Salut poezia

din uşă cu un ritual sacru
şi profan după modelul
focului din inima îndrăgostită
apoi plec spre editură cu poezia
în gură port acest
copil din flori zămislit o zi
salut poezia din călimară
care se agaţă pe stilou

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

S-a îmbolnăvit poezia

S-a îmbolnăvit poezia omenirii,
Respiră greoi,
Are spută în litere,
Tuşeşte pe buzele cititorului,
Spatele îi este cocoşat de silabe...
Abia o mai ţin aripile-n zbor,
Picioarele metrice cad în neant.
Mi-e milă de ochii plecaţi în lumină,
Aşa că adun poezia omenirii
În raniţa ciuruită a cerului
Şi merg în genunchi
La vraciul universal.
Îi ascult cuvintele ritmate,
Curăţ izvodul încercărilor,
Adun flori de tei din pletele Escului,
Le macin în disperarea timpului
Ştrangulat de raze de Luceafăr,
Fac prişniţă din colb poetic
Şi o tămăduiesc uşor
Cu epitete şi metafore,
Apoi,
Pentru împlinirea zilei de mâine
Împerechez rime femeieşti
Cu rime bărbăteşti
Şi după o prelungă respiraţie
Gură la gură,
Urechile şi ochii se deschid,
Inima revine în poezia omenirii
Ca un prunc gângurind
La doniţa cu lapte
Din Constelaţia
Cocoşată de imaginaţie!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

poezia este un fel de dragoste
un foc interior
care se stinge
sau se reaprinde
în inima fiecărui cititor

poezia este taina sufletului
un popas trecător
din zorii dimineţii
până târziu în noaptea
albă de nesomn

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

seara mă-ndrăgostesc
din nou de tine
scot vioara şi-ţi cânt
iubirile din zilele trecute
dureri vechi şi noi
pe care le chem la sfat

seara mă-ndrăgostesc
încă odată de buzele tale
pregătesc stiloul şi hârtia
apoi las poezia să curgă
în inima ta capricioasă

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din flori de nufăr

Din flori de nufăr împletit-a punte
Natura, peste luciul nesfârşit,
Lumina-n cupa lor s-a cuibărit,
Zădărnicia timpului să-nfrunte.

Suav miros, în rătăciri nomade,
Spărgând hotarul şubredei blazări,
Desferecat, se scurse din visări,
Scăpând din încâlcitele năvoade.

De prin străfund de lacuri, ca-n oglindă,
Gemene flori şi-ntoarnă al lor chip,
Tânjind spre cerul ancorat în grindă,

După străvechiul lumii arhetip
Şi-n cercuri infinite se perindă,
În sacru ritual, stereotip.

sonet de Mihaela Banu din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu ce se serveşte poezia?

Poezia se serveşte cu dragoste,
a şoptit fata aceea cu ochii mari şi umezi, de după colţ.

Poezia se serveşte cu o mângâiere pe frunte,
a rostit repede un copil şi a fugit intimidat.

Cu o cană de lapte cald şi biscuiţi,
a spus femeia cu capot verde, care întindea rufe pe sârmă.

Poezia se serveşte cu o cafea neagră şi în timp util,
a mustăcit din maşină, la semafor, un şofer grăbit.

Poezia se serveşte cu puţină tărie,
a mormăit un chefliu moleşit pe o bancă.

Noi servim doar epitafuri cu medicamente,
a zâmbit un medic cu cinismul unui salon de spital.

Ascult, merg mai departe şi iar întreb:
Voi ştiţi cu ce se serveşte poezia?

poezie de David Daniel Adam (22 iulie 2020)
Adăugat de David Daniel Adam
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezia este o rugăciune Motto(Poezia este ca o rugăciune. Nicolae Dabija)

Poezia este o rugăciune
Spusă de un om sfânt.
Ea este ca un copil ce poartă un frumos nume
Şi are suflet curat şi blând.

