Ești doar o umbră de acum
păsări cu aripi frânte
isi fac de cap în pântecul unei clipe
eterne
sunt aici... dar nu cu tine,
n-am voie să te strig
cum te chema-m de atâtea ori,
acum nu,
acum nu am voie
să te rog să mai stai.
privesc corpul înțepenit,
sub soarele impasibil de toamnă,
nimic nu s-a schimbat
doar tu ai început să-te așezi cuminte
în toate aceste lucruri care ți-au
devenite inutile acum
gesturile, cuvintele
stau prinse într-un ochi lipsit de tine.
tristețea mea este că nu poți să mai împărți
cu mine inima plină de iubire.
în acest anotimp al roadelor coapte,
ai coborât să-ți în mâini rădăcinile,
fără să tulburi sonora dimensiune a vieții.
picătură cu picătură curgi,
în simetrica rotire a anotimpurilor.
mirosul tău, vocea ta, privirea ta
nu sunt în aceast trup înțepenit
peste care se varidica țărâna,
de la pământ la păsări.
au rămas sa-mi coloreze apusul
n-am voie să plâng
să nu-ți tulbur liniștea,
libertatea redobândită.
ești doar o umbră de acum,
nu pot să vad dincolo de chipul lumii,
tot ceea ce voi deveni
într-un azi definitiv.
oare mă vei lua de mână
să mă conduci?
ești tu răsăritul apusului meu?
poezie de Agafia Drăgan (15 mai 2019)
Adăugat de Agafia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre devenire
- poezii despre anotimpuri
- poezii despre început
- poezii despre voce
- poezii despre viață
- poezii despre tristețe
- poezii despre toamnă
- poezii despre schimbare
- poezii despre păsări
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Nu acum
ar fi trebuit să plâng
dar nu acum
căci nu am lacrimi
ar fi trebuit să beau
dar nu acum
căci n-am de unde
ar fi trebui s-aștep
dar nu acum
căci nu am loc
ar fi trebuit să-ți fiu
dar nu acum
căci nu sunt eu
ar fi trebuit mai mult
dar nu acum
căci e puțin
ar fi trebuit un zâmbet
dar nu acum
căci sunt doar ploi
ar fi trebuit o zi
dar nu acum
căci este noapte
ar fi trebuit să stai
dar nu acum
căci ai plecat
ar fi trebuit să plec
dar nu acum
căci stau pe loc
ar fi trebuit odihnă
dar nu acum
căci sunt grăbit
ar fi trebuit ceva
dar nu acum
căci n-am nimic.
poezie de Valentin Chircă
Adăugat de Cucuiul
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre zâmbet, poezii despre plâns, poezii despre ploaie, poezii despre odihnă sau poezii despre noapte
* * *
Tu! Ce curgi acum prin mine,
În loc de timp, în loc de sânge!
Tu! Ești clipa-ncremenită,
În tot, în suflet, în inima rănită!
Tu! Mi-ești viață, chiar neviață,
Moarte dincolo de moarte!
Tu! Ești visul ce întoarce clipe,
Clipe peste clipe doar cu tine!
Tu! M-alungi din tine, mă renegi,
Din viața asta fără Noi, fără de legi!
Tu! Fără să știi tot mă mai chemi,
Când toate zilele se pierd în lacrimi!
Tu! În liniștea ce-i doar amăgitoare,
Ești torentul ce zguduie chiar cerul!
Tu! Naști curcubeul doar dintr-o culoare,
Punte între Noi și iubirea ce nu moare!
Tu! Ești răsăritul și-asfințitul,
Unde noaptea-i neagră fără vise!
Tu! Împletești cunune din tăceri,
Din tot ce-a fost demult, de ieri!
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre visare
- poezii despre timp
- poezii despre moarte
- poezii despre zile
- poezii despre tăcere
- poezii despre trecut
- poezii despre sânge
- poezii despre suflet
Ești tot aici
Ai îmbătrânit de-atunci
Și frunzele au riduri îngroșate,
Nu ne-am văzut de-atâta timp
Acum ai crengile împrăștiate.
