Femeia arhetip, femeia fără timp
Într-o liniște apăsătoare,
cu privirea ațintită spre soare,
pleoapele timpului mângâind,
trăiește-o femeie atemporală,
orizonturile intangibile jinduind.
Cu pantofi albi de singurătate,
traversează cu abilitate
secole căptușite
cu copaci zidiți în imortalitate,
mestecând pâinea tranșeelor
și-mpărtind visele colinelor.
Seară de seară,
cu cenușa viselor sale vorbește,
mintea-și împinge dincolo de lună
și cu privirea unui săgetător străpunge
limitele unui cer adormit în lagună.
De câtă pâine va trebui încă să se lipsească
pentru a atinge înălțimea stelelor
evitând golul obiceiurilor?
Câtă mare va trebui să golească
cu călușul mâinilor
pentru a ajunge pacea preasfințiilor?
Când gândul nocturn o înfricoșează
precum zumzetul în stupi imobili,
închide mintea cu cheia în cufărul sorțîi
de teamă că aparatia morțîi
i-ar putea jefui bogăția amintirilor
din psalmii stabili.
Uneori, în nopțile tăcute visează.
Visează că-i muzică pe coridoarele cerului
pentru a consola plânsul apusurilor.
Ca o mamă universală care se va-ntoarce
pentru a-și alapta copiii pierduți,
femeia fără timp știe că-ntr-o zi de pace
va scrie o melodie și-o va revărsa
peste popoarele fără perspective
ce ninse vor fi de pronii milostive.
Mană deșertului va fi și apă în norii subțiri.
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre visare
- poezii despre pâine
- poezii despre pace
- poezii despre noapte
- poezii despre muzică
- poezii despre frică
- poezii despre femei
- poezii despre înălțime
Citate similare
Din gura Oltului au curs secole getice și vor mai curge secole românești până la sfârșitul timpului, iată un motiv în plus pentru care olteanul ar trebui să se mândrească de rădăcinile sale autentice.
Camelia Oprița în Însemnări din inima Olteniei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre timp
- citate de Camelia Oprița despre timp
- citate despre sfârșit
- citate de Camelia Oprița despre sfârșit
- citate despre mândrie
- citate despre gură
- citate despre România
- citate de Camelia Oprița despre România
- citate despre Oltenia
La ce visează pământul?
La ce visează pământul
în timp ce ară țăranul?
La grâne de aur, la pâine
pentru foamea copiilor -
femeile, bărbații de mâine -
visează pământul copii,
și grânde de aur, și pâine.
Visează ploi oarbe, averse
căzându-i în brațele mari,
pământ devenind ele însele,
visează pământul copii,
visează grâne-aurii...
poezie clasică de Ragnvald Skrede, traducere de Veronica Porumbacu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre ploaie, poezii despre țărani, poezii despre viitor, poezii despre sat sau poezii despre femei și bărbați
Teama de întuneric
ziua de azi e un fel de plictis
ocazițional casc de parcă
sunt pedepsit pentru toate răutățile lumii
uneori oscilez între cer și pământ
caut locul în care o să
locuiesc pentru o vreme
potrivindu-mi respirația după
zborul de pasăre
o să o iau de la început
și pentru că mi-e teamă de întuneric
cineva o să-mi fie complice
alteori stau să desenez cu privirea pe cer
un Dumnezeu răutăcios și fără barbă
cu mâinile lui însângerate
agită norii
un înger crapă cerul în două
mă privește lacom și plescăie din buze
pe lângă mine trece o umbră
știu
când vine vremea peștii
se lasă la fund
păsările coboară pe vârfuri de copaci
câinii scheaună bezmetic
Dumnezeu fără motiv
se plimbă de colo-colo și
nici că-i pasă de scâncetul
noului născut
un petec de cer negru cade peste zare
mă aplec
îmi fac semnul crucii și aștept...
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre păsări, poezii despre întuneric, poezii despre îngeri, poezii despre început, poezii despre zbor, poezii despre sânge, poezii despre răutate sau poezii despre religie
Cheie pentru o zi de ianuarie
peste măsură de colorat visul
cu gust de femeie râzătoare roșie în obraz
dă târcoale unui cer proptit în pereții albi ai odăii
în afară
oprit la vechiul pervaz
ca o predare în fața unui destin
gerul înțepenește ramurile ude
și toate continuă a fi departe de ușă
(oare vor da renunțările cândva roade?)
deodată se luminează deasupra mâinilor
ba da încă da
toate acestea nu se petrec în imaginație
aș scrie acum pe zăpadă
o pagină ce arde
poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ger, poezii despre zăpadă, poezii despre roșu, poezii despre mâini, poezii despre lumină, poezii despre imaginație sau poezii despre culori
Orice femeie
Orice femeie ar trebui să aibă
Destui bani, ca să se poată muta...