Poezia este o rugăciune.
Pentru omul care iubeşte,
Şi care nu mai prin dragoste,
Cu adevărat trăieşte.

Poezia este o rugăciune.
Pentru cel renegat.
E o călăuză în lume
Şi pentru cel cu sufletul împăcat.

Poezia este o rugăciune.
Spusă de îngerii din cer
Ea este o sfântă minune,
Plină de iubire, durere şi mister.

poezie de Vladimir Potlog (24 martie 2022)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezia din noi

Poezia
e vulpea mea şireată
ce-mi fură simţiri şi gânduri
când nici nu mă aştept,
e alizeul
ce mă răsfoieşte pe dinăuntru,
ca pe-o carte nesfârşită
cu toate paginile scrise,

e pravila pe care-o deschid,
după rugăciune,
şi mă citesc mirată,
uneori,
poezia e strugurele hulit
de cei ce nu-i simt gustul...

A răsărit şi astăzi soarele
în ritmul poeziei
chiar în poezia din noi.

poezie de Riana Irimie
Adăugat de Alin Liviu Mihai Gradinaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezia - o minune

oare poezia nu-i una dintre minuni?
marea taină a inimii îndrăgostită
ne-apropie de oameni ne face mai buni
aduce-n viaţă o frumoasă ursită.

mărgăritar în suflet poezia este
apără dragostea de spini şi ură
crează pe vecie uniuni celeste
înfloreşte ca surâsul pe gură.

trăiesc... dau tribut poeziei
ard cu cuvântul până târziu
ating cu ea aripa freneziei
umple cu magie întinsul pustiu.

speranţa şi visul puterea şi viaţa
vin din poezie ea-mi este povaţa.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Romantica
Comentează! | Votează! | Copiază!

Haiku

din memorie -
recită poezia
scrisă special

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copil din flori

Fetiţa mea-i aşa de pură,
Natura-i dă fiori,
Şi drept urmare, în natură,
Are copil din flori.

epigramă de Iulian Marian Chimigeru (21 ianuarie 1987)
Adăugat de Iulian Marian Chimigeru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vreau să fiu faust

care se-neacă în şliboviţa
unde hangiu pune apă
în fiecare noapte udă vii
prin ceaţă şi priveşti felinarele
care afumă ţânţarii obosiţi
de umezeala din casele dărâmate
cu tristeţea care te aşteaptă
la fiecare uşă te topeşti
de băutură prin întuneric
bâjbâi după trupul femeii bete
şi mă reîntorc la zidurile ude
de nimic nu-mi pasă
când simt poezia ca substanţă
vreau să fiu faust mai degrabă
cad în apa care trece peste umeri
chipuri groaznice trec pe lângă nas
le simt mirosul de catran
mă cutremur ridicat şi dus
apoi depus în cârciuma plină de fum

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gheaţa-şi întinde

colţii în asfalt sau într-un perete
pe care se scurge apa în drum
sub roţile maşinilor grăbite
mi-aş pune patine la saboţii
de lemn să mă dau pe gheţuşul
copilăriei cu poezia locomotivă
pentru colţii de gheaţă

coboară iarna prin pădurile
de fag şi fulgii se prind pe apa
moldovei cu puterea înecatului
agaţă o stâncă gheaţa şi se trage
la mal lângă o răchită învelită
în ninsorile de cretă de altădată

gheaţa-şi întinde colţii într-un strat
de flori tapat cu frunze
urcă pe un trandafir roşu
încearcă să-l ofilească din invidie

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezia rămâne ultima speranţă (Motto. Poetul este ultima speranţă. Mircea Eliade)

Poezia este ultima speranţă.
Pentru acela care mai crede în eul său.
Şi nu a uitat,
Cine a fost marele Orfeu.

Căci cînd a ieşit din infern,
Trecând printre morminte.
El a scris primul vers,
Cu cele mai frumoase cuvinte.

Şi cu glas melodios,
La harpa lui de aur,
A făcut din poezie un cântec
Şi din muzică un tezaur.

