* * *
te-am scos de la plățile lumii, mamă
și hainele ți le-am scos din dulapul
cu miros de cireș...
apoi am plâns puțin
cu paltonul și rochița de vară
în camera ta s-a mutat un înger
dar nu îl văd niciodată
doar uneori găsesc câte un fulg
pe pernă ori pe pervaz
în rest sunt toate așa cum le-ai lăsat
toate amintirile sunt înrămate frumos
tu îmi zâmbești
din pereții aglomerați de memorii stingheră mireasă a tatei
timpul aici nu există
s-a sinucis după plecarea ta
te-am scos azi din arhivele lumii, mamă
dar nimeni nu mi te va scoate
din inima strânsă de îmbrățișarea ta
uite pe geam un fluture dansează...
poezie de Adrian Păpăruz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vestimentație
- poezii despre amintiri
- poezii despre îngeri
- poezii despre zâmbet
- poezii despre timp
- poezii despre tată
- poezii despre rochii
- poezii despre prezent
- poezii despre plâns
Citate similare
Și mama mea a fost, este o Ana!
te-am scos de la toate plățile lumii
mamă
hainele ți le-am scos din șifonier
am plâns cu paltonul tău
și rochița de vară
în camera ta
miroase a scorțișoară
și a mere coapte în suflet
sunt toate așa cum le-ai lăsat
îmi zâmbești la fel de stingheră
din rochia de mireasă
lângă tata
timpul aici nu există...
uite
în geamul tău
Dumnezeu surâde a viață
poezie de Adrian Păpăruz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre mamă, poezii despre viață, poezii despre suflet sau poezii despre rochia de mireasă
Ruptură definitivă
Tu plângi când te gândești la mine,
Te-am supărat eu cu ceva?
Ușor m-ai dat de lângă tine,
Și asta nu ți-o pot ierta.
Eram micuță când m-ai dat,
Așa credeai că este bine,
Anii au trecut, tu m-ai uitat,
Cum și eu te-am uitat pe tine.
Am plâns în taină tot mereu,
Când altă mamă m-a luat,
Te-am scos din suflet tare greu
Iar locul tău s-a ocupat.
Am așteptat un timp prea lung,
Până când doru-a obosit,
Nici lacrimile nu mai curg.
Tu pentru mine ai murit.
Să te strig mamă n-aș putea.
Nu meriți o așa onoare,
În suflet nu te pot ierta,
Păcatul tău a fost prea mare.
Nu simt nevoia să te văd
Și nici nu-mi este dor de tine,
Vagi amintiri încă revăd
Doar uneori, și cred că-i bine.
poezie de Viorica Pop
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi și poezii despre trecut, poezii despre supărare, poezii despre onoare, poezii despre iertare sau poezii despre dor
Te-am urât
Te-am urât de când eram mic copil,
Mi s-a părut că ai fost aspră și rece cu mine,
Alături de tine mă simțeam sărac și umil,
Îmi doream să am jucării și să fiu mândru de tine.
Dar tu te zgârceai, dându-mi niște ulei,
Și pâine-nvechită pe un colț de cartelă,
Înghesuit printre bețivi, bișnițari și holtei,
Albeam la rând pentru un colț de franzelă.
Umblai pe străzile lumii mereu prăfuită,
Cu mâinile crăpate de la strung, de la sapă,
N-aveai nici machiaj, nici coada împletită,
Și nici pe afară nu aveai funcții cu mapă.
Mai târziu mi-ai dat profesori inculți,
Și colegi de birou, împătimiți maneliști,
Mi-ai scos în cale copii flămânzi și desculți,
Și mii de șomeri neimaginabil de triști.
