Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Partituri uitate

Se reazemă ziua
în această-nflorire totală.
Porți ferecate glăsuiesc
perechilor melancolice.

Ursitoarele deschid grăbite
cufere de tăcere...

O, mamă, trupurile noastre
înverzesc căutându-se
sub piatra rugătoare!

Vin roșu peste tâmpla crinului
abia înflorit
și-acest bocet vegetal
pe care azi,
Doar eu îl mai aud.

poezie de din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta PasatSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Vizită

Mă-ntămpini azi
cu mirarea dintâi
așezând mantie albă
peste povârnișul cuvintelor.

Bănuitor e doar pragul acela
peste care-au înflorit amăgitor
macii singurătății.

Ziua decupează-n ferestre
aripa liliecilor zăpăciți
de festinul anotimpului
ce mi-a lăsat trupul zdrențuit
somnambul.

poezie de din Vămile sufletului, editura Cronica - IAȘI
Adăugat de Violeta PasatSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Exercițiul memoriei

Lângă ochiul meu
tâmpla pietrei,
părul gri, tâmpla mea orange,
buzele mele verzi
gura de pământ
alungindu-se neînchipuit
între coperți de pământ
mâini rugătoare.

Împrejur,
viața, frază umilitoare
tobogan fosforescent
pentru omul gropar.

poezie de din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta PasatSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Aprilie

Cer răscolit de pensule nărăvașe.
gestul tău
îmbrăcând cămașa de sare
peste tropotul sângelui
flămânzit.

Roiuri de iasomie par
sărbătorile noastre.

Suntem cărări căutându-se
în cuibul alungit
al iluziei.
Zilnic,
o pâlnie grăbită ne absoarbe
mimând
filtrul perfect.

poezie de din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta PasatSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

De primăvară

Înebunitor e verdele pomilor
primăvara...

Cărări irizate
deschid inimii
ochiuri de cer, de lumină.
Văzduhul sângelui
naște decor fantomatic.

Osia cerului
se-ntoarce scânteietoare,
picioarele noastre
măsoară timpul.

Rai înflorit, albă-mpăcare,
zeii au coborât pe pământ.

Priviți, pădurea vine-nspre noi
cu trup și aură de virgină.

poezie de din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta PasatSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Doar cuvintele

Nimic întâmplător
pe-atunci amândoi aveam aripi
abia atingem zidurile dintre noi.

Ne mutam ușori din odaia dragostei
în cea a rugăciunilor
fără să-nchipuim
o țintă anume.

Fluturi exotici ni se așezau
cuminți peste pleoape.
Cercul nopții îl creionăm deșuchiat.

Rănile ni le dezmirdam
cu așteptări prelungi, înrobitoare.

Azi, mai pot lumina
doar cuvintele,
asemeni ferestrelor ce sclipesc
în apus, primăvara.

poezie de din Vămile sufletului, editura Cronica - IAȘI
Adăugat de Violeta PasatSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Săgetător

Tandrețe-n risipire
azi numai tu și clipa
căzută-n așteptare
peste pragul abia ghicindu-se.

Tăcerea-mi prelungă
m-a ostenit
nimic nu se mai leagă
retrăiesc sentimentul sufocării.

Din armura-ți închipuită
s-aduni grăbit
vorbe.
Vino cu arătătorul
spre buzele mele, surâzând.

poezie de din Vămile sufletului, editura Cronica - IAȘI
Adăugat de Violeta PasatSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Săgetător

Tandrețe-n risipire
azi numai tu și clipa
căzută-n așteptare
peste pragul abia ghicindu-se.

Tăcerea-mi prea lungă
m-a ostenit
nimic nu se mai leagă
retrăiesc sentimentul sufocării.

Din armura-ți închipuită
s-aduni grăbit
vorbe.
Vino cu arătătorul
spre buzele mele, surâzând...

poezie de din Vămile sufletului- ed. CRONICA (IAȘI)
Adăugat de Violeta PasatSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Această ploaie

Cu trupul ei muzical
această ploaie
te eliberează, precum
mersul femeii tinere
depărtându-se în extaz.
Ne ascundem de noi
în somnul adânc.
Clovnii ne vor călca zgomotos
peste tâmplă, speriindu-se
cât de mult ne-aseamănă.

Sub piatra rotundă
doar șarpele casei
îmi promitea adăpost sigur.

E prea târziu, să mai privesc
peste umăr.

poezie de din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta PasatSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Reverențe

De la o vreme
ne pricepem cel mai bine
la reverență.

Curtenitor,
ni se aruncă-n spate
păpuși de cârpă
clipocind în albia alintului.

Dragilor, e vânătoarea ineditului!

Azi, pășim în noi
peste băltoacele rămase
după ploaie
(viclene ochiuri de cer,
ce ne cer).

Într-un triaj imens
blițuri flămânzite
scânteiază
când ni se deschid
în față
sertare reci, cu săruturi.

poezie de din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta PasatSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Adu-ți aminte

Umbra,
mereu țintă a ispitelor.
Împrejur zăpada ucisă
în burțile ulcioarelor portocalii.

Adu-ți aminte
de mâini rugătoare
de ochi chemători,
de cicoare,
de-argintul scânteind
în pocale domnești.

Ai să găsești alături,
lângă tâmplă
versuri postume
peste care va zumzăi
bucuria revelației.

