CRAI BĂTRÂN
(a la turca, bre!)

Te-aştept în nopţi cu semilună,
Când ielele dansează din buric,
Iar stelele pe cer încep s'apună
Şi greierii din iarbă tac chitic.

Te voi primi cu voie bună,
Cu vin spumos şi mezelic
Din Istanbul, şi c-o alună
Pe îngheţata cu fistic.

Eu sunt pleşuv şi tu eşti jună,
Nu te grăbi, mai stai un pic,
Să prindem zorile-mpreună
În giugiuleli şi cu-n puoic...

Epilog
Naşpeta asta-i cam nebună,
Mai vrea şi bani pentr-un "flintic"?
Mă scotocesc şi-i pun în mână
Un icoşar şi-un... firfiric.

Grigore Tunşanu
Adăugat de Grigore Tunşanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Recomandarea somelierului meu pentru aniversările de azi, 30 ianuarie 2020:

O ţuică la sarmale
Cu-n bol de aitură,
Urmate, mai la vale,
De vin la o friptură!
Poftă bună!

epigramă de Grigore Tunşanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

URSUL

Dansează iarăşi ursul solitar,
Neliniştit că-şi va răni o labă
Şi, prins în lanţul unui biet ursar,
Din când în când mai calcă câte-o babă.

epigramă de Grigore Tunşanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ciocolată amăruie cu fistic

Când Dumnezeu a împărţit durerea,
Mi-a dat pachet o porţie din ea,
Să înţeleg eu, astfel, că trăirea
Aduce şi bucăţi din ce n-ai vrea

L-am desfăcut în timp, o ciocolată,
Muşcând fărâmi, mărunte, doar un pic
Era amară, însă minunată,
Mă mulţumea... mai bine ca nimic

Cu timpul am gustat-o cam pe toată,
Mi-a mai rămas ceva, sper că nu mult,
Deja accept, nu spune: niciodată!
Când viaţa e de fapt doar un tumult

Amarul ei a devenit mai dulce,
Îl savurez tăcut, mai pun fistic,
Mai pun sărutul care îmi aduce
Un gust mai bun, mai dulce, artistic

Când Dumnezeu a împărţit durerea,
De fapt ne-a dat ceva de preţuit,
Nu cred c-a fost greşeală, ci puterea,
De a-ţi aduce aminte c-ai trăit

poezie de Adi Conţu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu te-aştept

Azi nu mai cat prin amintiri
Când străluceşte luna ;
Prin păr, nu eşti să îmi răsfiri
Cu dor ca-ntotdeauna.

Nu mă aşez la privegheat
Cum soarele răsare -
Cu bună pace şed în pat,
În piept nu mă mai doare.

Nu-mi mai trec nopţi neasfinţit
Când liniştea se lasă,
Mi-e focu-n vine domolit
Şi gânduri nu m-apasă.

Nu lăcrimez neînţeles,
Nu mai doinesc pe cale,
Nici ciocârlia de prin şes
Nu mai tânguie-a jale.

Eu nu te mai aştept să-mi vii
În susur de izvoare...
Răsar pe cer steluţe mii
Ce n-au să mă-nfioare.

Din toate, azi a mai picat
Din deznădejde una
Şi nu mă mustră vreun păcat,
Nu mă blestemă luna

Căci te-am iubit mai înadins
Cu fiece clipită
Ce nu m-a vrut în paradis
De dragoste-mplinită.

De voi sui din nou pe cer
Cu vise călătoare,
Iubirii stelelor ce pier
Nu-i voi mai da crezare.

poezie de Ioan Ciprian Moroşanu (octombrie 2015)
Adăugat de Ioan Ciprian Moroşanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Crai nou

Crai nou se tot iveşte pe codri şi genuni:
E coasă aninată de tată în goruni,

Când s-a culcat, şi timpul cu piatra l-a-nvelit,
Pân'o să crească iarbă mai bună de cosit.