Am plâns, te-am urât și te-am înjurat bine,
Până am văzut că doar atât îmi poți oferi mie,
Că doar atât rămânea din ce se fura de la tine,
Apoi am plâns iar și te-am iertat Românie!
poezie de Paul Aelenei din Marea Unire Culturală (2018)
Adăugat de Diana Iordachescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre tristețe
- poezii despre sărăcie
- poezii despre profesori
- poezii despre mândrie
- poezii despre mâini
- poezii despre manele
- poezii despre machiaj
- poezii despre jucării
Balada și povața frumoasei coifărese
Deci cugetă, Mânușereasă,
Ce te-am școlit când erai jună;
Și tu, Blanche, Pingelăreasă,
Acum e vremea cea mai bună:
Cu amândouă mâini adună,
De cruți bărbații, ai greșit,
Că vremea babei va s-apună
Ca banul scos din circuit.
Și tu mândră Cârnățăreasă
Ce dănțuiești cu dibăcie,
Tu, Guillemete, Tapițereasă,
Nu-mi râde sfatul, c-o să vie
Vremea să-nchizi la prăvălie;
Bătrână, când te-ai veștejit,
Doar popi cărunți o să te știe,
Ca banul scos din circuit.
Și tu Jeaneto, Scufăreasă,
Vezi să nu pici în laț cumva;
Catrino, ce croiești mătasă,
Bărbații nu-i mai alunga:
Cine-i urâtă, să nu stea,
Cu zâmbete tot i-a momit.
Doar hoașca nimeni nu o vrea,
Ca banul scos din circuit.
Fetelor, pricepeți odată
De ce m-am plâns și jeluit:
Că nu-s de nimeni căutată,
Ca banul scos din circuit.
poezie celebră de Francois Villon, traducere de Dan Dănilă
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfaturi, poezii despre râs, poezii despre tinerețe, poezii despre superlative sau poezii despre păr cărunt
Glossă pentru vremuri triste
Te-ai dus spre ceruri, înger de lumină
Și clipa s-a oprit la ora cinci...
S-a-ntunecat privirea ta divină,
Eu, lăcrimând de doruri sunt aici.
S-au înălțat nămeții înspre stele
Și stelele din ceruri au căzut,
Azi pleoapele sunt plumburii și grele,
Scumpă măicuță. Știu că te-am pierdut.
Te-ai dus spre ceruri, înger de lumină
În Univers te-ai rătăcit tăcut.
La tine oare cine-o să mai vină
Să-ți mângâie tăcerea din mormânt?!
În ochiul tău cel sfânt, zadarnic lacrimi
Se risipesc. Făclii îmi ard la geam,
Și-am dus durerea morții după datini
Și doar în gânduri, mamă, te mai am.
Și clipa s-a oprit la ora cinci...
Un timp fatidic ți-a furat menirea,
Mamă, de-ai fi cu noi mereu, aici!
Tu mi-ai îndoliat nemărginirea.
Eu îngenunchi de-acuma în zadar
Și rog la ceruri, mamă, îndurare,
Ciorchini de lacrimi azi îmi bat în geam,
Durerea mea e veșnică și mare.
S-a-ntunecat privirea ta divină,
Furtună e în cer și pe pământ,
A încolțit un sâmbur de lumină,
La cele sfinte. Dincolo de gând,
Când ard în mine litere de gheață,
Tu-ai să te naști poem de catifea,
Căci vei zidi în noapte, ca și-n viață
Versuri de lacrimi și frânturi de stea.
Eu, lăcrimând de doruri sunt aici.
Și caut clipa revenirii tale,
Tu dormi, măicuță, nu te mai ridici
Spre cer înalți un zid de întristare.
Pe drumul tău, plecând, s-au arătat
Îngeri vuind de lacrimă și jale,
Te-ai adâncit în clopote deodat'
Și ne-ai lăsat cu sufletele goale.
S-au înălțat nămeții înspre cer
Și s-a zidit tăcere în morminte,
Iar eu aici sunt un străin stingher,
Rămas doar cu aducerile-aminte.
E pleoapa grea de plâns și-ndoliată,
Nici lacrimi nu mai am, măicuța mea,
Ești de plecarea asta vinovată
Și vânt de dorul meu vei suspina.
Și stelele din ceruri au căzut,
Nu-ți mai ridici privirea către mine,
Plecarea ta, măicuță, m-a durut...
Din lumea-aceea nimeni nu mai vine.
Și stelele pe cer se sting tăcut,
Te-ai dus în zbor de pasăre măiastră,
Măicuța mea, ce tare m-a durut
Că ai plecat, că ai plecat de-acasă...
Azi pleoapele sunt plumburii și grele,
Și candela se stinge-n noi tăcut,
Mamă, s-a stins lumina vieții mele
Și să te am aproape n-am putut.
Ți-e trupul lut și te-a chemat destinul
Să mergi să te-ntrupezi cu Dumnezeu,
Măicuță bună, prelungindu-ți chinul,
Poate că aș fi suferit și eu.
Scumpă măicuță, știu că te-am pierdut.
Te-ai rătăcit spre nicăieri în noapte
Și mângâierea-ți simt și te ascult
Strigându-mă, tu, înger, de departe.
Te-ai risipit în stele și în ploi,
În lacrimă de foc și în furtună,
Dar va veni un timp când amândoi
Destine frânte, fi-vom împreună.
Scumpă măicuță, știu că te-am pierdut,
Azi pleoapele sunt plumburii și grele
Și stelele din ceruri au căzut,
S-au înălțat nămeții înspre stele.
Eu, lăcrimând de doruri sunt aici,
S-a-ntunecat privirea ta divină,
Și clipa s-a oprit la ora cinci...
Te-ai dus spre ceruri, înger de lumină!
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere, poezii despre lumină, poezii despre zbor, poezii despre vinovăție sau poezii despre sfinți
Îmi cer iertare, bunico!
lasă-mă să-ți spun ceva despre locul în care
am locuit noi doi apoi tăcând ca o umbră
o să aștept
când plouă îmi aud copilăria
în aburul ei te văd bunico
dimineața devreme cum
îmi linișteai somnul
cu un sărut
fiecare atingere o simt în anii scurși
prin clespidra din mine
mai știi când cu degetele murdare de majun
desenam pe geam ochii lui tata?
cândva mă tăvăleam prin cenușa din fața sobei
și nu spuneai nimic...
acum mi-e inima strânsă ca un purece
salt din durere în durere
oftez
dar nu spun nimic
fiecare zi mă interoghează
ca pe un condamnat
mă ridic și privesc în noapte
poate îmi trebuie un sprijin
iubire și încredere sau
câte puțin din fiecare
e noapte și plouă
îmi cer iertare, bunico!
în casa în care am iubit prima oară
s-a instalat un păianjen
mirosul greu de mucegai se izbește de mine
ca o liniște de lampa ne aprinsă de multă vreme
fața de masă s-a rupt pe la colțuri
nucul din curte sub care bunicul potcovea caii
s-a maturizat
scrânciobul a îmbătrânit și el
gardul dintre noi și unchiul s-a scorojit
în rest sunt toate cum le știi
din când în când timpul
mă strânge de piept
dar nu-i bai...
e noapte și plouă
cobor în întunericul din mine și aștept...
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire, poezii despre întuneric, poezii despre încredere, poezii despre sărut, poezii despre somn, poezii despre păianjeni, poezii despre ploaie sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Îmi cer iertare, bunico!
lasă-mă să-ți spun ceva despre locul în care
am locuit noi doi apoi tăcând ca o umbră
o să aștept
când plouă îmi aud copilăria
în aburul ei te văd bunico
dimineața devreme cum
îmi linișteai somnul
cu un sărut
(fiecare atingere o simt în anii scurși
prin clespidra din mine)
mai știi când cu degetele murdare de magiun
desenam pe geam ochii lui tata?
cândva mă tăvăleam prin cenușa din fața sobei
și nu spuneai nimic...
acum mi-e inima strânsă ca un purece
salt din durere în durere
oftez
dar nu spun nimic
fiecare zi mă interoghează
ca pe un condamnat
mă ridic și privesc în noapte
poate îmi trebuie un sprijin
iubire și încredere sau
câte puțin din fiecare
e noapte și plouă
îmi cer iertare, bunico!
