Cenuşă. Lăsată la vatră după ce a trecut prin foc şi pară.

David Boia (1 noiembrie 2021)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cenuşă. Trecută prin pară şi foc.

David Boia (1 octombrie 2021)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Campania electorală

O luptă incendiară,
De trecut prin foc şi pară,
Ştim sigur că va învinge
Cel care minte... de stinge!

epigramă de David Boia (24 octombrie 2012)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

La pomul lăudat să nu te duci după pară mălăiaţă.

David Boia (16 octombrie 2020)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Expansiune

Timpul zboară de la vatră
Câinii, după tipic latră,
Universul se... dilată!

tristih de David Boia (27 ianuarie 2013)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Veteranii de război

Ei au trecut "prin fum", prin foc şi pară
Şi au deschis "noi drumuri" pentru ţară,
Iar azi, vreo câţiva potentaţi "cu fumuri"
Profită, dar îi lasă tot... "pe drumuri"...

epigramă de Ştefan-Cornel Rodean (2013)
Adăugat de Ştefan-Cornel Rodean
Comentează! | Votează! | Copiază!

Foc pentru vioară şi orchestră

În loc de creier jar parc-aş avea
cuvintele se-aprind pe limbă
cenuşa devorând stea după stea
în gândul meu tăcerea-şi plimbă

Cuvintele se-aprind pe limbă
miroase gura a foc şi pară
un rug atâta am în partea stângă
şi altu-i trupul tău vioară

Miroase gura-a foc şi pară
cenuşa devorând stea după stea
în pieptul meu arde a doua oară
în loc de creier jar parc-aş avea

Cuvintele se-aprind pe limbă
şi cântecul în foc mi-l schimbă

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (20 ianuarie 2010)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pacifişti convinşi, oamenii au îngropat securea războiului, după ce au inventat armele de foc.

aforism de David Boia (16 februarie 2014)
Adăugat de Anca Petru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când nostalgia latră întoarce-te la vatră.

citat din David Boia (12 septembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unii rămân la vatră, alţi la şatră.

calambur aforistic de David Boia (24 octombrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cel ce faci pe îngeri Tăi duhuri şi pe slugile Tale pară de foc.

David în Psaltire, Psalm 103 versetul 5
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acoliţi complici

După un proiect trucat
Statul l-au delapidat,
Firmele le-au fraudat,
Toate la foc... automat!

epigramă de David Boia (30 septembrie 2014)
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Munţii Apuseni

Sanctuar zidit în piatră
Pe a ţării noastre vatră.

distih de David Boia (12 decembrie 2013)
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Speranţa e ca Pasărea Phoenix: renaşte din cenuşă.

aforism de David Boia (4 februarie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea e ca pasărea Phoenix, poate să renască din cenuşă.

aforism de David Boia (14 februarie 2014)
Adăugat de Anca Petru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Libertinaj de soi

Asta-i varianta ceia,
Când bărbatul şi femeia
La paritate foc cu foc,
Se-ncornorează reciproc!

epigramă de David Boia (22 ianuarie 2018)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

trecut

Trecut: partea dindărăt a existenţei.

definiţie aforistică de David Boia (21 septembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Senzaţional

S-a găsit în vechea vatră,
Câine din epoca de piatră
Şi culmea, încă mai latră!

tristih de David Boia (30 august 2013)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Miercurea cenuşii

Cenuşă, cenuşă, cenuşie cenuşă!
Te aşezi pe fruntea noastră
Într-o zi de Miercuri, tu cenuşă!
Amintind de Soarta noastră...

Eşti răbdătoare, răscolitoare
De gânduri de învăţătură aducătoare!
Ai dreptate, tu Cenuşă
Soră eşti cu Focul Vieţii
După ce trupul se stinge
Şi numai ţie-ţi aparţine
Nouă nimic din el nu ne mai rămâne!

Au fost atâtea frământări,
bucurii sau mari dureri
Patimi multe sau averi,
Dar Tu pe toate ni le iei
Fără măcar să ni le ceri!

Totuşi, Cenuşă, Tu, Cenuşă!
Sufletul va zbura spre Cer
Cu toată Iubirea strânsă în El
Din care nimic, niciodată, nu vei putea să iei!!!

Cenuşă, Cenuşă, Tu, cenuşie Cenuşă!
In fiecare an, într-o Miercuri, Tu, Cenuşă
Te aşezi pe fruntea noastră
Să ne aminteşti de a deşertăciunii Soartă....
Şi că Sufletul doar Lumina o aşteaptă!!!

poezie de Anamaria Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lăcaşul săracului foc şi viaţa pară de foc este.

proverbe româneşti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Foc nestins

După ce-ai trecut prin foc,
Până şi aerul pare mai stabil,
Când unii aruncă vorbe de foc, ca şi săgeţi
Şi ţi-l servesc, drept combustibil.

Şi arzi mocnit,
Răni pe suflet, cicatrici pe chip,
Stingi cu lacrimi
Scânteile rămase,
Dai cenuşa deoparte.

E foc nestins,
Încă mai pâlpăie speranţa
Şi torni gaz pe foc,
Să-i mai întreţii flacăra.

Nu e flacără ce mistuie, ci care înalţă,
Din scrum, să te reîntorci la viaţă.
Ca pasărea Phoenix,
Să înveţi din nou zborul,
Cu o aripă tăiată.

E foc nestins de ploi,
E încă viu, chiar de împroşcat cu noroi.
Ca o torţă, ce ţine aprinsă noaptea,
E lumina, Divinitatea.

poezie de Diana Niţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!