Mii de ani de atunci au trecut,
Dar poezia rămâne ultima speranţă,
Pentru acel care iubeşte viaţa mult
Şi nu are inima de faianţă.

poezie de Vladimir Potlog (12 martie 2020)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezia din noi

iubim cu toţii magia
şi vrem să aflăm cum se face,
dar câţi iubim poezia
ce-amarul în vis îl preface?

simţim în piept aritmia
când omul din faţă ne place,
dar câţi simţim poezia
când bate cu pumnu-n torace?

ne dregem... melancolia
cu gânduri şi-atingeri rapace,
de-aceea-n noi, poezia,
îşi pierde dorinţa şi... tace.

vedem în jur veselia:
copiii încep să se joace,
iar noi, gonind poezia,
rămânem fiinţe posace.

poezie de Ionuţ Caragea din Eu la pătrat, ediţia a II-a (2020)
Adăugat de Ionuţ Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

răpeşte-mă şi du-mă
iubita mea în iubirea ta
şi nu mă lăsa să plec
niciodată din inima ta

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezia

scoasă din călimară era de iubire
altă poezie de amor
cerneala curge din belşug
literele apar scrise elegant
de peniţă
poetul adună cuvintele
mirosul florilor de tei îi animă
cortexul cerebral - mirosul frumuseţei îmi re
vine în minte - primele
versuri se leagă (?!)
păsările cu ochii întorşi
se rotesc dea
supra apelor cu bărci
a bărcilor eşuate la mal
(?!) cuvintele spun: te iubesc
poetul le scrie atent cu iubirea
nu te joci
cerneala seacă subit
a ieşit un poem de dragoste (?!)

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să nu mă părăseşti

poezia nu are o zi anume, e ca cerul ce deapănă toate zilele
unele mai umbrite, altele zâmbind pe sub nori călători
şi zile torite ce te topesc pur şi simplu
"cine iubeşte şi lasă, Dumnezeu să-i dea pedeapsă"
Poezia nu se iubeşte, ea se trăieşte, zi după zi,
ceas după ceas şi răsuflare după răsuflare.
poezia este iubirea însăşi. este pasiune şi dăruire.
este trăire şi statornicie. mă rugam ei să nu mă abandoneze
neştiind că de fapt ea sunt eu, e adânc zidită-n mine
e cuvânt din cuvântul meu şi trup din trupul meu
eu şi ea suntem una.
confuzie şi curiozitate, aceasta e viaţa mea
dar ce aş fi fără ea? durere? bucurie?
triumf? Imaginarium
locul din care îmi trag seva
şi locul în care mă voi retrage
când timpul o va cere

poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

îmbrăcată

într-o piele moale şi puţin
bronzată la munte dimineaţa
şi seara-mi aduci versuri
pe care le-ncarc eu în containere
din bibliotecile virtuale
fiecare cuvânt mă leagă
şi trage de mine
să rămân
lângă tine dansez pe hârtie
tu porunceşti iar eu
soldat universal care duce poezia
execut ordinul scris

îmbrăcată într-o goliciune ispititoare
ne vedem printre blocuri
pe asfaltul rece
de la ultima
iarnă

trag cerneală în ultimul stilou
ascut peniţa într-un rebus
ascult vântul
aştept ploaia
scriu

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gogyohka

aştept cu trandafirul în mână
şi poezia de iubire începută
scrisă până la sărut
să foşnească discret
rochia din aripi de fluture

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragoste din priviri

Dacă mâine nu ne vom mai privi-n ochii
Nu uita că numai cu cel cu care eşti compatibil sufleteşte
Poţi comunica fără cuvinte
Poţi trăi poezia în doi
Poţi fi chiar tu poezia,
Dar nu uita că atunci când te vei retrage din poezia mea
Cu siguranţă vei opri receptorul meu din persoana ta,
Dar nu poţi opri trăirile cititorului meu
Aşadar mă adresez întregii lumi.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!