Să îsi închirieze un loc al ei, chiar dacă
Nu vrea să facă asta niciodată
Sau nu are nevoie...
Ceva perfect cu care să se îmbrace dacă un angajator sau
Iubitul visurilor ei i-ar spune că trebuie să se întâlnească într-o oră...
Orice femeie ar trebui să aibă
O tinerete pe care va fi multumită să o lase în urmă...
Un trecut savuros, pe care să îl povestească
La bătrânete...
Orice femeie ar trebui să aibă
Un set de surubelnite, o masină de găurit si un sutien negru, din dantelă...
Un prieten care o face mereu să râdă
Si unul care o lasă să plângă...
Orice femeie ar trebui să aibă
O piesă buna de mobilier pe care nu a avut-o nimeni din familia ei...
8 farfurii care să fie la fel,
Pahare de vin si o retetă care îi va face
pe oaspetii ei să se simtă mândri...
Sentimentul de control asupra destinului său...
Orice femeie ar trebui să stie
Cum să se îndrăgostească fără să se piardă pe ea însăsi,
Cum să renunte la un job,
Să se despartă de un iubit
Si să îsi confrunte un prieten
Fără să ruineze prietenia.
Când să încerce mai mult...
Si când e timpul să plece...
Orice femeie ar trebui să stie
Că nu îsi poate schimba lungimea coapselor,
Lărgimea soldurilor,
Sau natura părintilor săi.
Că poate nu a avut o copilărie perfectă...
Dar acum, s-a sfârsit...
Orice femeie ar trebui să stie
Ceea ce ar face sau nu ar mai face pentru iubire...
Cum să trăiască în singurătate,
Chiar dacă nu-i place asta...
Orice femeie ar trebui să stie
În cine poate să aibă încredere,
Si în cine să nu aibă
Dar si de ce ar trebui să îsi asume responsabilitatea...
Orice femeie ar trebui să stie
Spre ce se îndreaptă...
Poate fi masă de la bucătăria unui prieten
Sau o cabană frumoasă din pădure...
Si când sufletul ei are nevoie de alinare...
Orice femeie ar trebui să stie
Ceea ce poate si ceea ce nu poate să îndeplinească într-o zi...
O lună...
Un an..."
poezie de Pamela Redmond Satran
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire, poezii despre prietenie, poezii despre perfecțiune, poezii despre încredere, poezii despre vin, poezii despre viață, poezii despre trecut sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Labirint de dureri placat
Ghețari, stepe înalte până la tavan
declarații de amor susurau spontan...
Păsări tăcute încetișor au aflat
răceala din spatele armurii agat,
a unui suflet devenit surogat,
pierdut într-un labirint de dureri placat.
Din pene colorate veșmânt i-au țesut,
pe scenă l-au trimis pentru un nou debut...
Mereu viața se cere reconstruită,
din bucățile lipsă redefinită.
Pierdută într-un labirint de dureri,
privirea mi-a rămas ațintită pe cer...
Culori noi din dulci dimineți luminoase
am pus în griul zilelor tumultuoase
și alături de păsările cerului,
încerc să pătrund tainele misterului
căci în tot ce ne e dat, de bine sau rău,
forță vom găsi în al nostru curcubeu.
Inimă de gheață, fadă de iubire,
deschide ferastra, intră-ți în fire,
atinge culoarea și-n curând vei afla
cum toți acei nori gri te vor abandona.
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre tăcere, poezii despre suflet sau poezii despre nori
Copaci fără pădure
in povestea copacilor goi
scârtâind într-o singură ușă
este vorba de noi amandoi
este vorba de foc si cenușa
doi copaci fără frunze pe drum
după cum ii privește înaltul
doi copaci prin sărutul de scrum
aplecându-se unul spre altul
nu mai suntem decât doi copaci
vor veni taietori să ne tundă
vor lua crengi toti copiii săraci
pentru flacăra lor muribundă
si chiar dacă mă vei mai iubi
peste crivățul iernii ce vine
fără brațe cu ochii pustii
n-am să am ce întinde spre tine
spune-mi pădure cu frunza rară
unde-i iubirea de astă vară?
nu știe iarna sa se indure
de noi copacii fără pădure
cântec interpretat de Tatiana Stepa, versuri de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre copaci, poezii despre iarnă, poezii despre frunze, poezii despre foc, poezii despre cenușă, poezii despre tuns, poezii despre sărăcie sau poezii despre sărut
Trio (viața, omul, sufletul)
Vei fi cu mine,
chiar și atunci când muzica
nu va intona melodia ta...
