Tristeţe de poet

Sărman poet, ce s-a întâmplat cu tine,
De ce te străduieşti mereu să scrii,
Atâta timp cât ştii şi tu prea bine
Că nu te îmbogăţeşti din poezii?

De ce să stai cu fruntea aplecată
Şi să faci versuri multe, fel de fel,
Când viaţa este neînduplecată
Şi nu-ţi va răsplăti tăcutul zel?

Mai bine du-te cântă şi dansează,
Mănâncă, bea, călătoreşte mult,
Căci versurile tale nu contează,
Ci doar al vieţii trecător tumult.

A ascultat poetul cu uimire,
Tristeţea îndată-n suflet i-a pătruns,
Înţelegând perfect, dintr-o privire,
Că n-ar avea cui să îi dea răspuns.

poezie de Octavian Cocoş (7 octombrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 14

De multe ori e bună ezitarea
Stai şi priveşte, vezi ce e mai bine,
Nu imita ca un copil purtarea
Celor din jur, ci fă mereu ca tine.
Iar dacă mii de oameni sar în hăul
Căscat adânc, crezând că pot să zboare
Tu pune înaintea faptei răul
Nu te-arunca în gol, mai ai răbdare.
A vrea să fii doar primul e trufie,
Şi viaţa uneori elanu-ţi curmă,
Dar cine-i înţelept, prea bine ştie
Că adevărul nu e dat de turmă.

Graba nu-i bună, stai şi cercetează,
Nu fi o oaie, ţine-ţi mintea trează!

poezie de Octavian Cocoş (11 ianuarie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezia umblă cu aparatul de filmat versuri

În Plein Soleil Delon nu a fost
Deloc amuzant, nici prea inteligent.
Doar plin de el şi gol pe dinăuntru.
Sunt versurile unei poezii
Căreia fanii îndrăciţi ai lui Delon
Nu numai că nu i-ar da niciun like
Dar comentariile vor fi răutăcioase, ca pe grupuri...
De fapt cum totul se întâmplă într- un fel sau în altul
S-a întâmplat şi cu noi
Fenomen comun chiar şi stelelor aflate la depărtări cosmice
Pe tine să te cheme Marie Laforêt.
Fără să ştii că un băiat din România
La fel de frumos ca Alain,
Mare iubitor de câini, la fel ca Delon
Dar care nu va vâna succesul cu orice preţ.
Se va fi îndrăgostit de tine,
Când tu vei fi tras deja şi definitv cortina duşului
Şi tot aşa vor crăpa mugurii primăvara
Ori vor cădea frunzele toamna şi de acum înainte
Va fi deajuns ca cineva îndrăgostit să tragă cordonul duşului.

poezie de Octavian Clement
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

3 de Cupe (Sonet Tarot)

Acum trăieşti o mare bucurie,
Prieteni şi colegi te înconjoară
Şi atmosfera-i plină de magie,
Sărbătoreşti cu inima uşoară.
Ai dobândit un lucru de valoare
Eforturile tale au dat roade
Şi te gândeşti la lucruri viitoare,
Că peşte mult acum ai în năvoade.
Însă când piedici multe-ţi stau în cale
Nu reuşeşti să le învingi pe toate
Şi viaţa ta e numai chin şi jale,
Că nu ai niciun fel de rezultate.

Când reuşeşti, bea, cântă şi petrece,
Când eşuezi, să ştii că totul trece.