El s-a culcat, şi, iată de când nu s-a răspuns,
La subţioară iarbă şi mie mi-a ajuns!

Să iau din arbori coasa degeaba m-am tot dus:
Cu cât îmi creşte iarba, ea suie şi mai sus!

Am să mă zbat, din arbori s-o iau numaidecât:
Ce mă voi face mâine cu iarbă pân'la gât?

poezie celebră de Eusebiu Camilar din vol. "Călăretul orb", 1975
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Crai nou

Crai nou se tot iveşte pe codri şi genuni:
E coasă aninată de tată în goruni,

Când s-a culcat, şi timpul cu piatra l-a-nvelit,
Pân'o să crească iarbă mai bună de cosit.

El s-a culcat, şi, iată de când nu s-a răspuns,
La subţioară iarbă şi mie mi-a ajuns!

Să iau din arbori coasa degeaba m-am tot dus:
Cu cât îmi creşte iarba, ea suie şi mai sus!

Am să mă zbat, din arbori s-o iau numaidecât:
Ce mă voi face mâine cu iarbă pân'la gât?

poezie celebră de Eusebiu Camilar
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis

Mi-aş fi dorit să fiu Romeo,
Să am carismă, să am stil,
Să-mpart salteau mea Dormeo
C-o Julietă din... Mizil.

epigramă de Grigore Tunşanu
Adăugat de Grigore Tunşanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reclamă antireclamă

Vin de prăvălie
Avem, din ăst an!
Bei o butelie
Şi verşi un lighean.

Grigore Tunşanu
Adăugat de Grigore Tunşanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

I-am întrebat pe toţi dac-au mai auzit de mine
şi toţi au spus"nu"
doar cupa ce avea pe fundul ei un pic de vin
a spus
priveşte
abia acum ne-am pupat
pe buza ta de sus încă dansează din buric nemărginirea
în picătura mea de vin
rămasă e esenţa ta eternă
priveşte
eşti aici
doar forma ta de lut dispare
acum eşti cea dinainte de născare.

poezie de Camelia Buzatu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când stai singurel, la masă...

Caut rima printre versuri
Şi mă rătăcesc prin ele,
Am să fac nişte demersuri
Să pun nişte ghilimele!

Dacă pun o acoladă
Pe fete să le uimesc,
Toţi băieţii de pe stradă
De mâine mă ocolesc!

Mai bine pun paranteză
Şi opresc plecarea lor,
Dacă sunt în antiteză
Reflectez în viitor!

De pun semnul exclamării
Să opresc timpul în loc,
Voi agita apa mării
Şi voi inunda un doc!

Ştiu, voi pune ghilimele
Să arăt băiat frumos,
Poate-n visurile mele
Eu voi fi mai arătos!

Dar acum voi pune punct
Căci mi se răceşte ciorba,
N-am să suflu în iaurt
Voi lungi mai tare vorba!

Când stai singurel la masă
Mănâncă, nu fi poet,
Să nu-nghiţi din întâmplare
Fără voie... un verset!

poezie de Sandu Chiva
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Consolare

Umbre-ntunecă romanţa
Şi, cum soarta-i tot mai rea,
Voi trăi tot cu SPERANŢA...
Dacă dumneaei mai vrea!

epigramă de Grigore Tunşanu
Adăugat de Grigore Tunşanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt tot o jumătate