Ești tot aici, nu te-au tăiat
Acei ce inimă nu poartă,
Dar parcă acum ești mai înalt,
Se vede vârful cum se-apleacă.
Pe scoarța veche ai crăpat
Și crăpăturile sunt dese,
Dar încă înflorești îmbujorat
Și-mi pare mie să nu-ți pese.
Mă vezi, eu sunt, da, m-am schimbat,
Îți mai aduci aminte timpul,
Când adormeam doar mângâiat
Mi-acopereai cu flori veșmântul?
E mult de-atunci, dar n-am uitat
Și dorul m-a chemat la tine,
Sunt argintat și supărat,
Sunt singur și nu-mi este bine.
Am să rămân să-ți povestesc,
Avem o noapte înainte,
Doar dacă nu te plictisesc,
Cu a mea poveste în cuvinte...
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre înălțime, poezii despre supărare, poezii despre inimă, poezii despre frunze, poezii despre flori sau poezii despre dor
Fantomă vie, femeia
Privesc în urma-timp și te găsesc pe tine,
Steaua Polară a orânduirii vieții mele.
Ai ascultat doar prea puțin din ce-ți spuneam.
Dar nu ai vrut, sau poate nici acum nu vrei
Să îmi accepți iubirea ce mi-ai declanșat... în vis.
Acum, au mai rămas doar urmele lacrimilor uscate
Pe fața inimii ce nu-și mai găsește rostul fără tine
Căci ai luat totul de când tu ai decis să pui tăcere și-ai plecat...
Dispărând în dimineață.
Și mă întreb ce oare iți dorești?!
Care a fost motivul schimbării tale?
Mi-e dor de chipul tău senin, mi-e dor de tine,
Oare ce faci acum? Oare ți-e bine?!
Glasul tău, zâmbetul, privirea de care m-am îndrăgostit, unde sunt?
Oare ești reală? Exiști? Da! Îți simt prezența!
Și-n orice colț de lume ai fi eu tot te-aș căuta și te-aș găsi!
Eu nu voi renunța și vreau să știi că acolo unde ești,
Gândul meu te însoțește, este mereu lângă tine
În fiecare noapte tu îmi tulburi visele,
Fantomă, iluzie a dragostei.
Aș renunța la tine, dar este ca și când aș renunța la viață
Și -aș accepta o moarte prematură a iubirii mele.
Doar dacă aș muri eu, tu nu ai mai exista...
Dar eu nu am de gând... să renunț la tine...
O dată cu lăsarea serii tu prinzi viață!
Fantomă a iubirii, vie în noapte!
poezie de Diodor Firulescu din Viața într-o călimară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire, poezii despre gânduri, poezii despre existență sau poezii despre stele
Fără tine
Nu pot privi în urmă cu mânie,
Sunt acum un vulcan stins,
Un crater peste care a crescut iarba.
Ar fi trebuit totuși să mă înveți
Cum ar fi să trăiesc fără tine.
Vezi, eram foarte tineri,
Stăteai peste drum,
Veneai doar în vacanțe,
Când ți-am zărit pentru prima oară
Ochii albaștri printre cireși,
Am știut...
Am umblat de mână
Pe toate aleile, potecile,
Ani, vacanțe, anotimpuri,
Mi-ai spus că vom împărți
Cândva planeta la doi,
M-ai învățat iubirea pe litere,
Caligrafic,
Dar nu m-ai învățat cum ar fi viața
Fără tine...
Nu privesc în urmă cu mânie,
Acum sunt un vulcan stins,
Un crater plin de cenușă,
Un câmp de luptă părăsit
Peste care crește iarba.
Acum este târziu, se lasă înserarea,
Privesc cu seninătate apusul,
Soarele roșu care împarte
Planeta în două,
Totuși,
Ar fi trebuit să mă înveți
Cum să trăiesc fără tine...
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură, poezii despre creștere, poezii despre vulcani, poezii despre vacanță, poezii despre tinerețe, poezii despre seară sau poezii despre roșu
Nu mai ești aici
soarele din vară a îmbătrânit
are razele obosite
sus muntele cântă orizontul
aripa a căzut frantă pe-o piatră
rănită
nu mai ești aici
și-i timpul toamnei peste an
mă uit la păsări cum zboară cerul
mă uit cum se zbate orb văzduhul
în vultur
acum mă prăbușesc din înălțimi
pentru că nu mai ești, eu
pentru că nu mai ești, aici
și-n noapte plâng întunericul din mine
o lumânare crede-mă mai vreau
o ultimă lumină
ceva îmi spune că-n timpul tău
reală-i iubirea, crede-mă
nu fugi de mine
nu fugiți voi, zile
nu lăsați să plouă cu gânduri în mine
niciodată nu voi mai fi
este timpul iubirii, a trecut vara
acum tu nu mai ești, eu
acum tu nu mă mai știi
nu mi-a mai rămas să iubesc
decât pentru todeauna
numai iubirea
poezie de Viorel Muha (octombrie 2013)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre zbor sau poezii despre vulturi
Și acum ce să fac
și acum... ce să fac,
să îți mai scriu, să nu-ți mai scriu,
mă tot gândesc, mă-ntreb și tac,
și-n mine totu-i arămiu
te înțeleg și ai dreptate,
căci cine sunt și de ce vreau,
să îți vorbesc gânduri furate,
din noaptea mea în care stau
și cum de îmi permit să-ți cer,
să te mai chem din nou aproape,
să-ncerc o floare să-ți ofer,
cu albul ei pătat sub pleoape
te înțeleg, chiar de sunt trist,
zâmbesc în colțul meu de gură
și resemnat n-am să insist,
să-ți fur privirea ce mă fură
mă mulțumesc să te privesc,
din când în când în câte-o poză,
visez și-n vis îți mai șoptesc,
că pentru mine îmi ești roză
mă iartă dacă am greșit,
mă iartă și mă înțelege,
mă plec în fața ta spășit,
e dreptul tău de a alege
acum, în prag de sărbători,
acum când noul an sosește,
închide ochii, să-ți dau flori,
deschide-i mari, și-apoi zâmbește
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vorbire, poezii despre trandafiri, poezii despre sărbători, poezii despre roz sau poezii despre ochi
Lucian: Deci, un singur lucru este foarte clar pentru mine acum, în acest moment. Anume, atunci erai îndrăgostită de mine, chiar dacă nu mă cunoșteai personal, nu mă întâlnisei încă. Sunt cuvintele tale, nerostite, însă scrise clar aici, de mâna ta, în aceste foi, fără să te fi obligat cineva... În plus, se pare că nu ți-ai schimbat părerea nici după ce m-ai întâlnit prima oară. Nu te-am dezamăgit... Întrebarea este dacă încă mă mai iubești, chiar și acum, după atâta timp?! Pentru că eu, da, te iubesc, chiar foarte mult, doar ți-am spus, de atâtea ori... Și dacă aș fi știut că și tu... Uff... Totul este atât de greu și nu știu de ce... Spune-mi, Lia, sincer... Mă iubești sau nu?!
Lia: Luci, te rog... E atât de jenant...
Lucian: Jenant?! Ce-ar putea fi jenant?! Mie nu mi se pare.
Lia: Situația asta... Mă simt penibil! Te rog...
Lucian: De ce? Pentru că am aflat astfel că erai îndrăgostită de mine? Nu mi se pare deloc jenant. Nu-i nimic rău în asta.
Lia: Poate că nu, dar... De moment ce ai aflat despre modul în care... M-am îndrăgostit de tine, fără a te cunoaște personal măcar... Ce crezi oare acum despre mine?
Lucian: Ce cred despre tine...?! Cred că ești minunată. Și te iubesc! Tot mai mult. Din ce în ce mai mult. Ar trebui să știi că, odată formate, eu nu-mi schimb deloc părerile. Și mă abțin să-ți fac complimente, pentru că știu că nu le apreciezi, le consideri doar vorbe goale, nedemne de luat în seamă. Însă dacă ar fi după mine, n-aș înceta cu complimente la adresa ta. Pentru că ești... Absolut fascinantă! Ai un efect asupra mea așa cum nimeni nu l-a avut vreodată. Și nici n-aș fi crezut că vreo persoană ar putea deține controlul asupra mea. Însă s-a întâmplat... Eu m-am îndrăgostit de tine din prima clipă în care te-am zărit, pentru că, din nefericire, n-am avut niște colegi care să te fi cunoscut din timp și să mi te fi descris amănunțit, altminteri aș fi pățit același lucru ca și tine. Adică, m-aș fi îndrăgostit fără a te fi cunoscut pe tine personal înainte... Însă, cum, ne-cum, eu te iubesc! Din tot sufletul meu! Mult de tot... Dar tu... Mă mai iubești? Încă?! Și acum? Da, sau nu?!
Lia: Da, Luci, te iubesc... Dar...
replici din romanul Proxima, Partea a-IV-a: "Adio, Proxima!" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre iubire, citate despre schimbare, citate despre timp, citate despre suflet, citate despre sinceritate, citate despre nefericire, citate despre mâini, citate despre cuvinte sau citate despre cunoaștere
Iubita mea
Iubita mea, micuța mea, de ce ești tristă?
De ce nu poți să fii mai optimistă?
Ești îngerul meu, te rog să nu plângi
Tristețea din ochi de ce n-o alungi?
Ai chipul frumos, dar buzele reci
Eu jur să te fac fericită pe veci.
Ești atât de scumpă, oare nu-ți dai seama?
Haide, rupe lanțul și alungă teama.
Aruncă trecutul undeva într-un hău
Fiindcă viitorul e numai al tău
Fă-ți viața frumoasă, depinde de tine
Să fii fericită și să-ți fie bine.
Poți să uiți tristețea, căci noi suntem una
Ieri și azi și mâine și întotdeauna.
poezie de Emma Marie Etwell, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viitor, poezii despre frumusețe, poezii despre îngeri, poezii despre prăpăstii, poezii despre promisiuni sau poezii despre prezent
Lucian: Lia, eu... Lasă-mă-n pace, te rog! Și pricepe odată că n-am vrut să devin eroul tău! Nu sunt idolul nimănui!
Lia: Dar ce-i rău dacă eu te văd așa?
Lucian: Este, pentru că eu nu sunt așa! Sunt același, ca și până acum, nu m-am schimbat deloc. Tot așa eram și înainte, întotdeauna. Pricepi?! Nu vreau să mă privești cu alți ochi doar pentru că ție ți se pare că ar fi fost un gest deosebit.
Lia: Dar nu mi se pare deloc. Chiar este un gest deosebit. De ce nu-mi dai voie să-mi arăt recunoștința față de tine? De ce te deranjează acest lucru?
Lucian: Nu înțelegi?! Nu-mi place! N-aș vrea să mă placi doar pentru că mă consideri un soi de erou. Vreau să mă vezi la fel ca și până acum. Eu sunt același Lucian Enka dintotdeauna.
Lia: Hmm... Poate că nu te cunoșteam prea bine până acum, nu te vedeam așa cum erai în realitate.
Lucian: Și ce te face să crezi că acum m-ai cunoaște mai bine? Nu vezi că greșești?
replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre eroism, citate despre recunoștință, citate despre realitate, citate despre pace, citate despre greșeli, citate despre devenire sau citate despre bine și rău
* * *
Acum... nu-ți cer,
Nu-ți voi mai cere,
Revedere, reîntânlire!
Te voi iubi în liniște,
Și în tăcere!
Tăcerea unei iubiri nemuritoare,
În infinita clipei arzătoare!
Și chiar de-i ger în iarna trecătoare,
Tu ești focul ce tot arde-n viața...
Viața asta, viața noastră!
Unde îmi ești începutul,
Din nesfârsitul încă nesfârșit!
Dorința ce mă macină,
Între timpuri ori netimpuri!
