TACHINĂRI LA VÂRSTA TREIA

Vecinul meu, un tip hazliu
Îmi zice des c-am poanta slabă;
Dacă i-aş spune tot ce ştiu,
Precis ar divorţa... de babă.

epigramă de Aura Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când nu-ţi cunoşti vecinul

Am crezut că e ateu
Dar în piaţă când se duce,
Cred că are Dumnezeu
Că prea des îşi face cruce.

epigramă de Aura Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Detalii

Aş zice acum că ştiu foarte bine
Dar nu ştiu precis unde
De aceea nu mă pot abţine
Să ştiu în spate ce se ascunde.
Mai important este că nu ştiu de ce!?
Deşi paradoxal ştiu cum,
Răspunsurile îmi par apocaliptice
Şi nu vreau să fac un lucru oricum.
De aceea mai întreb încă odată,
Detalile să îmi ofere întrebarea
Mult aşteptată şi asumată
Ce precis îmi va modifica abordarea.
De aceea mă frământă... de ce merit?
De ce mai despic firul în patru!?
De ce sunt sceptic, când totul este lămurit
De ce mă mai mir că cerul este albastru.
Precis în detalii m-am născut
Şi-n detalii probabil am să mor
Totul mi se pare contrafăcut
De aceea întrebările mele dor.

poezie de Iustinian Gr. Zegreanu
Adăugat de Iustinian Gr. Zegreanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu gândul la viitor

Vecinul meu ce-i gospodar
Îşi face de pe-acuma car;
Şi pune-n el multă hârtie
Gândind la vremuri... ce-or să vie.

epigramă de Aura Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vecinul meu, indiscretul

Când schimbat-am canapeaua
A venit să-i facem proba;
A băut apoi cafeaua
Şi-a plecat să bată toba.

epigramă de Aura Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nespuse

Că ai plecat fără să-mi spui
Sau m-ai strigat, mai ştiu şi eu?!...
A auzit doar Dumnezeu
Şi ai privit în ochii lui.;
Aşa-i văzut nemărginirea,
Uimit, poate să-mi spui ai vrut,
Ştiind c-o să mă pierd cu firea
Ai lăcrimat şi ai tăcut.
Dar poae-odată ai să-mi spui
C-ai fost aici şi m-ai văzut
Cu mersul meu cel prefăcut
Ca să nu par a nimănui...
Ştiu c-am greşit şi m-am certat
Că n-am ştiut la timp să-ţi zic
Cum tot ce-a fost a meritat
Şi n-aş schimba nicicând nimic!

in memoriam D. Georgescu [SEPT 2012]

poezie de Aura Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Exerciţii de memorie

Cu memoria cam slabă
Îşi forţează neuronii;
Iar apoi se tot întreabă
Unde-şi puse... pantalonii.

epigramă de Aura Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dilema unui scandalagiu

Să mă cert iar cu nevasta
Şi s-audă tot vecinul?
Nu... cred că de data asta
Merg degrabă şi-mi fac plinul.

epigramă de Aura Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 62

Amorul propriu pus-a stăpânire
Pe ochi, pe suflet şi pe trupul meu
Acest păcat nu are lecuire
Că-n inimă îmi stă ascuns mereu.
Eu cred c-am chip frumos cum nimeni n-are
Şi-al meu contur se-arată a fi plăcut
Îmi definesc precis a mea valoare,
Căci la aspect pe toţi i-am întrecut.
Dar când oglinda adevăru-mi spune
Că sunt bătrân şi chipul mi-e ridat
Încep să mă privesc cu suspiciune
Şi ştiu c-amorul propriu m-a înşelat.

Dar tu eşti eu, şi-atunci când mă fălesc
Cu chipul tău, pe loc întineresc.

poezie celebră de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Revanşa mea

El mereu m-a păcălit,
Dar acum e rândul meu;
I-am spus c-am întinerit
Deşi--s piesă de muzeu.

epigramă de Aura Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Găselniţă

Sunt sărac de când mă ştiu
Soaţa-mi zice că-s chefliu;
Dar mă-mbăt să pot visa
Că stau lâng-o "trufanda".

epigramă de Aura Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tot mai des,iubito

... şi el îi zise:

Tot mai des, iubito,
tot mai des, în ultima vreme,
mă gândesc la tine
semn c-am început să te uit...

Te desprinzi, zi de zi, câte puţin
de inima mea
ca un abur de toamnă
alunecând
la rasul pământului

şi eu te las să pleci
ştiind că aici
de te prindea încă o iarnă
îngheţai cu tot
cu rădăcină

du-te şi plânge-mă şi du-mi dorul
ca pe cruce-n spate
eu rămân aici, să-mi amintesc
tot mai des
de tine

... semn c-am început să te uit

poezie de Loredana Tudor Tomescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Blonda şi engleza

Studiază doar la Londra
-Nici nu ştiu de ce mă mir-
Căci e moartă, zice blonda
După limba lui ''Shakespeare''.

epigramă de Aura Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorul româncei

De-ar vrea bunul Dumnezeu

Să-mi asculte dorul meu!

De-aş avea un copilaş,

Dragul mamei îngeraş!

Cât e ziuă, cât e noapte,

I-aş şopti cu blânde şoapte.

Cât e noapte, cât e zi,

Tot la sânu-mi l-aş păzi!

L-aş păzi, l-aş dezmierda,

Mii de sărutări i-aş da,

Şi i-aş zice încetişor:

Nani, nani, puişor!
(...)

poezie celebră de Vasile Alecsandri
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul şefilor hapsâni

Contrar uzanţei, pe şefi nu mi-i,, cinstesc''
Cum alţii-o fac, pupându-i des prin dos
Şi verde-n faţă, le spun că nu-i iubesc...
Aşa sunt eu de felul meu căpos!

Dar nici n-aştept să mi se dea vreun os,
Cu carne macră din plin mă hrănesc,
Contrar uzanţei, pe şefi nu mi-i,, cinstesc''
Cum alţii-o fac, pupându-i des prin dos.

Eu dacă aş putea i-aş trage-n ţeapă,
La fel ca Vodă-Ţepeş, nefiresc!
I-aş plânge mai apoi cu ochi de ceapă,
Căci ei de când se ştiu ne ţepuiesc...

Contrar uzanţei, pe şefi nu mi-i,, cinstesc''.

rondel de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Folclor

Foaie verde sălcioară
Aş ieşi pe ulicioară;
Că vecinul taie mielu'
Şi... mi-a dispărut căţelu'.

epigramă de Aura Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Norocul bolnavei

Un doctor zice, consultând o babă:
"Sunt foarte grave bolile, şi vechi,
Iar pacienta este mult prea slabă...
Noroc că este tare... de urechi".

epigramă de Ştefan-Cornel Rodean (2009)
Adăugat de Ştefan-Cornel Rodean
Comentează! | Votează! | Copiază!

PREŢURILE, NIŞTE SCUMPE

Vine unu la tarabă
Şi făcând-o pe isteţul,
Cu un zâmbet către babă:
''Sunteţi scumpă.. precum preţul!''

epigramă de Aura Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când vecinul posteşte

Înainte puteam bea
Împreună o cafea;
Acum nu mă mai invită
Să nu cadă în ispită.

epigramă de Aura Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ascuns în ceaţă

Râde vecinul, că nu mi-e bine,
Cred... de-ar putea, m-ar otrăvi.
Dar bag de seamă, că îi e ruşine
Şi zilnic, ştiţi, eu îl voi chinui.

Ascuns în ceaţă... dus de dimineaţă
Îmi ar cu drag pământul meu.
Când o fi soare... şi iarbă creaţă,
Ştiu c-am semănat tot ce-am vrut eu
.
Satul... mă cheamă acum din depărtare...
N-aş merge, dar nu am de ales.
Loc e destul ştiu... pentru fiecare,
Dar nimeni nu mă ajută la cules.

O zână... vine şi-mi spune... hai acasă,
Să ştii că niciodată nu te voi părăsi.
Inima ar vrea... dar anii nu mă lasă
Rănit în suflet doar câmpul l-aş păşi.

O clipă simt că doare... oare cât voi putea...
Să încerc să fiu tare... să-frunt zodia mea.
Ascuns în ceaţă, mă zbat într-o credinţă
Şi-n 'cerc ca să câştig dragostea ta.

Dar strig zadarnic... mă lupt chiar cu destinul,
Dau totul la o parte, chiar dacă sunt lovit.
Ştiu că se poate, că îmi alini tot chinul
Şi-aş merge înainte ca să fiu fericit.

Degeaba mai încerc... că Dumnezeu îmi spune,
Ioane...! timp... puţin ţi-a mai rămas.
Dar încă sunt puternic, încă am un nume,
Şi pot să întorc grăbit, ultimul ceas.

Doresc să port opincă, o coasă pe umăr să am.
Să plec de acasă nu vreau îmi este frică
Rămân să cânt într-un pustiu încă un an.
Şi-apoi... când Dumnezeu va vrea, un suflet mai ridică.

poezie de Ioan Cojocariu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec de lume

Toată frunza-mi zice lotru
c-am furat un ram din codru...
Câmpu-i nins şi tot mi-aş duce
dorurile-n el, năuce,
dară nopţile-nstelate
i le ţine lui pe toate.

Tot aş sta şi tot mi-i modru.

Înserarea-mi zice lotru,
seară confundată-n moină,
c-am furat din ea o doină
ce-am cântat-o în neştire...

Numai mândra-mi zice mire...
... dar la capul dragei mele,
plop îş urcă frunza-n stele
vântul de-l îngână-n ramuri,
plopul alb cu noaptea-n ramuri.

poezie celebră de Nichita Stănescu din Argotice (ianuarie 1956)
Adăugat de Roxxy306
Comentează! | Votează! | Copiază!