Vei fi cu mine,
și atunci când întunericul unui cer fără stele
va face să tremure a ta respirație...
Vei fi cu mine,
chiar și atunci când florile tale
capul vor înclina, secetei timpului...
Eu, sunt viața ta!
Voi fi cu tine,
chiar și atunci când pămantul pietrificat
nu-mi va permite a culege roadele...
Voi fi cu tine,
și atunci când imensitatea mării
va înghiți visele mele...
Voi fi cu tine,
chiar și atunci când copacul tău
nu-mi va dărui fructul...
Eu, sunt omul!
Voi fi cu tine,
char și atunci când durerea
va atinge inima ta...
Voi fi cu tine,
și atunci când, cu tine nu aș vrea să fiu...
Voi fi cu tine,
chiar și atunci când voi avea aripi
pentru a pleca în zborul fără de-ntoarcere...
Eu sunt sufletul!
"Iubeste-ți aproapele ca pe tine însuți..."
De nu ai iubire pentru tine,
cum vei avea pentru aproapele tău?
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stele
Textul zilei
în fiecare zi este aniversarea
unui prieten,
unui prieten necunoscut încă
pentru asta sărbătoresc un pic
în felul meu
în fiecare zi se întâmplă o
dimineață
amiază
seară
ca o promisiune, mântuire, desăvârșire
câtă risipă de singurătate aș face
de ziua noastră această zi
de nu ți-aș turna un strop de vin
vin pelin
și nu te-aș închina bucuriei împreună
hei
sărbătoritule
amână melancolia și vino cu mine
mâine avem încă unul cel puțin
să-l cinstim
nu-ți pară trecerea iute a zilei tale
este aceeași pentru noi sau
este ceea ce ne face să fim noii-noștri
La Mulți Ani, tuturor!
pentru fiecare zi
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sărbători, poezii despre singurătate, poezii despre seară, poezii despre promisiuni sau poezii despre mântuire
Cheia păcii
Cum aș putea Eu să găsesc pacea,
acea pace pierdută până la prima respirație?
Obișnuiți realității care nu ne aparține,
ne regăsim scufundați fără nici o acuzație
în groapa infinutului ce ne menține
sub impunătoarea pădure de stele, sacră abație.
Cu măreția sa ne amăgește,
să culegem floarea cu petale infinte
ce crește-n fiecare din noi, ne oprește.
Săpam în piept, în stratul cel mai profund,
o nouă viață dăm plăpândei flori fără de vârstă,
să năvălească peste pădurea întunecată în străfund,
copac să devină și-n cinstea lui să dăm fiestă.
Unde e cheia pentru a înțelege totul?
Cum să ne întoarcem a fi rotundul,
noi în tot și totu-n noi, frivolitatea și profundul?
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păduri, poezii despre flori, poezii despre vârstă, poezii despre superlative sau poezii despre realitate
Firimituri de pâine
Firimituri de pâine în inima mea
pentru a întâmpina speranțe.
Firimituri de pâine în sufletul meu
pentru a sătura pe deplin și a opri la banchetul iubirii
dragostele de mereu
ce luminează calea mea spre atingerea desăvârșirii.
Firimituri de pâine în mintea mea
pentru a odihni ca pe o pernă acel cap ce povestește
și acea gură ce setea-și potolește
la râul vieții ce curge ostășește.
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre râuri, poezii despre odihnă sau poezii despre inimă
E pace pentru noi
Am așteptat clipa
Să fiu suficient de liniștit
Pentru a mă colora în albastru
Tu nu ești aici, dar a rămas cu mine
Privirea ta
Care s-a revărsat ca o ninsoare
Peste brazii fără nume din povestea
Ochilor mei.
Nu vreau decât dragoste
Și o strig cu disperare
Să mă auzi.
Dintre durerile necontrolate prin voință
Se numără și aceasta
Care m-a cuprins acum.