Că atâtea rădăcini în mine ai înfipt,
Și atâtea lacrimi din ochi s-au scurs,
Încât acum sunt tot doar uns,
Cu seva din sufletul tău!
Îmi cresc aripi pân 'la cer,
M-apropi chiar de Dumnezeu!
Și nu-i nici un mister,
Sunt Eu... tot Eu,
Și Tu... tot Tu,
Și Noi... tot Noi,
Chiar și fără de Noi!
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre religie, poezii despre iarnă, poezii despre ger sau poezii despre foc
Știi ce fac acum?...
știi ce fac acum?... mă gândesc la tine,
mi se întâmplă des să mă gândesc,
pătrunsă toată ești în inimă la mine
și nu mai pleci, iar eu nu te gonesc
îmi dai o stare de plutire lină,
îmi dai o stare care vreau s-o am,
simt inima cum ție se închină,
ea, care închinată nu-i de-atâția ani
îndeamnă să te caut. să mi te-apropii
și parcă nu-nțeleg și mă feresc,
să nu-ți văd chipul, să nu-ți văd nici ochii,
căci de îi văd deodată mă topesc
îmi este frică, frică-mi e de mine,
de felul meu timid, neînțeles,
o frică de durerile de tine
și alungarea lor mi-e chinul reales
știi ce fac acum?... mă gândesc la tine
și gândul nu m-ascultă să nu mă gândesc
și toate nopțile cândva senine,
acum cu chipul tău și-n vise, chinuiesc
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frică sau poezii despre durere
Lucian: Și dacă nu vreau să fac așa cum zici?
Stela: Nu-mi pasă ce vrei tu, vei face exact cum spun eu! De altfel, nici nu vei avea încotro. Însă după acest tratament, vei vedea că te vei simți mai bine, aproape ca nou.
Lucian: Sunt convins. Și-ți mulțumesc de pe acum pentru efortul depus.
Stela: Nu te grăbi cu mulțumirile, frumosule! Sunt sigură că n-o să-ți convină regimul la care vei fi supus. Pe durata tratamentului n-ai voie să părăsești nava. Vei sta mai mult izolat, în rezerva ta; ai numai câteva ore în care te poți plimba prin navă, timp în care îți este absolut interzis orice efort fizic sau intelectual. Trebuie doar să fii cât mai relaxat, să dormi la orele stabilite, să mănânci și să-ți iei pastilele, după programul pe care ți-l voi impune. E clar?
Lucian: Nu pare a fi prea plăcut.
Stela: Nu mă interesează dacă-i plăcut sau nu. Nici nu trebuie să fie plăcut! Nu cumva să-ți închipui că dacă nu voi fi tot timpul aici, vei putea să-ți faci de cap după cum vrei, pentru că te înșeli! Vei fi urmărit îndeaproape, iar dacă aflu că nu-mi urmezi întocmai instrucțiunile, voi lua măsuri severe. În acest caz, voi veni în navă și voi rămâne aici, cu tine, până-ți vei reveni complet și te voi supraveghea îndeaproape. Voi fi mereu lângă tine. Te sfătuiesc deci să-mi dai ascultare; ar fi mai bine să cooperezi cu mine, să ne înțelegem omenește. Nu crezi, comandante?
Lucian: Bine, doctore! Nu-ți promit nimic, dar voi încerca să fiu băiat cuminte și ascultător, deși pentru mine e mai dificil să mă supun tuturor acestor reguli. Însă nu vreau să te dezamăgesc.
Stela: Așa sper și eu.
replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre ore, citate despre mulțumire, citate despre somn, citate despre relaxare, citate despre promisiuni, citate despre plimbare, citate despre mâncare sau citate despre interdicții
Totusi iubirea peste blestem
Obsesia mea despre tine
Renaste, in mine, acum
Si iarasi e rau si e bine
Si toate se afla pe drum.
O clasica dragoste veche,
Transcrisa in versuri, candva,
Acum isi gaseste pereche
Si replica este a ta.
Poemele mele supreme,
Traite-ntre bine si rau,
Acum, s-au intors ca probleme,
Le-as trece pe numele tau.