în casa în care am iubit prima oară
s-a instalat un păianjen
mirosul greu de mucegai se izbește de mine
ca o liniște de lampa ne aprinsă de multă vreme
fața de masă s-a rupt pe la colțuri
nucul din curte sub care bunicul potcovea caii
s-a maturizat
scrânciobul a îmbătrânit și el
gardul dintre noi și unchiul s-a scorojit
în rest sunt toate cum le știi
din când în când timpul
mă strânge de piept
dar nu-i bai...
e noapte și plouă
cobor în întunericul din mine și aștept...
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Capcana din cer sau tributul plătit întunericului din noi
ai venit într-o noapte pe furiș
și mi-ai frânt zborul de fluture
apoi m-ai închis
într-o cușcă de lemn
ți-ai adus un fotoliu
și în fiecare dimineață
îi schimbai locul
încercând să vezi lucrurile
și din alte perspective
până într-o noapte
când a venit un înger
și m-a scos din cușcă
în loc să fug
te-am furat din somn
și te-am ascuns în păsări
cu aripi mari
ca niște fâșii de lumină
să nu poată s-ajungă
niciun străin la tine
dormim fiecare în somnul celuilalt
și încercăm să visăm către cer
tu femeie ascunsă în pasări
eu doar prizonierul tău
amândoi rătăciți în casa din nori
fără uși și ferestre
și cu pereții goi
poezie de Petre Ioan Crețu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre păsări, poezii despre plată, poezii despre nori sau poezii despre noapte
Tentația vinului scos din hrube
Din CAMERA DE CHIBZUINȚĂ,
Când este scos în cănile de lut,
Abandonezi a ta voință
Și-ncepi o nouă rundă de băut.
epigramă de Mihai Haivas din Semințe din... dovleacul meu (2015)
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre vin sau epigrame despre lut
Florile pe care le-ai primit mă fac să sufăr mult. De atâta suferință nici nu pot măcar descifra despre ce flori era vorba. Și ele se află acum în camera ta. Dacă aș fi într-adevăr dulapul, m-aș muta, așa, deodată, ziua în amiza mare, din camera ta. Cel puțin până când florile s-ar ofili aș rămâne în anticameră. Nu, nu-i frumos. Și uite cât de departe s-a ajuns cu toate și totuși am clanța ușii tale atât de aproape dinainte ochilor precum călimara mea.
Franz Kafka în Scrisori către Milena
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre flori, citate despre suferință, citate despre ochi, citate despre frumusețe sau citate de Franz Kafka despre frumusețe
Cer ajutor
Nu mai am o mamă pe pământ,
Să-mi spună și mie un cuvânt
Și să-mi poată da ceva, de-i cer;
Am o mamă numai sus în cer.
Deznădăjduit de ce să fiu,
Dacă din experiență știu
Că doar din puțin m-a susținut,
Pe pământ, cu tot ce a putut?
Nici nu mă gândisem că din cer,
Mama-mi poate-ndată da ce-i cer,
Nu ca pe pământ, doar din puțin
Și târziu, ci grabnic și deplin.
Mamă, prins doar cu păreri de rău,
Nu m-am prins de ajutorul tău,
Să ți-l cer frumos, cum se cuvine,
Până n-a venit el peste mine.
Că, de când în ceruri te-ai mutat,
Cererile mi le-ai ascultat,
Fără să le spun măcar în gând;
Le-ai știut când m-ai văzut plângând.
poezie de Marius Robu (4 decembrie 2014)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ajutor, poezii despre gânduri, poezii despre frumusețe sau poezii despre cuvinte
Cer ajutor
Nu mai am o mamă pe pământ,
Să-mi spună și mie un cuvânt
Și să-mi poată da ceva, de-i cer;
Am o mamă numai sus în cer.
Deznădăjduit de ce să fiu,
Dacă din experiență știu
Că doar din puțin m-a susținut,
Pe pământ, cu tot ce a putut?