Călugări grăbiți
vor aduna din cochilii
pașii virginelor Marii
în duminica de Rusalii.

poezie de din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta PasatSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ție

Vin azi spre tine
și nu știi
câte ferestre s-au deschis
adânc, în mine...
Cât freamăt dulce și ce înfloriri,
când sufletul prea plin
în sintonia albă
peste noi cuvântă.

Iubite,
care soare și ce cântec
ne încălzește
când ceasul, în blândă răsucire
a prins rădăcini în perete?

poezie de din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta PasatSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Riduri

O! Ridurile apei
peste piatra-nverzită
dilatându-se odată
cu înserarea aceasta
cuminte.

Dinspre maluri
chemarea străinului
peste zidul de apă,
mă-nfrigurează.
Azi, plutesc
în zborul lăstunilor,
în dulce amețire
peste punțile cerului.

poezie de din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta PasatSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Deasupra pietrei

În apa oglinzii, mă copleșesc
doar înotătorii de elită
în faustoasele lor reîntoarceri.

Răspunsul tău și zâmbetul lor
mereu statuar.

Deasupra pietrei
am găsit drum înflorit
rugăciune șoptită
punte și sprijin,
frunte legănând amintiri.

Azi, cuvântul mă sprijină
printre hulpave aluviuni.

poezie de din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta PasatSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cine te tulbură?

Cărări de nisip
se tânguie-n clepsidră...
Simt durerea și tac.

Cine te tulbură, mamă
în plânsul tău pentru păcat?

Ești statuie pironită-n așteptare
cu șalul înzăpezit
peste veștile ce ne-așteaptă
în prag.
Dar, veștile astăzi, mamă
sunt animale deșelate în țarcuri.

Împreună ducem noaptea aceea
ca pe un rest adăugat
pe tarabă,
că un geamăt nedeslușit...
peste lume.

poezie de din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta PasatSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Aducătorul de iubire

Cuprinse de dragoste sunt uneori
miresmele văzduhului...
Cum, nu-ți mai amintești
aprinsa nebunie a culorii?

Într-un cer subțire se-ncurcau
laolaltă
fluturi bezmetici și pânze de păianjen.

Prin ferestrele zilei
o voce îmi devenea tot mai familială
Inelele ni se rostogoleau peste tâmpla fierbinte
a nopții. Sfârtecată era doar iluzia.
Respiră-mă odată cu octombrie-
aducătorul de iubire-

Azi, ceasul a-nverzit cuminte-n perete,
mestecenii aprinși coboară nechemați
într-un timp al durerii.

Târziu,
mimul din mine dansează,
cu lacrimă nopții
îngânându-ți numele.

poezie de din Vămile sufletului, editura Cronica - IAȘI
Adăugat de Violeta PasatSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Suflete roase

Suntem sunete ascunse
în cochilia așteptării.
Ținându-ne de mâini
ne-mpiedecăm de șarpele casei.

Cu foșnet vegetal
ne-mpăturim inimile
în carnea albă a pietrei.
Mă-nfrigurez, asemeni
zidurilor crescute peste noapte.

Suflete roase
stau sub cămașa albăstrită...

Vreau un timp al speranței
al culorilor vii...
Să mă poarte departe
în adânc de lume.

poezie de din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta PasatSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Tu

Obsedant,
că o înflorire a liliacului
tu rămâi în mine
confidentul acelui timp
din care
vei putea doar aproxima
durerea
ce azi mă doboară
hohotind în năvodul firii.

poezie de din Vămile sufletului, editura Cronica - IAȘI
Adăugat de Violeta PasatSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Te-am dus cu mine, oriunde

Peste piramidele brazilor
euforic început de litanii.
Te simt dureros de aproape.
Septembrie,
văzduh fluid
stoluri boreale
peste coloanele de purpură
ale speranței.
Grăbite, se deșiră în aer
vulpile flăcări.

Te-am dus cu mine fiindu-mi
dureros de aproape
cu fluturii moi
în dumbrăvile stelare
cu înfloriri
în cântec înalt
de aripă
și-alint.

poezie de din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta PasatSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Aducându-ți aminte

Mereu ne găsim pe o punte
unde cineva ne-aclamă întrarea.
În grabă mă-nveți să hașurăm în noi
teritoriul servituților lunecoase.

Doar străinul venit mai arborează jena
ca pe un steag, amintindu-mi obsesiv
de acel timp în care ademeniți
ne-ncurcam naivi în cuvinte.

E-n noi tot mai viu, ceasul acela împărțit
din care fiicele uitării au alergat desculț
prin lungile ploi ale toamnei.

Azi, aleg nevrutul, neuitarea
când fructul crud
lovește adânc în tâmpla oglinzii,
iar cântecul flașnetarului
pedalează alene
prin anotimpuri de purpură.

poezie de din Vămile sufletului, editura Cronica - IAȘI
Adăugat de Violeta PasatSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Subiect pentru o nuvelă

Buzunarele tatei
păstrează cel din urmă strigăt
al ierbii cosită-n tâmpla izvoarelor.

Apele duc pe creștetul lor
un secret al răzbunării?

poezie de din Vămile sufletului, editura Cronica - IAȘI
Adăugat de Violeta PasatSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook