Zvon

deasupra golului
o cursă nebună
a fulgilor de nea

tremură cerul
venele pietrelor plâng
în liniştea searbădă

adorm învelită
cu cea mai neagră zăpadă
căzută vreodată aici

alţi fluturi aşteaptă poveşti
în noaptea legănată
de zvonul întors

bună dimineaţa planetă

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zvon

deasupra golului
o cursă nebună
a fulgilor

tremură cerul
venele pietrelor plâng
în liniştea searbădă

adorm învelită
cu cea mai neagră zăpadă
căzută vreodată aici

alţi fluturi aşteaptă poveşti
în noaptea legănată
de zvonul întors

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

între două războaie
de câteva zile
un nor singuratic
şi îngeri ce-şi caută
aripa ruptă de cea mai neagră
zăpadă căzută vreodată
peste liniştea bălţii
fragmente de timp
entităţi ce-şi urlă destinul
pe câmpul de luptă
într-un război fără de sens
de câteva zile
o linişte stranie se-aşează
pe stuful orfan
după care urmează un altul

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără identitate

se schimbă macazul

şinele vechi se revoltă
în noaptea ce curge domol
legănată de golul suprem
dintre linii

acarii adorm şi uită

parada fantomelor
un grup de copii ce plâng
mai presus de cumpăna simţurilor

semafoarele ţipă

în susurul nopţii
singurătatea
fereastră uitată deschisă
de cei ce schimbă un ac

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Râu de lacrimi

Jocul fulgilor de nea
Coboară-ncet din cerul sfânt,
Ţara face din zăpadă
Omul dârz, cu chipul blând.

El e omul de zăpadă
Lângă alţi fârtaţi ai săi
Care vin ca să voteze
Sângeroşii, câinii răi.

Rânjesc toţi şi chiar fac tumbe
Până, Doamne, sunt votaţi,
Apoi electorii dalbi
Rând pe rând sunt urinaţi.

Se topesc. Asta-i răsplata,
Jocul fulgilor de nea
Sfârşeşte în râu de lacrimi,
În tulbure, ţara mea!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

şi piatra albă
are un destin
cum piatra neagră
are.

pe care s-o ador,
la care să mă-nchin,
pe care s-o ascult
între vibratii?

deasupra golului vecin
fac piruete
fără să-mi pese de culoare

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Călător

în cerul ferestrei
zvonul întors de corbi solitari
are puterea să râdă spasmodic
să plângă din prezentul perpetuu de tuş
oameni de ghips
zei cu faţa întoarsă pe socluri
într-un trecut ce curge ca apa
pe geamul marii odăi
unde putrezeşte speranţa

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamne

nici nu mai ştiu
cine sunt şi de ce
când vântul tremură
toate spaimele lumii
alunec pe gheţuri ce dorm
şi adorm

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îndeajuns

chiar piatra albă
are-un destin ocult

la care să mă-nchin?
pe care s-o ascult?

deasupra golului vecin
fac piruete

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

simt cum te scurgi
în golul din ziduri

crăpături abia inventate

pe podele deja şubrezite
de molii
chiar şi în visuri uitate
te duci
doar zbor dus

lângă cocori
aripa mea vede
cu alţi ochi
zborul întors
pe ramul cu flori

omul meu de zăpadă

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Început de septembrie

se răzvrătesc norii
plâng peste trupul chircit
al dimineţilor amare
soarele se prelinge
în palma deschisă a lunii
adorm chiar florile
pe iarba tunsă mărunt
ascult la vecernii
şuierul vântului cum se zbate
în noaptea ce arde
îmi infăşor ochii
într-o gigantică perdea ţesută
de fluturii ce plâng
în toamna noastră
iubite

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plutim

în noaptea albastră
înşelătoare
ca un mugur
de gheaţă
liniştea apasă
sternul dansatoarei

doamnă
plouă pe dealul
ce încă miroase
a vie necoaptă
legănată în tropot de cai

năprasnic ţi-e dansul
de fum alunecând
peste casa închisă

doamnă
plutim spre alte locaţii

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

am crezut
că luna era
numai a mea
ca o liberă veste
pe care vroiam s-o aud
când nu auzeam nimic
şi nimic nu vedeam
din lumea reală
ce noapte stingheră
ca zvonul întors
în cerul secat de oglinzi
îmi ofereau vârcolacii
mai presus de părerile mele
în ţărâna grasă a lunii
singurătatea albastră
gerul ce scârţâie
în urzeala luminii

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nesiguranţă

şi piatra albă
are-un destin ocult

la ce să mă închin?

care poveste din durerea lumii,
pe care s-o ascult?

deasupra golului vecin
fac piruete

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

când simţi că nu mai poţi
ieşi din spaima ta
să vezi cât de frumos şi tandru
iarăşi, te înfloreşte liliacul
mai stai puţin pe marginea
fântânii, ascultă zvonul dus
şi taci, ca să auzi cum cântă
liniştea

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Sub cerul meu opac
sunt ghiocei.
Deasupra lumilor de foc
e cerul tău.

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

primăvara asta
e o altă minune
în care mor ghiocei
şi cerul meu
solitară fereastră
înspre lumini
păreri
poveşti nespuse
umbre

e cerul meu

vântul îmi lasă pe tâmplă
flori negre
ce tremură de spaimă

e tâmpla mea cu care sprijin
facerea lumii
umile flori albastre
şi ochi abia născuţi

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întoarceri

din pulberi de humă
înfloresc ghiocei

trecătoare e vraja clipei
ce vrea să ne ţină captivi
în zvonul întors
un pumn de seminţe zvârlite
de-un zeu nebun
pe calea trecutelor zbateri
înşelătoare şi reci

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

moartea se-ntămplă
să fie în crematorii
alese de pojarul
unde focul arde
zi după noapte
noapte de pene ucise
în întâmplarea de-a fi
un şir succesiv
al dimineţilor sărutate de roua
căzută tardiv
pe neagra zăpadă
a celor sfinţi
celor ce au iubit şi au decis
să-împrăştie noaptea coşmarului
în falii de vis

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ninsoare

ce tare bat ceasurile-n burg
noaptea
le simt răsuflarea fierbinte
cadenţa acelor ce cad
se ridică
adorm ca nişte soldaţi
ce umblă cu scuturi
în liniştea albă
desprind inima celor ţintuiţi
în negura zidului
şi ninge ninsoare de timp
peste piatra din burg

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Burniţa

între noi, depărtări
cu mult mai adânci
decât setea pietrelor

spălate de ploi
poveşti ce înfloresc
din spaimele lumii

şi umbre tremurând
la ceas de zăbavă
între noi, burniţa

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!