Reflecție
Nu mai văd a scrie
Cum vedeam odată
Însă bucurie
Am ca niciodată;
Pe-orizontul bolții
Zorii-s de lumină,
În lumina minții
Ziua e divină,
Noaptea-i o orchestră
De armonie plină,
Aura terestră
Somnul îmi sprijină,
Universu' înclină
Arfa peste mână,
Cântecu-n surdină
În duh mi-l îngână,
Zorii-s o splendoare
Plină de lumină,
Ziua-i uimitoare,
Viața e divină,
Vânt de bucurie
Suflă pe cărare,
Ploaia timpurie
Toarnă înviorare,
Vântul bucuriei
Spulberă întristarea
Dând călătoriei
Toată încântarea,
Razele de soare
Inspiră chemarea,
Prin Cuvântul Care
Liniștește marea,
Se adapă-n rouă
Rostul înflorit,
Cerul se coboară
Spre-un nou răsărit,
Sufletul zâmbește
Într-un bob de rouă,
Duhul strălucește
De viață nouă,
Piscul mult dorit
Fruntea mi-o mângâie,
Ceru-i însorit
De nădejdea vie
A Celui Preaiubit.
poezie de Ioan Hapca din Reflecții (2 iulie 2023)
Adăugat de Carol
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre vânt
- poezii despre viață
- poezii despre bucurie
- poezii despre zâmbet
- poezii despre tristețe
- poezii despre suflet
- poezii despre somn
- poezii despre rouă
Citate similare
Dacă trăirea ta nu aduce bucurie altora viața ta este lipsită de bucurie și lipsa bucuriei din viață aduce condamnare divină.
Ioan Hapca în Gânduri și reflecții
Adăugat de Sorin Cazacu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi citate despre viață, citate de Ioan Hapca despre viață, citate despre bucurie sau citate de Ioan Hapca despre bucurie
Apleacă-ți urechea...
Apleacă-ți urechea la duhul ce-ți plânge
În surdină...
Ascultă-ți tăcerea ce cheamă și strânge
Lumină...
Apleacă-ți urechea la cântul ce naște
Plăcere divină
Și ascultă Divinul ce-n duh îți renaște
Pace deplină.
Apleacă-ți urechea la Pacea divină!
Ea-i garanția
Că-n tine e plin de Cer și Lumină,
Sporind veșnicia...
Apleacă-ți urechea la pacea ce cheamă
La luptă
Căci pacea din suflet ușor se destramă
De-i lupta întreruptă.
Apleacă-ți urechea la lupta ce geme
În duh,
Luptând să-auzi Glasul gata să cheme
În văzduh...
poezie de Ioan Hapca din volumul de versuri Din Comorile de har, Zidire Spirituală
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre pace, poezii despre urechi, poezii despre tăcere, poezii despre plăcere, poezii despre plâns sau poezii despre naștere
La Betleem în miez de noapte
La Betleem în miez de noapte
Iată s-a făcut lumină;
A sosit pe neașteptate
Însăși Gloria divină
Ce din vremi îndepărtate
Așteptată era să vină.
Îngerii străbat Cetatea
La păstorii din câmpie
Și la cei care "Dreptatea"
Așteptau din cer să vie
Pentru-a ne preface "noaptea"
Într-o "zi de bucurie".
Tot văzduhu-a îmbrăcat haina
Sărbătorii minunate
"Untdelemnul" și "făina"
Sunt din Ceruri revărsate
Căci a răsărit Lumina
Să Domnească peste noapte.
Corul Îngerilor cântă
Osanale și mărire
Și-n cântarea lor preasfântă
Vestesc marea Mântuire
Care-a fost făgăduită
Și adusă la îndeplinire.
Magii de la răsărit
Vin cu darurile lor,
Steaua i-a călăuzit
Până la Mântuitor,
Dumnezeu le-a întărit
Prin har pașii tuturor.
Doar Irod, păgânul rege
Întristatu-sa de moarte
Neputând a înțelege
Suprema Divinitate
Și în veci își va culege
Roadele, după dreptate.
Azi, în prag de sărbătoare,
Privind Nașterea Divină
Și Jertfa mântuitoare,
Cei ce umblă în lumină
Au o mare așteptare:
- Domnu-I gata să revină!
