Repertoriu

Un cântec îngeresc
Peste planeta albastră
Va răsuna divin
Asta fără doar şi poate
Ca un ecou repetitiv
În hiperspaţiu
Ca un poem exhaustiv
La lumina unui nou
Răsărit perpetuu
Efectiv sacru
Elocvent cucernic
Până la stadiul de sublim
Făurind reverii
Potenţial benefice
Pentru noi pământenii.

poezie de David Boia (7 decembrie 2022)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Puzlle

Propun pentru
pământenii
prevazatori
preziceri
preventive
planuri
plauzibile
poeme
performante
pe perioade
propice
până peste
posibilităţi
până peste poate
promovaţi proiecte
pacifiste
pentru planeta.

poezie de David Boia (11 decembrie 2020)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ecou

Atenţie!
Pe viitor planeta
poate deveni
insuficient de verde
şi mai puţin albastră
din cauza poluării excesive
planeta poate să dea
într-o boală
extrem de gravă
care va contamina
fauna şi flora
atunci să strigăm
atenţie!
de pe acum
să reverbereze ecoul
în timp util.

poezie de David Boia (19 mai 2020)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec în do major

cântec pentru soare în do major
cu glas de azur cu glas de ecou
chemări îngemănate de îngeri în cor
vestesc vesel sosirea anului nou.

alerg după vise în albastru decor
să surprind stele în magic tablou
cântec pentru soare în do major
cu glas de azur cu glas de ecou.

cântec pentru inimi în sol minor
îl scriu pentru lume ca un cadou
sunt precum ploaia strânsă în nor
patimă albastră scursă din stilou.

cântec pentru soare în do major
cu glas de azur cu glas de ecou.

hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Botez de poem

Botezul fiecărui poem
Formă de curăţire raţională
Model ancestral de purificare
Ritual eminamente sfânt
După modelul focului sacru
În combinaţie cu apa vie
Evoluând ca o văpaie
Amplă şi imensă văpaie
Cât un sentiment euforic
Plin de entuziasm şi elan
Să nu rămână nicicând
Nici un poem ne botezat
La fel ca şi copilul
Cel nou născut
Cu invocarea Duhului Sfânt
În mod elocvent
Având compania
Unor maeştri consacraţi
Şi a unor îngeri celeşti
Elogiu şi binecuvântare
Se cuvine imperativ
Tainei sacre a botezului.

poezie de David Boia (1 martie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşa poem

Un poem poate
fi un vis de evaluare
a dorinţelor
a speranţelor
sau a altor năzuinţe
până la stadiul
de certă valoare
imprimat cu scop util
pe retina evocărilor faste
la intersecţia
cu cele mai fecunde
apariţii de preţ
adaptate la criteriul
reuşitei astrale.

poezie de David Boia (1 ianuarie 2021)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Astrologie

În noi ar putea
fi ceva celest
se poate vedea asta
la orizontul aşteptărilor
se poate simţi
in articulaţii mobile
sau în terminaţii nervoase
cu siguranţă sau fără
în noi este ceva astral
ezoteric şi sideral
asta pentru că
însăşi planeta se află în cer
şi noi o dată cu dânsa
ne rotim ca un vârtej
cu stele şi alte planete
într-un univers elastic.

poezie de David Boia (10 iunie 2020)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strident

Cine amplifică
Efectul de ecou
A strigat el simandicos
Iar glasul lui suna strident
Ca un tunet în furtună
Şi arunca priviri
Ca un fulger din cer
Într-un deşert de idei
Dar a primit stringent
Răspuns peste măsură
Noi măi în cântece umane
Până la stadiul de şlagăr.

poezie de David Boia (18 ianuarie 2022)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Caleidoscop

Divagaţii prin extensii,
Dar şi diluţii efemere
Din pacea unui surâs,
Doar iubirea ingenuă
Saltă intens peste lauri
Salba zveltă pro amor,
Imprimeuri decoltate
Şi incantaţii de bonton
Asezonate armonios
În doze stric prolifice,
Alungă regresele pale
Cu efecte de senzaţie
Potenţial benefice
Emblemă de bun augur
Pe culmea exaltărilor
În logică determinantă.

poezie de David Boia (27 noiembrie 2013)
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem specializat

Dacă foloseşti isteţimea
Poţi crea poem nou
Pe placul tuturor
Dacă treci de suspans
Vei reuşi să învingi limite
Să depăşeşti obstacole
Vei izbuti chiar să atingi
Performanţe eterne
Felurite feţe cu dobândă
Chiar cu masca pe figură
Şi zgomot de fundal
În logică metaforică
Până la stadiul de OK.

poezie de David Boia (6 iulie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fişier

Dacă dispui
de un fişier adecvat
poţi să scrii poeme
cât cuprinde perpetuu
un scenariu elocvent
câtă ipocrizie acum
mai poate să fie
produsă indusă
şi juxtapusă ades
pe false interese
în defavoarea omului.

poezie de David Boia (1 octombrie 2021)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prezent