Nici nu mă gândisem că din cer,
Mama-mi poate-ndată da ce-i cer,
Nu ca pe pământ, doar din puțin
Și târziu, ci grabnic și deplin.
Mamă, prins doar cu păreri de rău,
Nu m-am prins de ajutorul tău,
Să ți-l cer frumos, cum se cuvine,
Până n-a venit el peste mine.
Căci, de când în ceruri te-ai mutat,
Cererile mi le-ai ascultat,
Fără să le spun măcar în gând;
Le-ai știut când m-ai văzut plângând.
poezie de Marius Robu din Suflet la troc (4 decembrie 2014)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Chiar?
Și sunt frumos?
Chiar sunt frumos?
Ori numai gândul îmi cade
duios în ape ondulate
pe coapse până jos
apoi îmi sare-n spate?
Ori nu sunt eu acela care
te-adoarme noapte după noapte?
La fereastra unde plouă
îmi inundă spatele curbat;
Mă-ntreb: să-ți apar deseară-n pat?
Jucăuș din pleoape bat
uneori mai bat din stele
alte stele-n deplasare
ce își pun cenușă-n cap
Din bulbi rar se mai ivesc
ochi, urechi și
îndrăznesc
câte puțin de roșu pe nas și pleoape
puțin de verde și licurici pe coate
Dar, sa fiu așa frumos?
Chiar se poate?
poezie de Camelia Petre
Adăugat de Nicoleta Ilade
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre verde, poezii despre urechi, poezii despre stele, poezii despre roșu sau poezii despre licurici
Fiica iubirii
Oh, mamă... eu știu că mă iubești!
În felul tău, acela care-l simți...
Dar cu iubirea ta mă tot rănești,
Și n-ai știut să mai topești din zimți!
Oh, de ai ști ce mult mă doare...
Atunci când nu mă simți că plâng tăcut!
Mă ofilesc așa cum și o floare,
Îi iei lumina care ți-a cerut!
Oh, mamă... ți-am înțeles firea săracă,
De ai cunoaște cât de adâncă e a mea!...
Ai fi lăsat vuietul să treacă,
Prin dragostea-ți, ce se risipea...
Și am tot plâns și mă durea pe carne,
Când inima tu o loveai vorbind...
Și tot strigam mereu la Tine, Doamne...
De ce o lași a mă zdrobi zâmbind...?
Și vântul începuse să mă doară...
Și frunza din copac mă supăra;
Însă am înțeles... lăsând să moară,
Ceea ce eu nicicând nu pot schimba.
Și înțelegerea m-a umplut în toate.
Și toate s-au schimbat, deși răni sunt...
Mai am încă speranța... că tu, poate,
Ai să-nțelegi la rându-ți ce eu sunt.
E o scrisoare de iubire pentru tine...
E sufletu-mi ce-a plâns că l-ai respins,
Când nu-mi vedeai suspinele saline
Nici sufletul rănit, căzut și nins.
Oh, mamă... te-am iertat și o știi bine!
Eu fiică a iubirii mă numesc...
Dar, mi-ai lăsat durerile prea pline,
Și chiar cu ele... eu sincer te iubesc!
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre schimbare sau poezii despre vânt
Cântecul de iubire al fetei furioase [Mad girl's love song]
Îmi închid ochii, lumea a murit;
Îmi ridic pleoapa și a renăscut.
(Cred că în mintea mea te-am plăsmuit.)
Stelele prinse-n vals s-au înroșit,
Și vine noaptea neagră, de temut:
Îmi închid ochii, lumea a murit;
Visez că-n patul meu tu m-ai vrăjit,
Și scos din minți apoi m-ai sărutat.
(Cred că în mintea mea te-am plăsmuit.)
Din ceruri Dumnezeu S-a repezit:
Și pe Satan în iad l-a alungat.
Îmi închid ochii, lumea a murit;
Speram să vii, cum ai făgăduit,
Îmbătrânesc și-aproape te-am uitat.
(Cred că în mintea mea te-am plăsmuit.)
Mai bine un cocor aș fi iubit;
Căci an de an se-ntoarce neîncetat.