Va sosi pe neașteptate
Cel dorit și așteptat...
Tu, stai treaz ca să ai parte
De-acest lucru minunat,
Căci într-un târziu de noapte
Vei fi negreșit chemat
La viață ori pentru moarte,
Chiar de Veșnicu Împărat!
Da! Stai treaz într-a lumii noapte,
Să-auzi glasu-I minunat!
Da! Veghează să ai parte
De Cuvântul întrupat!
poezie de Ioan Hapca din Versuri din vicisitudinile vieții, Nașterea Mântuitorului
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre mântuire
- poezii despre îngeri
- poezii despre sărbători
- poezii despre religie
- poezii despre noapte
- poezii despre muzică
- poezii despre dreptate
- poezii despre vinovăție
Mărgăritar de rouă
E zarea mai senină-n doi,
Mai plină de farmec și de cânt,
Iar zorile de zi, în chip fericit,
Lumina aduc iarăși înapoi,
Iureșul razelor de soare,
Aur aduc din depărtare.
Țesând cu modestie vălul,
Urzind, mărgăritar din rouă,
Culeg, formând și colierul
Adus prin "DA" în viață nouă.
Mai presus de bucurie
Au cununa de pe frunte,
Mirii-n drum spre căsnicie,
Aur, semnul celor sfinte
acrostih de Constantin Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre modestie, poezii despre fericire, poezii despre căsătorie sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Ne-a făcut să fim o rouă
Nici n-a fost și nu va fi
Nimenea ca și Isus
Să trăiască cum trăi
Domnul sfânt venit de sus
El a fost pururi curat
Fără pată fără vină
Omului cum nu s-a dat
Să trăisacă în lumină
Doar Isus a împletit
Adevărul cu lumina
Căci a fost desăvâșit
Și iubire-ntodeauna
Numai El este viața
Creatorul în mărire
Ce ne spală-n rouă fața
Și ne-mbracă în iubire
Plin de Duhul Sfânt era
Și în milă și-n răbdare
Pentru oameni El trăia
A vieții vii cărare
El era Lumina lumii
Ce pe om îl luminează
De pe căile minciunii
Pe stâncă El îl așează
Și-l tranmsformă-ntr-o lumină
El însuși să lumineze
O viața mai deplină
În sine el să creeze
Reazim sfânt și sprijin dulce
Pentru om Domnul a fost
În lumina-i ce străluce
Ne-a dat viață ne-a dat rost
Pe cărarea Lui Divină
Pe atâți Domnul ne-a luat
Ne-a spălat și fără vină
Pe stâncă ne-a așezat
Ne-a făcut să fim o rouă
Pentru a Sa împărăție
De e soare ori de plouă
Mire veșnic să ne fie
Glorie dar Lui Mesia
Slavă cinste și onoare
Căci ne arată veșnicia
El fiindu-ne salvare
poezie de Ioan Daniel Bălan (31 octombrie 2017, Cluj)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre creștinism, poezii despre Iisus Hristos, poezii despre stânci sau poezii despre salvare
La sfat
În geam răsare luna plină,
Sufletul îmi este golit de lumină,
Acum se întâmplă o bucurie,
Crăiasa nopții îmi vorbește doar mie.
Ascult tăceri, povești inedite,
Cu luna la sfat îmi par infinite.
În tâmple îmi bat ciocane de dor
Aș vrea sa te strig, dar glasul mi-e gol.
Doar tainele nopții sunt simple și grele
De vrei să înțelegi, vorbește cu ele,
Așa cum odată, copilă fiind
Priveam la fereastră copaci adiind.
Și greierii cântă prin ierburi de vară
A lor armonie răsună în seară,
Prin toată peluza sclipesc licurici,
O, tu, lună plină, mai stai pe aici!
poezie de Loredana Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre timp, poezii despre lună plină, poezii despre Lună, poezii despre vorbire, poezii despre sfaturi sau poezii despre seară
Iubire pentru voi
Printre stele eu eram
O lumină lucie celestă
După Lună eu stam
Să văd ziua terestră
Am venit pe pămînt
Ceru se deschide râzând
O adiere pură de vânt
A intrat într -un gând
Sunt purtată de lumină
Săgeta razei de soare
Coborâre putere divină
Eu sunt calda primăvară
Cu lacrimi clare de ploi
Pe covorul verde-nflorit
Presar iubire penru voi
Iubire si tot ce v-ați dorit
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre primăvară, poezii despre ploaie, poezii despre iubire, poezii despre gânduri, poezii despre dorințe sau poezii despre Soare
Puiul de păpădie
A-nflorit întâia oară,
Azi, un pui de păpădie,
Și-a deschis corol-afară
Din tichia-i fumurie.