Poem de sine stătător
Un răsărit continuu
Ca un reper
Pe plaiuri
Ce nu mai apune
Doar se transmite
Din vreme în vreme
Ca să renască
La timp perpetuu
Ca pasărea Phoenix
Mai înainte de regres
Adecvat la propriu
Potrivit în comun
La limita pertinenţei
Călăuză enigmatică
Dintre trecut şi viitor.

poezie de David Boia (26 iunie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe faţă

Pentru noi
pământenii
şi nu numai
conştiinţa pură
ar putea fi
cel mai
puternic
atribut
conştiinţa pură
ar putea fi
şi cel
mai puternic
complement
conştiinţa pură
ar putea fi
scop în sine
dar mai ales
călăuză
după model
îngeresc
pentru noi
cei trecători.

poezie de David Boia (17 martie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ispită sacră

Fără stare
şi fără preget
m-am poziţionat
la răsărit
ca să văd splendoarea
dimineţii de apoi
caut neîncetat
în stare de extremă urgenţă
un loc plin de lumină
plus inspiraţie elocventă
şi iarăşi caut febril
un loc undeva
la răsărit de eden
de unde s-ar putea
accesa raiul îngeresc.

poezie de David Boia (8 noiembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem

Poemul e un răsărit
Mesager perpetuu
El înfruntă
Cu succes asfinţitul
Numai că să nu apună
De nici un fel
Părtaş evident cu îngerii
Este poemul
Ar putea fi o filă
În cartea vieţii de apoi
Aidoma unei sintagme
Cu versuri sacre
Implementate de arhangheli.

poezie de David Boia (29 noiembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nostalgie

Revine simptomatic
Nostalgia antologică
În secvenţe descendente
Cu melancolii confuze
Printre pământeni,
Ca fantome repetitive
Dispuse în convoi,
Peste sintagme ingenui
După model repetitiv
Aproape de gratis,
Pe săgeta infinitului
Apare complice duioşia
Un conglomerat pervers,
În serii alarmante
Aprinde focul sacru
În văpăi interioare.

poezie de David Boia (26 iulie 2014)
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hârtia precoce

Asta o caut intens
ea conţine poeme
povesti şi amintiri
încă din stadiul de celuloză
uneori şi mai timpurie
scrise inopinat
cu cerneală simpatică
din stadiul de lăstar
după tipicul lui Creangă
sau din stadiul incipient
după modelul lui Eminescu.

poezie de David Boia (9 aprilie 2020)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cumva

Ca urmare la intenţie
Se aşteaptă undă verde
De trecere înapoi în eden
Mereu se aude of-ul prelung
De la Adam şi Eva încoace
Cum n-a venit unda verde
Se caută un nou permis
De intrare în sublim
Pe parcurs invocăm îngerii
La fiecare intersecţie
Unda roşie se poate activa
În defavoarea destinderii
Mai nou căutăm tentă albastră
De intrare în univers mesianic
Fascinant de bine încrucişat.

poezie de David Boia (2 mai 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gândul

Gândul e sportul suprem
Undeva în plan mental
În propriul lui sistem
Cu efect sentimental

Creator vrednic de vise
De planuri şi de reverii
Animator de premise
Pentru oameni şi copii

De natură ezoteric
Cu manifestări secrete
Dintr-un spaţiu feeric
Ne creează lumi discrete

Ne duce prin zări celeste
Cu eonul printre stele
Pe tărâmuri de poveste
În universuri paralele

Ne dă noi dimensiuni
Un fenomen fenomenal
Şi ne conferă viziuni
Într-un plan potenţial

Musafir fără tăgadă
Dintr-o lume inedită
Şi ispravnic de bravadă
Cu viteză infinită.

poezie de David Boia (25 martie 2015)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Materia trează

Materia trează sufletul ne veghează
şi pomii ostenesc să dea-n floare
planeta albastră sub unicul soare –
iubirea măiastră din genunea albastră.

Cum un cuvânt
cândva nerostit,
prin noi răsărit
şi unicul soare ne va fi asfinţit,
ca pomii daţi în floare –
albastră ninsoare
de la infinit la infinit.

Materia trează
sufletul viu ne veghează
cu genunea albastră,
iubirea măiastră – unicul soare
adâncului omului fără sfârşit,
cel carele încă deodat´ răsărit,
ca un cuvânt dintr-un timp nerostit,
va fi asfinţit infinit,
în genunea albastră – la infinit.

poezie de Dumitru Găleşanu din Pe corzile luminii (octombrie 2011)
Adăugat de Dumitru Galesanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dar şi har

Mai aproape mai acum
Mai aprioric evident
Tot ce apare malefic
Să se dividă oportun
În părţi egale până la zero
Ca să dispară relevant
Toate câte-s benefice
Să se amplifice la maxim
Pe criterii matematice
Exponenţial sau factorial
Tu caută copile
Noi formule viabile
De tip serafic
Si pune-le ecuaţie
Şi aplică-le adecvat
În cuantumuri elocvente
Preponderent fezabile
Concepe aranjamente
Combinări şi permutări
Peste orice limită
Care va tinde sugestiv
Spre o certă eternitate
Cu dar şi cu har divin.

poezie de David Boia (8 decembrie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!