Mereu, intre viata si moarte,
Mi-a fost si mi-e dat sa ma zbat,
Iar astazi, cand esti prea departe,
Abia te mai strig sugrumat.
Si nu mai dau lumii de stire
Ideea de care ma tam,
Ca nu mai exista iubire,
Asa cum exista blestem.
N-am cum sa accept ca, din toate,
Ramane doar zborul tarat
Si faptul ca nu se mai poate
Iubi decat rau si urat.
Vin versuri stravechi sa-mi inspire
Poemul cel nou ce il chem
Si totusi exista iubire,
In veci, peste orice blestem.
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe citate de Adrian Păunescu despre iubire, poezii despre poezie, citate de Adrian Păunescu despre poezie, citate de Adrian Păunescu despre zbor, poezii despre versuri, citate de Adrian Păunescu despre versuri, citate de Adrian Păunescu despre moarte sau citate de Adrian Păunescu despre existență
Și... (despre noi)
Motto:
Pierdut e trenul ce l-ai pierdut spre mine,
Asemeni unei ploi de care fugi...
Și dintre toate iubirile-ți străine,
Eu fost-am autentică de-atunci...
Și nu ți-a dispărut nici dorul... deși, ești mândru să mă suni...
Și ceas de ceas gândești amorul... ce doar cu mine știi s-aduni.
Și te gândești clipă de clipă... ce mai fac eu și cum îmi e...
De dragoste, plânge-o aripă... și inima-ți întreabă: "ce?"
Și mă dorești să-ți fi aproape... deși te-ngreunezi greșind...
Că poate, poate, totuși poate... eu am să vin, gonind, venind...
Și te întrebi de simt ca tine... oare și eu la fel tânjesc...?
N-am să te las să știi de mine... deși la fel mă perpelesc!
Și totul are timpul său... când sita cerne și s-alege,
Ori de e bine, sau de-i rău... ori de se-oprește, sau mai merge...
Când tu îți simți inima plină... de-nțepături și apăsare,
Să știi că nu sunt în lumină... și te visez cu o chemare.
Nu pot să fiu eu fără tine... nu mă-ntregesc așa cum sunt...
Dorințele îmi sunt divine... și te iubesc peste pământ!
Sper să îmi simți inima caldă... ce arde tot mai nelumesc...
Să-ndepărtezi gândirea fadă... să simți ce dragoste-ți nutresc!
Și vine totuși și finalul... îl tot aștept să vină acum!
Vreau să înving și s-ating malul... nimic să nu fi fost doar fum!
Și te iubesc fără să vreau... așa cum mi-a fost scris să fie...
Clipe din ieri, ce doar erau... să mi le dai de-acum doar mie!
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de Adina-Cristinela Ghinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dorințe, poezii despre vinovăție, poezii despre victorie, poezii despre trenuri sau poezii despre sfârșit
Trecutul
De ce te-ntorci la mine?
Nu tu m-ai parasit?
Acum ca mi-e mai bine,
Ma vrei iar de iubit?
Acum am alta viata,
N-am voie sa iubesc?
De ce imi pui in fata
ca te dezamagesc?
Ce te-asteptai sa fie
Dupa o despartire?
Tu sa petreci cu altul,
Eu sa cersesc iubire?
De ce ma vrei acum?
Doar eu sunt neschimbat,
Pustiul hoinar din drum
Acum pare barbat?
Un om asa de rau,
Cu ochi dupa femei,
Piatra din drumul tau,
Acum de ce ma vrei?
Sa fie cum se spune,
ca omul mai greseste?
Dar e si-o continuare:
Greseala se plateste!
Nu am o asteptare,
Ce faci, faci pentru tine,
De mult zaci in uitare,
Tu de ce-ntrebi de mine?
Desi mult m-a durut
Nu am nici un regret,
TRECUTUL e trecut,
Eu nu am ce sa iert...
