piele brăzdată –
copiii culeg râzând
măceşe roşii

haiku de Elisabeta Luşcan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În ziua de Paşte

Toţi copiii azi se-mbracă
Cu ce au ei mai frumos,
Şi părinţilor le cântă,
Învierea lui Hristos.

Şi la masă, ciocnesc astăzi,
Toţi copiii cei cuminţi,
Ouă roşii şi pestriţe,
Cu iubiţii lor părinţi.

Toţi copiii azi sunt darnici,
Căci ei ştiu că lui Hristos,
Îi sunt dragi numai copiii
Cei cu sufletul milos.

Şi copiii buni la suflet,
Azi cu bucurie dau,
Cozonaci şi ouă roşii,
La copiii care n-au.

poezie pentru copii de Elena Farago
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

doagele-n butoi-

picioare colorate

de struguri roşii

haiku de Elisabeta Luşcan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

covor de frunze –

alese de mireasă

doar cele roşii

haiku de Elisabeta Luşcan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

streaşina-naltă –
copiii înfofoliţi
numără ţurţuri

haiku de Elisabeta Luşcan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

viscol la munte -
copiii înfofoliţi
numără ţurţuri

haiku de Elisabeta Luşcan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Septembrie, 1918

După-amiaza are culoarea mierii;
Copacii strălucesc, frunzele cad;
Trotuarele sclipesc, parc-ar fi alei acoperite cu frunze de arţar,
Casele aleargă pe lângă ele râzând, cu ferestrele deschise.
Sub un pom, în parc,
Doi băieţaşi, culcaţi pe burtă,
Culeg grijulii mure roşii
Şi le pun într-o cutie de carton.

Într-o zi nu va mai fi război,
Atunci voi scoate-afară această după-amiază,
O voi desfăşura pe degete
Şi-i voi savura aromele dulci,
Şi voi urmări, în cădere, zborul frunzelor, niciodată acelaşi.
Azi mă mulţumesc să o culeg
Şi să o pun la păstrare-n coşuleţul meu cu mâncare.
Acum n-am timp pentru altceva:
Mă strădui să-mi păstrez echilibrul
Într-o lume dată peste cap.

poezie de Amy Lowell, 1874-1925, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noiembrie vine

Noiembrie vine,
Noiembrie, ca de-atâtea ori,
Se duce cu ultimele măceşe roşii
Şi cu primele ninsori.

Cu noaptea sosind iute,
Cu zorii-albind târziu,
Cu apa bocnă în găleată
Şi cu îngheţul brumăriu.

Se-aprinde focu-n sobe,
Iar ceainicul dă-n clocot seara,
Ogorul se-afundă-n somn de lut
Până soseşte iarăşi primăvara.

poezie de Clyde Watson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

roşii trandafiri
în priviri de aur, sclipesc
copiii zâmbesc

haiku de Monica Trif
Adăugat de Monica Trif
Comentează! | Votează! | Copiază!

CIREŞE ROŞII...

Intr-o livadă minunată
Cu cireşe roşii încărcată,
De dimineaţa m-am plimbat şi cireşele le-am admirat.

Să le culeg am ezitat,
Am ezitat şi să se mai coacă am aşteptat.
Dar o ploaie puternică, dintr-odată s-a iscat
Şi cireşele s-au scuturat!

Chiar dacă unele, după ploaie le-am adunat
Cireşele roşii pe care le-am admirat,
Totuşi, iată, s-au stricat...

Viaţa, să mă înveţe, aşa a încercat
Şi pe viu mi-a arătat
Ca atunci când un dar ţie ţi s-a dat,
Şi tu să-l primeşti, ai ezitat

Darul, departe de tine a zburat,
Pentru că cine ţi l-a dat Acum, pentru totdeauna ţi
l-a luat!

poezie de Anamaria Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii culeg viile, eu culeg morţile. Toamnă cu de toate.

aforism de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plec să culeg o stea de pe cer, dar ca să nu par ridicol, o să mă aplec să culeg o floare.

citat din Edmond Rostand
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Voi fi şi eu acolo

Trandafirii-s roşii, violetele albastre, ştii bine.
O faţă ca a ta întâlneşti numai la zoo.
Nu te supăra, voi fi şi eu acolo.
Dar nu în cuşcă, ci râzând de tine.

poezie de Autor necunoscut-SUA, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

ram cu măceşe -
în ceainicul albastru
o ikebana

haiku de Elena Malec
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În măceşii roşii

În măceşii roşii, în mătasea porumbului,
În coaja mesteacănului, în măceşii roşii,
În toamna cu vulpi roşii văd părul iubitei,
Numai părul iubitei.

În despletirea pădurilor, în despletirea cocorilor,
În despletirea amurgului roşu, în nori,
Văd părul iubitei, numai părul iubitei
În vulpile roşii ale toamnei.

poezie celebră de Zaharia Stancu din din volumul: Pomul roşu (1940)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

după măceşe –
cu mâinile zdrelite
baba din cătun

haiku de Vlad Flavius
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Măceşe în farfurie - mari picături de sânge închegat.

citat din Mircea Florin Sandru
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când te joci cu copiii, te uiţi la filme amuzante, îţi petreci timpul cu prietenii râzând jucându-te, chiar pentru câteva secunde imaginează-te plin de prosperitate simte ce bine este acest lucru.

citat din Sandy Forster
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

flori de măceşe printre garduri -
covoare olteneşti
la talcioc.

haiku de Anişoara Iordache
Adăugat de Ina Carlan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un om tăcut

un uriaş
cu palma cât o lopată.
copiii fug de el când dă să-i mângâie pe creştet.
nu prea are ce spune pe limba oamenilor,
cu ce cuvinte să vorbeşti despre gustul cărnii de şobolan
în Siberia
sau despre copiii morţi de foame
traşi de lupi în hrubele lor îngheţate.
şi vară şi iarnă umblă
cu boanda roasă de molii, şosete de lână în opinci
şi căciula din piele de oaie, trasă pe urechi.

apoi, într-o zi, prinde-a se topi pe picioare
acum o umbră trece pe uliţă şi sperie copiii.

dar omul tăcut e greu,
tăcerile lui atârnă ca nişte ghiulele
şi-l trag în fundul pământului.
aşa şi Huzum
intră puţin câte puţin în pământ,
până-ntr-o zi când fu înghiţit cu totul,
cu boanda lui roasă de molii,
cu şosetele de lână şi căciula din piele de oaie

la dezgropare,
oasele mari aproape straluceau
atât de curate
lânga ele tăcerea grea
ca o cutie neagră, neatinsă de viermi.

poezie de Nastia Mureşan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La şcoală n-am fost, dar am fost totdeauna în Bucureşti. Am învăţat clasele primare acasă. Am avut profesor acasă, unul de franceză, am avut o doamnă de germană, una de pian şi una de română. Şi pe urmă, de la 14 ani, am fost la aceste cursuri ale femeilor române. Dar, totuşi, aveam lecţii de engleză şi de... cum să spun... şi de desen, dar făceam şi piele, lucrare de mână.

Elisabeta Odobescu-Goga în interviu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!