sonet de Octavian Cocoş (21 februarie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stela: Nu cumva starea lui are vreo legătură cu tine, într-un fel sau altul?
Lia: Nu, bineînţeles. Cum ar putea avea vreo legătură cu mine?
Stela: Nu ştiu de ce, dar aşa mi s-a părut mie. Dar să lăsăm chestiile astea. Acum nu mai putem schimba nimic, deci n-are rost să intrăm în amănunte. S-a întâmplat şi gata! Vom încerca să îndreptăm ceva. Fii liniştită! Nu le voi spune celorlalţi nimic despre toate astea. N-ar avea rost. Acum plec. Mă întorc seara. Ai grijă ce faci! El nu se va trezi până vin eu înapoi, deci, nu-ţi va crea probleme. Trebuie doar să-i scoţi perfuzia, când se va termina soluţia perfuzabilă. E simplu.
Lia: Bine, Stela. Mersi pentru tot.
Stela: N-ai pentru ce, drăguţo. Ştii cât de mult ţin la Luci; toţi ţinem la el. Am impresia că... Şi tu.
Lia: Sigur; şi eu. Cum altfel?! Doar e şi colegul meu. Te conduc.

replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

(Im)perfect

Fără tine m-am simţit perfect,
N-aveam niciun fel de remuşcare,
În absenţa ta niciun defect
Nu se vede cât îl faci de mare.

Fără tine fericit am fost,
Sănătos la suflet şi la trup,
Regăsindu-mi pe pământ un rost
Care să m-ajute să mă rup

De trecut, de tine, de nimic,
Pentru că nimic n-ai însemnat
Bun în viaţa mea, ba, vreau să zic,
Prea mult of şi chin mi-ai cauzat...

Fără tine pot să fiu perfect,
După cum ţi-am şi mărturisit,
Mai adaug doar, să fiu corect,
Amănuntul că te-am păcălit.

poezie de Marius Robu din Luceafărul de dimineaţă (29 martie 2015)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hristos

"Hristos a înviat!", să nu fie o rutină
Cum "Ce faci?", "Bună ziua?, "Bine!", ori "Te salut!"...
E timp să stai pe gând, să-l pui într-un trecut,
Să devii un apostol, din alt tărâm... O să vină!

Este singurătatea de corp ce suflet poartă
Cu spiritul, întreg cu tot cu întuneric
Ce-aşteptă o scânteie, apoi extaz feeric,
Că eşti la fel... Ofranda de tine, cea deşartă!

Hristos e mai presus de un real-rutină,
E simbolul de mine, de tine... la perfect!
E cel ce nu vei fi de nu-ţi impui proiect
Să ierţi, să judeci mult, preluând... Nedând neghină!

E-o zi când poţi să uiţi tot ce-i în jur anost,
Să pleci în pelegrin ca să-ţi inviţi apoi
Ce-ai drag, mai drag de orice, să spui "Veniţi şi voi!"...
E zi când tot învie, din ce n-ar fi... De toast!

Eu vreau să fiu prezent lângă al-meu simbol, "EU",
Cu ale mele tare, cu gafele ce-mi ştiu...
Să le întind cu palme curate, zicând "Viu!
La Tine Doamne, pur! Mă renaşte, al meu Zeu!!"

Iisus Hristos 'mi fi lângă... Nealteratul "MEU"...
Luaţi-vă timp, scurs gol, uşuraţi suflet greu
Singuri, sau în lăcaş şi n-aşteptaţi... Mereu!!!
Îl veţi întâlni într-o zi... Îţi va spune "Tu, eşti EU!!!....................
08.04.2018

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (8 aprilie 2018)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumea (Sonet Tarot)

Sunt zile de belşug şi fericire
Şi simţi în suflet o eliberare
Trăieşti din plin, te bucuri de iubire,
Căci ai avut o râvnă roditoare.
Lumea-i a ta, că prin eforturi multe
Ai reuşit să o priveşti din stele
Şi-oricine ar zice vrute şi nevrute
Tu nu depinzi de oameni, ci de ele.
Dar când a ta virtute este mică
Şi nu ai învăţat nimic din viaţă
Este normal atunci să-ţi fie frică,
Că ştii şi tu că n-ai nicio speranţă.

S-apuci pe drumul bun ţine de tine
De faci aşa, la capăt va fi bine.

poezie de Octavian Cocoş (31 ianuarie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

De noi depinde ce va fi

Dar, uite, ce frumos e-afară!
De ce refuzi să te dezgheţi?
Mai bine hai printre poeţi... –
Şi-n suflet se va face vară!