Dar parcă nu este floare,
M-am mirat în gândul meu;
Seamănă mai mult c-un soare
Alintat de-un curcubeu.
Și se-nalță în lumină,
Hrănit de un bob de rouă,
Să vestească prin grădină
Că natura-i-n haină nouă.
Mai târziu, cam înspre seară,
Puiul meu a-mbătrânit
Și copiii se mirară -
Cum de a încărunțit!
Un vânt cald venit din sat,
A suflat, așa deodată,
Că pe sus a și luat
Umbreluțele-i de vată.
Acum tristă, în grădină,
Doarme păpădia mea,
Cu frunza de rouă plină
Doar o stea o mângâia.
poezie pentru copii de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vestimentație, poezii despre sat, poezii despre păr cărunt sau poezii despre prezent
Boabele de rouă (dedicat Vioricăi)
Iehova-n suflet, ți-a dat primăvară
Iubirea strălucește peste chip
Ca o lumină razele de soare
Drum dragostei prin lume ți-au croit
Ești strălucirea boabelor de rouă
Mireasă-n albă mantie și cânt
Ai fost trimisă cu un scop anume
Domnului să-i slujești pe-acest pământ.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Lucirea tristeții
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre alb
Te purtam pretutindeni
Te purtam pretutindeni,
ca pe o comoară
viață de rouă,
viață de vis;
înfloream odată cu tine
și urcam pe creste mereu,
și mereu
nimic nu-mi stătea în cale: nici marea
cea mare,
nici fruntea îngândurată a unui zeu
*
te purtam pretutindeni,
ca pe un dar cuvenit,
doar al meu...
viață de roze, viață de gând
însorit
lăcrimam odată cu tine și cântam
în furtună, și cântam:
odată tu, odată eu...
te-am purtat pretutindeni:
prin soare și vânt, prin viscol
și ploi,
dar niciodată nu te-am întrebat
de ce sîngerai
când eu urcam, și tot urcam
fără să mai privesc înapoi
viață duioasă - uneori, dulce,
alteori amară -,
cu zâmbet încrustat
în statui...
8 iulie 2018
poezie de Valentina Becart (8 iulie 2018)
Adăugat de Valery Becart
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viscol, poezii despre visare, poezii despre trandafiri, poezii despre sculptură sau poezii despre roz
Primăvară divină
Zare senină, albastră,
Pătrunde-n retină
Și-o pace sublimă,
Pătrunde măiastră,
Adânc în inimă.
Primăvară divină
Să înflorească,
De har și Lumină plină
În inima noastră
Și-o sfântă rutină.
Rutină cerească
Și iubire senină
Din ea să rodească
Până-o să vină
Minunea Cerească
"Pe Nor", în Lumină
Să ne răpească.
poezie de Ioan Hapca
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre inimă sau poezii despre albastru
Cuvântul lui Dumnezeu asigură sufletului omenesc bucurie și companie divină!
Ioan Hapca în Diverse gânduri, reflecții, sfaturi și povețe în slujba unei vieți cu scop
Adăugat de Elis
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre suflet, citate de Ioan Hapca despre suflet, citate despre religie, citate de Ioan Hapca despre religie, citate despre cuvinte, citate de Ioan Hapca despre cuvinte, citate despre asigurări, citate despre Dumnezeu sau citate de Ioan Hapca despre Dumnezeu
Dimineața
I
Din soare,
Ca pe gura unei amfore prea plină,
Răsturnată
De pe-un umăr gingaș de virgină,
Dimineața
Toarnă din belșug lumină
Peste valea toată.
Și natura-n pripă deșteptată,
Parcă poartă pleoape amețite
De lumina ce-a venit deodată,
Peste dealurile adormite.
