Dintr-un sortiment mult prea bogat, femeia năzuroasă va alege exact ce nu-i trebuia.

aforism de Nicolae Mareş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din sortimentul prea bogat, femeia năzuroasă alege exact ce nu-i trebuia.

aforism de Nicolae Mareş
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia aceasta

Femeia aceasta
care se plimbă
dintr-un cer în altul
răsuceşte cuvîntul
ca pe-un jungher
Femeia aceasta
cu zîmbetul
ca floarea-de-colţ
şi umbra de sare
biciuind
spiralele nopţii
Femeia aceasta
pe urmele căreia
rotundul timpului
se zvîrcoleşte
ca un lasou
- o, cît de simplu
pentru o lume în care au murit
toate focurile de tabără! –
Femeia aceasta
nu trebuia
să fiu eu

poezie de Ştefania Hănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

nu-mi mai aduc aminte
ce trebuia să fiu

e-atâta negură între noi
tăcerile abia se-ating

trebuia să am un foc înăuntru
nu trebuia să pleci

arşiţa pedepseşte pământul
în cer cum o fi?

ori sunt eu prea mult?
orgie de euri.

poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nebunia dintr-un partid este infinit mai mare decât cea dintr-un individ.

aforism de Nicolae Mareş
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mireasă năzuroasă, marea

O mireasă năzuroasă
Este marea în furtună
Rochia-i de vălurele
Argintată e de lună.

Guralivi ca-ntotdeauna
Albatroşii trena-i poartă
Doi delfini cumnaţi de-aripă
Saltă parcă-s luaţi de toartă.

Nunul mare şi cu nuna
Din actinii fac cunună
Toţi nuntaşii-au voie bună...
Iar miresei, parcă-i tună!

poezie de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

femeie

Femeia

Femeia e un alfabet
Pe care îl înveţi încet
Şi-l uiţi - deşi nu-ţi prea convine -
Exact când îl cunoşti mai bine.

definiţie epigramatică de Mircea Trifu din Dicţionar de epigrame (1981)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

În vineri

Nu-i ceaţă-n vineri:
Clădirile se-ascund
De prea multe geamuri.

Nu-i frig în vineri:
Vara se umple
De prea multă toamnă.

Nu-i ploaie-n vineri:
Norii asudă
De prea multă joi.

Nu-i vis în vineri:
Somnul se-ntinde
De prea multă noapte.

Nu-i brumă-n vineri:
Verdele plânge
De prea multă febră.

Nu-i doi în vineri:
Tu vindeci ziua
De prea mult eu.

poezie de Gabriela Chişcari (2 noiembrie 2012)
Adăugat de Gabriela Chişcari
Comentează! | Votează! | Copiază!

Autocaracterizare poetică

Dacă aş scrie o carte despre mine
Aş numi-o "femeia la pătrat"
Femeia ce cu putere se îndreaptă
Spre cei slabi, neputincioşii, neînţelepti
Femeia ce ascunde durerea
şi tot ea ce va împărtăşi lumina
cu cei neputincioşi,
Femeia ce educă omul la vârste mult prea avansate
Femeia ce stârneşte misterul in lumea noastră
Femeia ce cânta la vioara sufletului tău ascuns
Femeia ce cu inima curată se deschide in orice casă
Şi primeşte binecuvântarea lui Dumnezeu.
Femeia ce ascunde inima... apoi se plimba prin lumina fermecată
Femeia ce ochii deschide când tu o priveşti in vis
Femeia ce-ti poate tulbura şi visul şi imaginaţia.
Femeia ce ascunde Misterele lumii in inima ei
Femeia ce priveşte lumina şi o poate împarţi cu tine...
Femeia ce prin cuvinte frumoase îţi deschide inima...
Femeia de aici, de acolo, de nicăieri.
Femeia independentă şi mult prea iubitoare.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu trebuia să plec, nu trebuia să plec, trebuia să cobor la lume, trebuia să cobor la oameni, trebuia să cobor în mulţime.

Nicolae Ceauşescu în 22 decembrie 1989:discuţie cu Elena Ceauşescu în misterioasa Dacie roşie, aprox. ora 13, 20
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prea multă putere, prea mult onor, îl face iresponsabil pe-aşa zisul conducător.

aforism de Nicolae Mareş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fă-mă, Doamne...