Te vreau și pe tine
Și tot în albastru,
Pe malul mării e pace pentru noi
Se-aud ecourile marinarilor ce s-au dus
Și nu s-au mai întors...
E doar pace pentru noi
Și cupa cu otrava-i pregătită
Se-aude marea undeva în depărtare
Și vreau să înotăm spre seară astăzi
Ca doi delfini ce se coboară în adâncuri
Acolo unde este doar ninsoare...
poezie de Leonard Sandor
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înot, poezii despre prezent, poezii despre ochi, poezii despre ninsoare, poezii despre marină sau poezii despre durere
Vise înaripate
Lăsați visele să zboare,
Să treacă dincolo de ușa zăvorâtă.
Sâ ajungă dincolo de nori,
În alte țări din alte galaxii
Și să se-ntoarcă pe pământ,
Cu îngerii din cer
Căci poate că în astă lume,
Dură și reală,
Este nevoie de -o lume ilustrată, inventată,
În care bocancii minții să-ți fie schiuri spre Univers.
Și din șireturi să faci corzi,
Spre a te cățări până la stele,
Să faci un leagăn unde să pui flori de vise,
Pe care să le-arunci spre Soare...
Hai, visează la dragostea construită în doi.
Visează și ai să vezi
Cum inima nu-ți va mai fi prizonieră.
Fă-o regină și dă-i dreptul de a alege!
Te rog din suflet, omule! Eu trebuie să plec....
Până mă voi întoarce visează!
Cheia fericirii o are fiecare din noi.
poezie de Diodor Firulescu din Viața într-o călimară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre țări, poezii despre încălțăminte, poezii despre schi sau poezii despre monarhie
Eu nu sunt făcut pentru nici o femeie, nici o femeie nu e făcută pentru mine, și oricare ar crede-o aceasta, ar fi nenorocită. Nu iubesc nimic pentru că nu cred în nimic și prea greoi pentru a lua vreun lucru precum se prezintă, eu nu am privirea ce înfrumusețează lumea, ci aceea care vede numai răul, numai defectele, numai partea umbrei. Sătul de viață fără a fi trăit vreodată, neavând un interes adevărat pentru nimic în lume, nici pentru mine însumi, șira spinării morale e ruptă la mine, sunt moralicește deșălat. Și Dta mă iubești încă, și Dta nu vezi că sunt imposibil, că-ți arunci simțirea unui om care nu e-n stare nici de-a-ți fi recunoscător măcar?
Mihai Eminescu în Corespondență Mihai Eminescu - Veronica Micle (septembrie 1882)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre viață, citate despre iubire, citate despre recunoștință, citate despre moralitate, citate despre imposibilitate, citate despre frumusețe, citate despre femei sau citate despre adevăr
Primăvara din tine
în prima zi când m-am văzut în strâmtoarea privirilor tale
am crezut că am îmbrăcat trupul tău
nu eram pregătit, sincer, să fiu eu cel care a-și putea fi tu
dar durerea o duc în mine și nici
nu cred că voi putea vreodată să știu a număra în doi
învață-mă să fim, căci demult la umbra vieții
m-am uitat într-o zi a unei iubiri stinse
dar nu am ajuns încă cenușă
ard mai mult decât soarele din privirea ta
acum
dacă vrei
ascultă-mă și nu mă sinucide
am pantofii vieții tociți de pași pierduți
pe drumuri rătăcite
nu mai știu a mă mai juca, cu sărutul alb al căderilor curbate
de la încheietura mâinilor tale, a curburii lebedei din tine
și a privii lacul, acolo unde se oprește sărutul cerului
cu pământul
de mult, pe când nu exista uitarea
am început să strâng nopțile și să le port cu mine-n buzunare
sunt pentru tine, dăruite, dar caută-mă să te găsesc
căci le voi face pentru tine lumină
mă strâng încăperile care au călătorit cu mine
prin viață
au devenit toamne friguroase
și crede-mă
am nevoie de primăvara din tine!
poezie de Viorel Muha (iunie 2013)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre toamnă, poezii despre sinceritate sau poezii despre primăvară
Râd mereu...
Mamă, știi că de ceva timp râd mereu?
Râd de tot și de toate,
Râd de oameni, de întâmplări,
Râd de lucruri și de situații,
Mulți îmi spun că râd prea mult,
Că uneori râd fără motiv.
Nimeni niciodată nu și-a dat seama
câtă tristețe plânge în râsul meu.