Jos în vale,
Văl subțire se adună
Dintr-un praf ce-a cărunțit în noapte,
Din tot praful străveziu de lună
Ce-a căzut pe grâurile coapte.
Nourași de ceață străvezie
Peste care, alb, seninul cerne:
Parcă-nsamnă niște albe perne
Pe un pat nestrâns care-ntârzie.
Peste satul încă adormit
Și pe valea iazului cu stuf,
Fumul dimineții liniștit
Se așază moale ca un puf.
Și prin vălul scânteierii roze
Nu te poți uita la răsărit;
E-acolo ceva nedefinit,
E cascada unei nebuloze.
II
Și Dimineața,
Stând încă în genunchi
Cu fruntea-i albă ridicată-n zare,
Ca pe gura unei amfore,
Din soare,
Toarnă din belșug lumină,
Mănunchi după mănunchi.
Și Dimineața,
Înseninăndu-și, de răcoare, fața,
Cu părul ei de aur, despletit,
Ridică amfora ei plină
Tot mai sus, -
Și-acum în picioare
Pe zarea de la răsărit
Toarnă mereu din soare
Până ce moare,
Cu fața la apus.
poezie celebră de Demostene Botez din Floarea pământului (1920)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre văi, poezii despre dimineață sau poezii despre virginitate
Nădejdea
Tu, duhul meu, credință vie,
Îmbărbătează-te-n răbdare:
Din ceruri totdeauna ție
Ți-au fost lumină și-alinare.
Din mâna morții a Cui mână
M-a mântuit, mi-a dat viață
Și inima, de ură plină
Mi-a liniștit-o cu blândeță?
A cui putere mă-nfrățește
În chinuri și în patimi grele,
Și cine pacea îmi păzește
Și curăția minții mele?
Din tinerețe cine-mi vede
Durerea mea în piept cuprinsă,
Și cine arzătoarea sete
Îmi stinge de păcat aprinsă?
Din Ziditor s-acestea toate,
Însuflețiri înalte, sfinte,
Gândiri fără amar, curate,
Tot El în suflet îmi aprinde.
Dar cea mai bună dăruire
A Domnului îi vecinicie;
Când oare sfânta fericire
Mi-a da dorita bucurie?
Când fără haină pământească,
Lăsată jos, voi fi-nnoit.
Și-n cerul Domnului suit
Gusta-voi liniștea cerească.
poezie de Konstantin Batiușkov (decembrie 1911)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înălțime, poezii despre tinerețe sau poezii despre superlative
Fântâna mea
fântâna mea e adâncă
dulce și rece-i izvorul
a fost săpată în stâncă
cu sufletul și cu dorul.
fântâna e plină de stele
în ea se leagănă luna
noaptea-i păzită de iele
și cerul îi țese cununa.
lacrimi de rouă amare
picură întruna în ea
câteodată și carul mare
cade în apă stea după stea.
înecată pe veci în lumină
plutea pe valuri de vis
chipul iubitei, divină,
printre stele și paradis.
izvor fermecat singuratic
adapi trecători rătăciți
la visul nordului atic
în runile marilor sciți.
poezie de Ion Ionescu-Bucovu (31 martie 2011)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre singurătate sau poezii despre rai
Dragostea Divină
Dragostea Divină
Doamne Tată Sfânt din Cerurile Preaânalte
Ai lăsat Cuvântul Tău Cel Sfânt să ne arate
Că ne iubești, și că Puterea Dragostei Divine
Și pe noi cei ce te căutăm în Harul Tău ne ține.
Dragostea Ta este puterea noastră pe pământ
Turnată în inimile noastre prin Duhul Tău Sfânt
Ea ne umple viața de haruri și bucurii cerești
Ne întărește când trecem prin încercări pământești.
Dragostea Divină ne face puternici și autoritari
Dumnezeu a turnat-o în inimile noastre să fim tari
Dragostea Divină este îndelung răbdătoare,
Să putem înainta cu bucurie în ziua următoare.
Dragostea este plină de bunătate și de armonie
Ea nu pizmuiește, nu se laudă, nu se umflă de mândrie
Nu se poartă necuviincios nu caută folosul său
Nu se mânie, Dragostea nu se gîndește la rău.