Lasă în urmă amintiri
Precum acelea de aseară.
Afară este primăvară,
Las' să se facă şi-n trăiri...

De ce continui să te miri
De parcă n-ai simţi ce scriu?
Stai liniştit, eşti încă "viu":
Cât timp stai bine în simţiri...

Este normal ca, uneori,
Să mai şi doară viaţa...
Nu poţi gusta numai dulceaţa
Celor mai calzi fiori...

E necesar, de multe ori,
Să simţi şi cum e să te zbaţi
Între banal şi ignoranţi,
Pentru-a putea, apoi, să zbori...

Nu poate fi totul doar roz
Şi nici nu este indicat,
Căci am uita ce-i important,
Am fi pe placul la moloz...

Dar nici nu trebuie să crezi
Că, dacă mâine-ţi va fi ger
Şi îngeru'-ţi va fi stingher,
Va fi la fel şi-a doua zi...

De noi depinde ce va fi,
De va fi soare, sau doar nori...
De vom putea face comori
Din ale noastre vieţi şi poezii...

poezie de Andrei Ş.L. Evelin din Începuturi (2 martie 2020)
Adăugat de Andrei Ş.L. Evelin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cerbul fermecat

Un cerb frumos, cu coarne minunate
Păşea semeţ prin codrul de aramă
Cu ochii vii, cu nările umflate,
Căci nu avea în suflet nicio teamă.
Şi pe cărare a văzut o fată
Cu părul lung şi faţa zâmbitoare,
Ea l-a chemat, uşor emoţionată,
L-a luat de gât, i-a dat o sărutare.
Iar el atunci s-a înfiorat pe dată
Şi-au murmurat copacii de uimire,
Că-n loc de cerb un mândru prinţ se-arată
Şi s-au îndrăgostit dintr-o privire.

Poate mai sunt şi azi fete modeste
Ce-aşteaptă cerbul lor să se ivească,
Dar căutându-şi prinţul din poveste,
Pe omul bun să nu-l dispreţuiască.

poezie de Octavian Cocoş (26 martie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Thorsen: I-am mulţumit şi mi-a numit trei orificii unde să-mi bag mulţumirile. Mi-a spus, "Dă mai departe". Să faci bine la alţi trei oameni. Doar atât.
Chris: Aşadar, este un lucru care se dă mai departe. Stai aşa. Tu şi viaţa ta nenorocită sunteţi un lanţ de hai să facem bine, un fel de dans conga de-al maicii Tereza? E un pic cam New Age pentru tine, nu? Eşti vreun tibetan? Sau faci parte dintr-o sectă?

replici din filmul artistic Dă mai departe!
Adăugat de Liliana Ştefan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marea Preoteasă (Sonet Tarot)

Ţii Tora-n poală şi stai aşezată
Pătrunsă de străvechea înţelepciune,
Căci bine ştii, că de această dată
Nu e momentul pentru acţiune.
Laşi orice lucru cursul să-şi urmeze
Şi îi înveţi pe toţi ce e răbdarea,
Ca vocea lor din suflet să-i ghideze
Şi să îşi poată împlini chemarea.
Dar cei care iubesc pasivitatea
Rămân mereu pe loc, crezând că-i bine,
Căci ei nu înţeleg realitatea,
Judecă strâmb şi fac lucruri meschine.

Cel înţelept aşteaptă, chibzuieşte,
Dar cel indiferent doar lâncezeşte.

poezie de Octavian Cocoş (13 ianuarie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

10 de Bâte (Sonet Tarot)

Te-ai apucat de mult prea multe lucruri
Şi te-ai împovărat atât de tare,
Încât nici nu mai ştii cum să te bucuri,
Munceşti din zori pân' la apus de soare.
Şi încet-încet puterea îţi slăbeşte,
Iar ce făceai cândva cu uşurinţă
Acum te-apăsă şi te copleşeşte
Şi te vei prăbuşi cu neputinţă.
Cu trupul sau cu mintea toţi lucrează,
Dar cine e deştept, ştie prea bine
Că un efort prea lung epuizează
Dacă răgazul nicidecum nu vine.