Sunt jumătate om bun, jumătate un nebun.
Voi fi bufon!?
Sunt jumătate de-un fel, jumătate cam tembel.
Voi fi afon!?
Sunt jumătate mai brun, jumătate mă răzbun.
Voi fi tiran!?
Sunt jumătate un chel, jumătate mai rebel. Gărână!?
Sunt jumătate cam gol, jumătate doar alcool.
Voi fi pahar!?
Sunt jumătate făcut scrum, jumătate tutun.
Voi fi murdar!?
Sunt jumătate din stol, jumătate un dropgol.
Voi fi ecran!?
Sunt jumătate doar fum, jumătate la Neptun. Fântână!?
Sunt jumătate de dor, jumătate mă dor.
Voi fi înger!?
Sunt jumătate de ger, jumătate am cancer.
Voi fi Sânger!?
Sunt jumătate pe nor, jumătate te ador.
Voi fi zombi!?
Sunt jumătate ce cer, jumătate ce nu cer. Ţărână!?
Sunt jumătate de zor, jumătate parcă mor.
Voi fi demon!?
Sunt jumătate de stoc, jumătate de batoc.
Voi fi hormon!?
Sunt jumătate cum hor, jumătate din amor.
Voi fi ambii!?
Sunt jumătate pe foc, jumătate sub un toc, stăpână!

Sunt tot ceea ce nu eşti; Evă, când îmi lipseşti.
Îmi lipseşti?

poezie de Roberto Kuzmanovic din Cu tine capăt glas
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Muza

Muza asta e nebună,
Parcă şi-a ieşit din minţi,
Se ascund şi mai cuminţi
Sub ştergarele-n cunună,
Speriate de furtună
Şi icoanele cu sfinţi;

Nu vă mint, cam de vreo lună,
Am uitat şi de părinţi
Şi de Soarele cu dinţi,
E atât de rea de bună
Că nu vrea să mai compună
Nici un vers de doi arginţi,

Chiar am vrut să-i dau arvună
Şi-am venit cu rugăminţi,
Dar în ochii ei fierbinţi
Şi în trupul ei de jună
Decând suntem împreună
Am găsit alte dorinţi...
Muza asta e nebună!

poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Serbana Isariovici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bună seara, iubito!

Bună seara, iubito!
Am trecut să-ţi spun
Eternul noapte bună,
Sau că te doresc oricum.
Să-ţi spun că-mi eşti noapte,
Sau că somnul nu vine,
Să te chem mai aproape
Sau să te ştiu în mine.
Bună seara, iubito!
Mă primeşti în iatac?
Îţi promit nopţi de vis,
Tu mă rogi ca să tac.
Răscolind prin cuvinte
Hoinărim prin eter,
Tu eşti fată cuminte,
Eu de soaţă te cer.
Bună seara, iubito!
Chiar şi mâine mai sunt,
Acelaşi rămas bun,
Scris pe-o pală de vânt.
Hamalul de vise,
Ce îţi cară din stele,
Constelaţii nestinse,
Să-ţi speli paşii cu ele.
Bună seara, iubito!
Mă lasă să plec,
Înainte să vin,
Prin tine să trec.
Poteci de cuvinte
Străbătute-n doi
Aducându-ne aminte,
Să ne naştem goi.
Bună seara, iubito!
Ce-ar mai fi de spus,
Te iubesc, dar ştii,
Nu ne este deajuns.
Nevoie avem,
De-un pic de noroc,
Eu pot, noi putem
Şi nu stăm pe loc.
Bună seara, iubito!

poezie de Mihail Coandă (28 noiembrie 2016, Rîpa, Motru)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unei tinere împodobite cu fel de fel de metale

Ai în nas un firfiric
Şi-un cercel ai în buric,
Ar fi fost mai de folos,
Dacă... l-ai fi pus mai jos.

epigramă de Nicolae Dărăbanţ
Adăugat de Nicolae Dărăbanţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumea (XXVIII)

Motto:
Ce poate fi mai splendid, sub cerul siniliu,
Pe când şopteşte vântul, într-o amiază caldă
Ca unduirea verde, a unui lan de grâu,
În care, macii roşii, fragilitatea-şi scaldă?!...
***************

Cum poţi numi pădurea ce freamătă de viaţă,
Ca o femeie jună, cu-n foc ascuns în sân
Care-ţi zâmbeşte tandru, care-i şi-un pic glumeaţă,
Şi te-mbie nebună în şura cea cu fân?