Nu mă face Doamne, floare,
Frumoasă dar trecătoare;
Nu mă face nici albină,
Pot să zbor... da-s gospodină!

Nu mă face Doamne, cer,
Dacă nu mă laşi să sper
În senin, din răsărit
Şi până la asfinţit.

Nici om nu prea vreau să fiu,
Fiindcă aflu prea târziu,
După ce, prea mult greşesc
Cum trebuia să trăiesc!

Fă-mă Doamne, un copac -
Nici bogat, dar nici sărac:
Iarna să mă odihnesc,
Primăvara-ntineresc.

Deşi, n-aş vrea orice pom,
Să mă taie orice om;
Fă-mă Doamne, falnic brad
Cărui frunzele nu-i cad.

Chiar şi-atunci când m-or tăia,
Voi sclipi de ziua Ta:
De Crăciun, strălucitor,
După care... pot să mor!

poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să trăieşti mult este de dorit. Devine un chin, când e prea mult.

aforism de Nicolae Mareş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu-i cale prea lungă între supărare şi disperare.

aforism de Nicolae Mareş
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia s-a ridicat pe jumătate, privind în larg. Nu-i vedeam chipul, dar am simţit cum umerii i se adânceau în braţe, cu oasele trosnind dureros, cum gâtul i se arcuia în faţă, ca un lujer ofilindu-se melancolic, cum degetele se învineţesc, încleştate în nisipul mult prea puţin adânc şi mult prea mişcător pentru nesiguranţa ei.

Silvia Velea în Memoriile păsării Phoenix (2020)
Adăugat de Silvia Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

De prea mult vid ajungi să fi năucit.

aforism de Nicolae Mareş
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O, tinere somn

iar mă tragi în derâdere
de urechea nervoasă? – eu
trebuia de mult să observ
că lipidele pământului meu
(acela cu suprafaţa rugoasă...)
nu se aseamănă cu bâlbâiala din vers – sau?! – atunci
rămâne aşa: eu
voi înnopta de-astă dată-n corabia nu în cetate
(voi ţine ochii străjeri peste noapte...)
nu voi vâsli cu auzul
(muzica e prea tare...)
veştii mult prea triste că iubitele mele
se pierd cu firea şi tremură
(dunărea e prea mare...)
ca apele fluviului ascultate
din depărtare

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E mult prea scumpă

E mult prea scumpă viaţa asta
ca s-o petreci nepăsător;
e mult prea scumpă orice clipă
s-o laşi să treacă fără spor.
E mult prea scump Cuvîntul Vieţii
să-l poţi uita şi-un ceas măcar;
e mult prea scumpă rugăciunea
să-i poţi nesocoti vreun har.

E mult prea scumpă adunarea
să nu faci totul pentru ea;
e mult prea scumpă-mbrăţişarea
să-ţi pară vreo iertare grea.

E mult prea scumpă răsplătirea
statorniciei la sfîrşit,
să-ţi par-acum prea grea-ncercarea
pe care-o ai de suferit.

E mult prea scumpă mîntuirea
să nu-i dai totul pe pămînt,
şi pacea inimii şi slava
statornicului legămînt.

E mult prea scumpă veşnicia
s-o dai pe-o umbră şi pe-un fum;
E mult prea scump Cristos şi Raiul
să nu dai tot să-L ai acum.

poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia ideală

Susţinea cu multă fală,
Unul bun în ştiinţe-oculte,
Că femeia ideală
Se compune din mai multe.

epigramă de Nicolae Nicolae din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Memoria

Deşi e-o minte sclipitoare
Nu-şi poate aminti nimic:
Nici de bunici - era prea mic -
Nici de amici, că-i mult prea mare!

epigramă de Nicolae Ghiţescu din Culegere de epigrame (1974)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se scrie astăzi prea mult, e o manie, o molimă, o incontinenţă. Poporul român e un popor foarte talentat, au apărut lucruri bune, remarcabile, dar şi multă apă de ploaie. Toată lumea scrie şi tot timpul. Nu-i bine. Se cere strunire, reflecţie, negrabă. Ehei, scrisul e boierie mare şi har. Nu-i treabă de ici colo. Repet (vorba e a lui Păstorel, de la Maiorescu citire )scrisul e boierie.

citat clasic din Nicolae Steinhardt
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!