Când simţi că nu mai poţi, ce mult contează
Că cineva povara-ţi uşurează.

poezie de Octavian Cocoş (13 februarie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poftă de viaţă

Sunt tristă şi viaţa mă respinge
Şi toţi acum îmi râd în nas,
Dar nu mă las eu voi învinge,
Atâta timp cât mi-a rămas.
Credeam că totul e la fel,
Credeam că eu sunt cel învins,
Acum nu pot să cred că cel
Cărui eu mâna am întins,
Este cu mine bun şi deschis.
Iubirea ta nu la fel o simt,
Simt doar o inimă împietrită,
Eu te iubesc de ce să mint,
Vreau din nou să fiu fericită.
Mie dor să mai fii cum eu te ştiu
Şi seara să te-aştept în prag,
Crear dacă un pic bolnavă o să fiu,
Să mă ajuţi din nou cu drag.
Tu faci lumină când e noapte,
Din întuneric faci dimineaţă,
Ca tine nimeni nu mai poate,
Să-mi dea mereu pofta de viaţă.

poezie de Eugenia Calancea (28 septembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Septembrie, prea mult...

E mult prea mult septembrie, poete,
În versurile tale amărui
Şi mult prea multe ofuri şi regrete
Între coperţi de carte vrei să pui.

Aruncă o privire mai departe
De toamna care tocmai te-mpresoară
Şi scrie alte versuri, altă carte
Gândind la viitoarea primăvară.

poezie de Mihail Mataringa (19 februarie 2013)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ar fi bine...

Ar fi bine să ne stingem
Cât lumina e în noi
Nu să fim sleiţi de vlagă
Şi de suflet să fim goi.

Ar fi bine să ne stingem
Cât cu ochii mai vorbim
Nu s-avem privirea rece
Şi în trup să suferim.

Ar fi bine să ne stingem
Cât avem ce-i omenesc
Nu să ne vedem copiii
Cum cu trudă ne îngrijesc.

Ar fi bine viitorul
Singuri să ni-l făurim
Şi s-alegem fiecare
Când e bine să murim.

poezie de Octavian Cocoş (1 noiembrie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: Ştii, anul trecut aveai o părere total diferită despre mine. Aş vrea ca lucrurile să fie din nou la fel ca atunci.
Ly: Da, dar ştii că nu mai pot fi la fel ca atunci!
Lucian: Ştiu... Ia loc, te rog! Şi relaxează-te! N-am să te mănânc, pe cuvânt! Serios, nu sunt chiar un monstru... Nu mă privi atât de speriată; n-am de gând să-ţi fac absolut nimic! Nici să te sărut. Promit! Jur! Ce vrei mai mult de atât de la mine?
Ly: De ce-aş avea încredere în tine?
Lucian: De ce n-ai avea?! Ţi-am dat vreodată vreun motiv?
Ly: Da, mi-ai dat, atunci...
Lucian: Ah, atunci... Ştiu, am fost un dobitoc! Şi-mi cer mii de scuze faţă de tine, Ly, pentru acel gest necugetat! Chiar nu mă poţi ierta? Nu poţi trece peste ceea ce s-a întâmplat atunci? Te rog, din nou...
Ly: Nu ştiu... Nu ştiu ce să mai cred despre tine, Lucian! După ce te-am văzut la supercomputer, de ziua mamei tale... Mă derutezi continuu!
Lucian: Sunt un ciudat...
Ly: Nu chiar un ciudat. Şi totuşi, ce făceai pe aici?
Lucian: Nimic deosebit. Înainte de a intra tu, de abia sosisem şi... Răsfoiam puţin albumul cu fotografii al Liei.
Ly: N-ar trebui să umbli prin lucrurile ei, dacă ea nu este aici.
Lucian: Ştiu foarte bine asta, dar tocmai am stabilit că sunt un ciudat, deci, nu mă comport normal... Crezi că am greşit chiar atât de mult, dacă i-am răsfoit puţin albumul?
Ly: Nu, probabil că nu. Ştii, de fapt, cred că aş vrea să-l văd şi eu, pentru că ea nu mi l-a arătat niciodată. Crezi că s-ar supăra dacă voi arunca şi eu o privire?
Lucian: Nu, n-ar avea de ce.