Cum defineşti o creastă de munte, solitară,
Ce-şi saltă fruntea-naltă, în rugă către cer
Şi mulţumind că este cea mai înaltă-n ţară
Priveşte-n jos spre şesul atât de bun, prosper?

Cum ţi se pare marea atâta de bogată
Ce-ascunde-n adâncimea-i popoarele de peşti
Din care dă ofrande pescarilor să poată
Hrăni pe milioane de semeni, ca-n poveşti...

Ce poate fi mai simplu, mai evident desigur
Decât să-ţi deschizi mintea şi să pricepi misterul
Că toate-au fost create, demult, mai mult ca sigur,
De-un Arhitect cu planul perfect, şi-i martor Cerul!

poezie de Petrică Conceatu (9 iunie 2020)
Adăugat de Petrică Conceatu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Halal auriferă vârstă

Mă scol pe zi ce trece tot mai tânăr,
Că anii-mi scad şi-s parcă tot mai mic
Şi mintea zici că s-a culcat pe umăr,
Iar paşii-s ca la început, chitic, chitic!

Vorba adesea-i tot mai neînţeleasă
Şi echilibrul parcă-i tot mai greu;
Poate-ntr-o zi în gur-o-i primi masă
Şi la nevoi, voi face-ntr-un fileu?

La sărbători lumânări nu mai sting,
Că scuip doar bale şi-s pericol de incendiu
Şi singur de mă scol, destinul mi-l înving,
Iar din medicamente-s un întreg compendiu!

În anturaj sunt subiect de râs, de glume,
Că nu ştiu să răspund, doar râd un pic prosteşte
Şi-n joacă mă-nconjur de-o întreagă lume...
Să nu-i dau foc... chibrituri îmi păzeşte!

Privesc buimac tot ce mă înconjoară.
Votez tâmpiţi, că am dreptul la vot
Şi viaţă tuturor fac grea şi-a mea uşoară,
Iar la discuţii-s tare; mut ţipând... mai pot!

Parcă-s mai chel, am doar ceva tuleie,
Iar înăuntru-i tot mai mare golul;
C-aşa-i mai nou, doar câte o idee!...
De n-ai bătrân; să-ţi cumperi... drog, alcoolul!...

Sper Doamne, să n-am tot la fel, eu, rolul!...

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (7 mai 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trecut-au anii...

Eu şi adorata mea
Ne-am boşorogit de tot:
Ea mai poate, dar nu vrea,
Eu aş vrea, dar nu mai pot.

Grigore Tunşanu
Adăugat de Grigore Tunşanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce dai voie vântului

De ce dai voie vântului să umble
Prin părul tău şi să ţi-l răvăşească?
E mângâierea lui, făcute-n tumbe,
Mai caldă, mai suavă, mai cerească?

Sunt degetele lui fâlfâitoare
Mai meştere în joc, mai fără număr
Când te cuprind din cap până-n picioare,
Când îţi dau jos buchetul de pe umăr?

De ce laşi vântul ca să-şi pună palma
Oriunde vrea şi,-ncolăcindu-ţi sânul,
Prin fustele subţiri ce zbor de-a valma,
Să te privească cu-ochi blânzi, bătrânul?

De ce, când te pândeşte-ascuns prin iarbă
Şi vrea să-ţi sărute gura-n voie,
- În timp ce eu tânjesc cu plânsu-n barbă –
Pe el îl laşi... iar mie, nu-mi dai voie...

poezie celebră de Radu Stanca
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soţiei, de ziua ei de naştere

Când te-ai născut ‒ ce sărbătoare!
Pe cer s-a mai aprins un soare.
Cel vechi din mersu-i s-a oprit,
Te-a admirat şi ţi-a zâmbit,
Şi tot privind cu voie bună,
Era să "uite" să apună...

madrigal de George Budoi din Dedicaţii (23 ianuarie 2023)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!