii lui arcuşul!

Din inima-mi din piept – cocardă,
Să-i fiu viorii lui o coardă!

Din sânu-mi dulce rapsodie,
Să-i fiu viorii lui bărbie!

Şi să mă cânte îngereşte!
De solzii mei să mă descalţe,
Că prea mă zbat precum un peşte...
La ceruri el să mă înalţe!

Să-i fiu a treisprezecea notă!
Să-i fiu şi soaţă şi cocotă!

Să-i urc şi să-i cobor pe-octavă!
Să-i fiu stăpână! Să-i fiu sclavă!

poezie de Livia Frunză (25 martie 2016)
Adăugat de Livia Frunză
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce poate face un autor cu oamenii de rând, absolut banali, şi cum să-i înfăţişeze cititorului, ca să-i facă interesanţi cât de cât? Să-i lase cu totul în afara ficţiunii este cu neputinţă, deoarece oamenii obişnuiţi sunt, clipă de clipă, cheia şi puntul esenţial, verigile necesare în lanţul întâmplărilor vieţii; să-i omită înseamnă să piardă orice legătură cu adevărul.

Dostoievski în Idiotul (1868)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui bibliotecar

Ideia lui e asta,
Şi-i bună, se-nţelege:
Pe prozatori să-i uite,
Iar pe poeţi să-i lege...

epigramă de Dimitrie Teleor din Epigramişti români de ieri şi de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Descântec

Trecea nagoda peste râu,
din visul adormit plecată,
lăsând licornul fără frâu
să bea jăratec din covată.
Înaripat, precum era,
s-a ridicat la cer deodată,
părea un nor de mucava
întins pe cerul fără pată.

Ea l-aştepta sub un gorun,
descântec să-i aşeze-n cale,
din mâţişorii de alun
să-i facă frâu pe nicovale.
Din ghindele căzute jos
potcoave noi să-i făurească,
s-ntoarcă râul tot pe dos,
mirată apa să descrească.

Mantaua din zefir, pe mal,
să o ascundă-ntr-o găoace
când fiul nopţii din caval
îi va cânta să se dezbrace.
Iar ea, cuprinsă de delir,
să îl aştepte dezbrăcată,
licornul priponit c-un fir
să îi vegheze noaptea toată.

poezie de Corneliu Neagu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când se roagă la Dumnezeu, cei mai mulţi o facă ca să-I ceară; puţini o fac ca să-I mulţumească...

aforism de George Budoi din Rugăciunea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (11 aprilie 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un bărbat ar trebui să-i fie recunoscător soţiei că-i cheltuie banii pe care el n-are timp decât să-i facă.

George Budoi (2010)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stau aici toată ziua încercând să-i conving pe oameni să facă lucrurile pe care ar trebui să le facă singuri, fără să-i conving eu. La asta se rezumă toată puterea preşedintelui.

citat din Harry Truman
Adăugat de Dana Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu devii medic ca să-i ajuţi pe ceilalţi, ci ca să-i persecuţi în deplină legitimitate, să-i pedepseşti că sunt diminuaţi.

citat din romanul Hoţii de frumuseţe de Pascal Bruckner
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epigramişti olteni în dilemă

Îndemnaţi de politeţe
Încă nu ştiu cum să facă
Să-i dea mâna cu blândeţe
Sau să-i dea una la moacă.

epigramă de Petre Gigea-Gorun din revista "Cugetul" (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Piatra de neînlocuit

Te caut de mult timp şi tu eşti atât de departe...
Acum că te-am găsit distanţa aceasta
Îmi scoate sensibilitatea în afara sufletului
Şi voi aşterne pe hârtie iubirea
O iubire imposibilă se poate scrie?
Da, se scrie ca o coală cu cerneală incoloră
Dar se scrie şi poate aduce fericirea
O fericire unică şi individuală
Poate că neîmpărtăşită în totalitate...
Tu crezi în iubirea nemărturisită?
Oare există?
Sau există acea imagine ideală despre iubire....
Eu am să cuprind lumea cu idealul meu
Şi ochii tăi se vor umple de lumină
Suntem aici să visăm ce alţii nu au putut
Şi jocul nostru de iubire nu se va termina curând.
Nu-mi doresc a fi o piatră la gâtu-ţi frumos
Dar una căreia să-i plângi şi să-i cânti duios
O imagine de vis, într-o lume de poveste...
Un capriciu într-o noapte insiprată de dragoste
Un covor albastru stă întins în camera primitoare
Tu mă saluţi cu ochii semi-închişi de iubire.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!