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uită de vocaţie. Până când nu simţi o nevoie constantă de a dărui celor din jur, în special necunoscuţilor, pentru care simţi o nevoie arzătoare de a le face viaţa mai bună, mai plăcută şi mai uşoară, ai grijă de tine şi de nevoile tale. Devino acel om care simte că are destul şi mai mult decât suficient şi lasă nevoia de a dărui să se nască natural. Nu te mai forţa să schimbi lumea cât timp ştii încă prea puţine despre lumea ta interioară, nevoie şi aspiraţiile tale, traumele şi demonii tăi. Devino împlinit şi apoi, la fel ca şi un vas care e prea plin, tot ce e mai bun în tine va începe să se reverse şi să irige pământul fertil din jur care va aduce roadele toamnei. Fii tu bine, fii un exemplu şi apoi vine şi chemarea vocaţiei tale.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cred că, într-un anumit fel, să compui cântece înseamnă terapie. Orice lucru ai face este terapie. Atâta vreme cât nu stai pe loc şi te gândeşti prea mult, eşti bine.

citat din Richard Butler
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zâmbeşte

Zâmbeşte azi, zâmbeşte mâine
Fă ca pe faţă zâmbetul mereu să fie

Zâmbeşte mie, zâmbeşte celora din jur
Şi noi îţi vom zâmbi ţie la fel

Zâmbeşte tu, la fiecare om
Chiar dacă este doar un trecător

Zâmbeşte chiar daca tu eşti trist
Adu-ţi aminte de ceva frumos

Zâmbeşte şi fă lumea din jur mai bună
Că mulţi de zâmbetul tău au nevoie

Zâmbeşte sincer, fii cu sufletul deschis
Lasă ca inima să-ţi dea la tot răspuns

Zâmbeşte şi atunci când eşti jîgnit
Toţi uneori greşim fară să ne gândim

Zâmbeşte de eşti tu cel care a greşit
Cere-ţi iertare fii mereu deschis

Zâmbeşte tuturor ce sfat îţi dau
Că nimeni la rău nu te va îndruma

Zâmbeşte la părinţi, zâmbeşte la nepoţi
Să fii mereu aproape când au ceva de spus

Zâmbeşte la copil ce ajutor îţi cere
Învaţă-l cum în lume să facă numai bine

Zâmbeşte că trăieşti şi fii tu fericit
Că-n fiecare zi, zâmbete poţi dărui

Zâmbeşte chiar dacă nu ştii a zâmbi
Căci dacă ai un zâmbet, tristeţea te va ocoli.

poezie de Serghei Ţurcan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Comori ascunse

Omule sărman, să-mi ceri,
Şi-am să-ţi dau un colţ de pâine,
Căci mereu îmi mai rămâne,
Din lumeştile-mi averi,

Omule sărman, să ştii,
Că mai am şi pentru tine,
Un vremelnic gând de bine,
Şi că pot a te iubi,

Chiar de soarta ta e tristă,
Şi de eşti răzbit de boală,
Chiar de nu ai fost la scoală,
Şi de n-ai în jeb batistă,

Chiar de casa ţi-e sub scară,
Şi averea un rucsac,
Pentru tine pot să fac,
Un crâmpei de primăvară...

Doar speranţă de ţi-am dat,
Nu mai multă de un leu,
Tot pe-atât câştig şi eu,
Căci am suflet mai bogat...

poezie de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!