Îmi închid ochii, lumea a murit.
(Cred că în mintea mea te-am plăsmuit.)
poezie de Sylvia Plath, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre religie, poezii despre vals, poezii despre promisiuni sau poezii despre ochi
O, sfintele mele cărți, mai bune și mai rele, pe care soarta prielnică mi le-a scos înainte, cât vă datoresc că sunt om, că sunt om adevărat, ca oamenii din țările unde nu s-a întrerupt niciodată cultura, și de aceea, cu toată lista unei averi, moștenită sau câștigată, cu câtă nesfințită iubire, cu câtă nesățioasă patimă v-am cules de pe toate drumurile, din toate tristele colțuri ale părăsirii noastre, din împrăștierea atâtor furtuni și catastrofe casnice, pentru a face din voi ce a lăsat mai prețios omenirea de pretutindeni și de oriunde, în casa mea, deseori mutată, până la permanența unui dar prietenesc, biserica celor patruzeci de mii de glasuri.
citat celebru din Nicolae Iorga
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre țări, citate despre sfinți, citate despre religie, citate despre prietenie, citate despre moștenire, citate despre iubire, citate despre cărți, citate despre cultură sau citate despre creștinism
* * *
Prin ceruri, mamă, mai sunt ani?
Sau stelele măsoară doar eternitatea,
Cine îți cântă astăzi, "la mulți ani",
Când viața ta s-a împletit cu moartea?
Pe-aici, prin curtea ta, e toamnă, cald...
Dar frunze nu mai sunt în nuc să știi, niciuna,
Of, iarba, mamă, ți-a ajuns incet până la prag,
Iar dorul nostru a crescut și el, de-atunci, într-una...
Prin ceruri, mamă, se sărbătorește?
Un tort cu lumânări, tu oare ai?
Aici, durerea, încă arde, ne topește,
Din lacrimi, ți-am zidit și noi un rai...
E ziua ta în Cer și pe Pământ,
În casa ta aprindem amintiri cu tine,
De ne privești, trimite, mamă, un cuvânt,
Un vis, orice, să știm dacă ești bine...
poezie de Adrian Păpăruz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre toamnă, poezii despre sărbători sau poezii despre rai
Aterizarea
A venit un înger greoi ca un balaur,
Mă izbea în sânge, în inimă și în cuvinte
Dădea din aripi atât de tare
că mă umpluse de vânătăi și de morminte
M-a izbit cu aripa,
m-a izbit cu aripa, mamă
Totul devenise lapte,
sânul tău mamă, când
pana lui, din aripa lui,
a scos ochiul meu, din orbita mea
Ah, cât de zbătător era
și cât fără de ochi sunt!
poezie celebră de Nichita Stănescu din volumul: Operele imperfecte (1979)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre aripi, citate de Nichita Stănescu despre aripi, citate de Nichita Stănescu despre îngeri, poezii despre sânge, citate de Nichita Stănescu despre sânge, citate de Nichita Stănescu despre mamă, poezii despre lactate, citate de Nichita Stănescu despre lactate, poezii despre inimă, citate de Nichita Stănescu despre inimă sau citate de Nichita Stănescu despre cuvinte
Aterizarea
A venit un înger greoi ca un balaur,
Mă izbea în sânge, în inimă și în cuvinte
Dădea din aripi atât de tare
că mă umpluse de vânătăi și de morminte
M-a izbit cu aripa,
m-a izbit cu aripa, mamă
Totul devenise lapte,
sânul tău mamă, când
pana lui, din aripa lui,
a scos ochiul meu, din orbita mea
Ah, cât de zbătător era
și cât fără de ochi sunt!
poezie celebră de Nichita Stănescu din volumul: Operele imperfecte (1979)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Omul nu trăiește doar din cuvinte, cu toate că uneori îi pare rău că le-a scos din gură.
citat clasic din Adlai Stevenson
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!
Este disponibilă și traducerea în spaniolă.
Vezi mai multe citate despre viață, citate despre gură sau citate despre cuvinte