Nu se bucură de nelegiuire, ci de adevăr se bucură
Acopere totul, suferă totul ea este Divina legătură
Ce ne ține lângă D-zeu atât omul de rând cât și preotul
Dragostea acopere totul, Dragostea crede totul,
Dragostea nădăjduiește totul, suferere totul,
Și când este ferbinte îi simți în inimă clocotul
Ea este Eternă toate vor trece Ea rămâne mereu
Cuvântul Sfânt ne spune că Dragostea este Dumnezeu.
06.02 2020
poezie de Constantin Sferciuc (6 februarie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tată, poezii despre mândrie sau poezii despre laudă
Un bob de rouă
"Întreaga noapte, un bob de rouă
A oglindit într-însul cerul."
Flamarion
Întreaga noapte-un bob de rouă, pe sânul rozei adormite,
A oglindit în apa-i cerul. În limpedele diamant
A răsărit și-apus de-a rândul, cu noaptea fără de limite,
Enormii sori cu-al lor cortegiu și-al nebuloaselor neant.
Spre zori, s-a șters în cristalinu-i, Lacteea-n cer întârziată,
Și roșul cerului și-al florii, în infinitu-i, a creat
O-ncântătoare dimineață cu care roua-mparfumată
Pe aurul întâiei raze în soare a alunecat.
O noapte-ntreagă-un bob de rouă, picat pe-această dragă floare,
A fost imens ca și un suflet, senin și trecător în care
Vizibil numai sie însuși e Universu-ntreg gândit.
Și astfel când fatalul oare, al celor dincolo de viață,
Răsare-n lumi interioare, din a misterelor grea ceață,
Ca roua sufletul s-absoarbe, cu-ntreg stelatu-i infinit.
poezie de Gabriel Donna
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre flori sau poezii despre roșu
Sub aripa Ta Divină
Ție Doamne mă închin
Și te laud te slăvesc
Prin credință iată vin
Să îți cânt mai pe deplin
Căci Isuse te iubesc
Mă vreau Doamne-n brațul Tău
Sub aripa Ta Divină
Să-mi fii Domn și Dumnezeu
Cinste să îți dau mereu
Trăind viața în lumină
Fiu al Celui Prea Înalt
Îți aduc acum onoare
Pentru viața ce ne-ai dat
Pentru Duhul Tău curat
Ce ne-ai dat s-avem salvare
Cu atâta mulțumire
Eu te laud te cinstesc
Plin mă fă de-a Ta iubire
În har și-n neprihănire
Numele să ți-l cinstesc
Calde flamuri de iubire
Să-mi inunde a mea ființă
Tu fiindu-mi fericire
Să îți cânt ca în neștire
Toată viața prin credință
Mă vreau în a Ta lumină
Și în Adevărul Tău
Măna Ta ca să mă țină
Ca ființa să-mi devină
Crin ales pe placul Tău
În lumina Ta cea vie
Pentru veci ca să mă scald
Să-ți cânt slava-n veșnicie
Ființa Ta pururea vie
Eu în Tine ca să ard
03-12-2020 mănăștur
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre onoare sau poezii despre mulțumire
Ne-am așezat amândoi cuminți, în grădina plină cu flori. Mirosea a clipe primite în dar la margini de văzduh, a timp prețuit și recunoștință. M-ai învățat cum să împletesc boabele de rouă cu inocența șoaptelor nestrivite. Și norii de pe cerul albastru aveau contur de chipuri, forme cioplite cu inimă bună și bucurie. Când nu îmi era de ajuns închipuirea îmi sărutai fruntea, dezmierdându-mă.
Andreea Palasescu (27 mai 2018)
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre învățătură, citate despre timp, citate despre rouă, citate despre recunoștință, citate despre nori, citate despre inocență, citate despre inimă sau citate despre flori
Ne-am așezat amândoi cuminți, în grădina plină cu flori. Mirosea a clipe primite în dar la margini de văzduh, a timp prețuit și recunoștință. M-ai învățat cum să împletesc boabele de rouă cu inocența șoaptelor nestrivite. Și norii de pe cerul albastru aveau contur de chipuri, forme cioplite cu inimă bună și bucurie. Când nu îmi era de ajuns închipuiurea îmi sărutai fruntea, dezmierdându-mă.
Andreea Palasescu
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!