Știi de ce râd mamă?
Pentru că numai așa
Pot stăpâni plânsul care mă macină.
poezie de Natalia Popusoi (1 ianuarie 2012)
Adăugat de Natalia Popusoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre râs, poezii despre plâns, poezii despre tristețe, citate de Natalia Popusoi despre timp sau poezii despre mamă
Femeia
Femeia e totul
pe pământ,
ea aduce pe lume
copiii plângând,
dar e și mamă
și chiar e plăcut,
să aibă mare grijă
și să-l îndrume pe micuț.
Liniște, lumină și calm
e în privirea ei
și te întreabă
de multe ori: Ce vrei!
Cu multă dragoste
trebuie s-o iubim,
și de cei mai greu
uneori să o ferim.
Ea a un simbol plăcut
pentru noi toți,
să-i acordăm atenție
așa, că știu că poți.
poezie de Eugenia Calancea (3 martie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre simbolistică sau poezii despre copilărie
Umbrela razelor de gând
Privești spre depărtarea mea ori zarea
la care numai gândul tău ajunge,
iar pentru mine-i un abis în marea
neliniștei ce inima-mi străpunge?
Te văd, în gândul meu, privind departe
și nu știu de-i trecut sau viitorul
spre ce a fost și astăzi ne desparte,
spre ce-ar putea redeștepta fiorul
pe care îl simțeai demult cu mine
în nopțile albastre și senine.
Încerc privirea-ți verde să o caut
prin amintiri sau oglindită-n unde
să simt din nou cântarea unui flaut
cum pieptul mi-l inundă când pătrunde
cu note blânde, sunete duioase,
în sufletul ce nu demult dansase.
Ești veselă, ești tristă sau o pace,
nedefinită clar, te izolează
la marginea iubirii ce păstrează
doar amintiri din ce în ce sărace?
Umbrela ta, ferindu-te de Soare,
ți-ascunde o iubire care moare.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Zece
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre gânduri, poezii despre verde, poezii despre sunet sau poezii despre prăpăstii
Doar pentru tine
Fără cuvinte de-am putea iubi,
În nopți cu lună, taine dezlegând,
Fără de clipe de-am putea trai,
Doar pentru tine... aș mai sta la rând.
Doar pentru tine, gândul îndraznește,
De trupul tău, eu, nu m-am săturat,
Privirea dezbrăcându-te hoțește
Petale-aruncă, tainic, peste pat.
Te uită-n ochii mei și mă sărută,
Strânge-mă-n brațe, înebunitor,
Cărarea către tine... mi-e știută,
Doar pentru tine port în suflet, dor.
De patimă și-amor... tresare sânul,
Trezit de buze-n dimineți de foc,
E fericit... că și-a găsit, stăpânul,
Doar pentru tine, eu, mă prind în joc.
Pătrund cu mâna... coapsa ta fierbinte,
Picioru-am dezgolit... de toate cele,
Și dezgropând aducerile-aminte,
Doar pentru tine m-apucai, de rele.
Se spune că păcatu-i o greșeală,
Extazul însă, azi, l-am cunoscut,
Privește-mă... sunt gol... fără sfială,
Doar pentru tine, lumea, o înfrunt.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trup și suflet sau poezii despre jocuri
Doar pentru tine
Fără cuvinte de-am putea iubi,
În nopți cu lună, taine dezlegând,
Fără de clipe de-am putea trai,
Doar pentru tine... aș mai sta la rând.
Doar pentru tine... gândul îndrăznește,
De trupul tău, eu, nu m-am săturat,
Privirea, dezbrăcându-te hoțește
Petale-aruncă, tainic, peste pat.
Te uită-n ochii mei și mă sărută,
Strânge-mă-n brațe, înnebunitor,
Cărarea către tine... mi-e știută,
Doar pentru tine port în suflet, dor.
De patimă și-amor... tresare sânul,
Trezit de buze-n dimineți de foc,
E fericit... că și-a găsit, stăpânul,
Doar pentru tine, eu, mă prind în joc.
Pătrund cu mâna... coapsa ta fierbinte,
Picioru-am dezgolit... de toate cele,
Și dezgropând aducerile-aminte,
Doar pentru tine, m-apucai, de rele
Se spune că păcatu-i o greșeală,
Extazul însă, azi, l-am cunoscut,
Privește-mă... sunt gol... fără sfială,
Doar pentru tine, lumea, o înfrunt.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!