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad B
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Vlad Bălan despre iubire, citate de Vlad Bălan despre trecut, poezii despre uitare, citate de Vlad Bălan despre uitare, poezii despre iertare, citate de Vlad Bălan despre iertare, poezii despre femei sau citate de Vlad Bălan despre femei
Dar pe tine te-ai uitat
Eu te știu... poate mai bine decât vrei să îmi arăți,
Nu ești tot ceea ce pare, nu ești tot ceea ce poți,
Și nu caut explicații, definiții n-am să-ți dau,
Cum să definesc frumosul lângă care vreau să stau?
Ești doar tu, aceea care, zămislește tot ce-i pur
Fără tine frumusețea n-ar mai exista în jur,
Nu ne-am naște niciodată, făcătoare de minuni
Care ne veghează pașii, ca să devenim mai buni
Aș putea să-ți spun iubire, aș putea să-ți spun destin,
Ești în toate și ești totul, ești și dragoste și chin,
Lacrimile tale udă tot ce crește-n jurul tău,
Ești lumina infinită care vindecă ce-i rău
Noi suntem doar prunci pe care tu îi crești și îi păzești
De păcatele umane, de durerile lumești,
Fără tine nu-i trecutul, viitorul nu ar fi,
Suntem toți bucăți din tine, suntem toți fiice și fii
Eu te știu, te simt și-n suflet te voi ține talisman,
Să nu pot uita vreodată să iubesc frumos, uman,
Însă am o rugăminte, o șoptesc cu un oftat,
Ai grijă, te rog, de tine... mi se pare c-ai uitat...
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină sau poezii despre naștere
Ochi tăi
șuierat de locomotivă,
stau amorțit, geam înțepenit,
tăcere sonoră,
se deschide parcă în vis
ușa ce dă... chiar spre mine.
scuzați vă rog...
îmi dați și mie voie?
eu nu pot să mă mișc.
rămas mut de uimire, e vis,
e rai, e închipuire?
sau sunt rămas în adormire?
vă rog, să vă ajut!
stați puțin, nu-i greu,
ating cu mâna ceva ce...
inima-mi răpune,
doamne ce fior...
ochi negri de cărbune,
diamante sclipind lucitor,
ce privesc uimiți sclipind vesel,
la mine.
tresar căci aud șuierat,
eram cu mulți ani în urmă,
în fața mea este un băiat,
ce semăna la fel ca și tine.
este el, al nostru!
de ce ai plecat, tu, acolo?
undeva departe, departe,
tu, a mea iubire?
ochi de diamant, negru cărbune?
poezie de Viorel Muha
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre negru, poezii despre diamante, poezii despre rai sau poezii despre ochi negri
Gândurile pozitive care generează încredere, iubire de sine, de viață și de frumos, armonie, toleranță, acceptare, voință, motivație, pasiune creatoare, bucurie de a trăi, dorința de cunoaștere și evoluție, seninătate, sănătate psihică și fizică, îl înveșmântează ca o mantie luminoasă pe omul care le hrănește. Acest om inspiră și altora încredere și calm, iar alții se simt în siguranță lângă el. Ceea ce ești în interior se reflectă cu acuratețe în exterior. Felul în care trăiești, circumstanțele care se tot repetă în viața ta, le atragi pe baza a ceea ce emani. Aceasta este legea rezonanței. Dacă încă nu trăiești conștient, adică nu știi ce gândești și ce simți, uită-te cu atenție la tine însuți în oglindă. Ce îți spune chipul tău când nu încerci să transmiți ceva anume? Cum arată corpul tău? Cât de sănătos ești? Dă-ți voie să fii sincer cu tine însuți și - acum nu altădată - devino conștient de tine însuți și de viața ta. Asuma-ți felul în care ești și felul în care trăiești. 100% și fără să mai dai vina pe nimeni. Iar dacă nu îți place ceva, schimbă. Acum. Sănătatea ta psihică și fizică, precum și calitatea vieții tale depind de acest demers!
citat din Ursula Yvonne Sandner
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre viață, citate despre sănătate, citate despre învinovățire, citate despre încredere, citate despre vinovăție, citate despre toleranță sau citate despre siguranță
Cat de ciob...
Cat de ciob sunt,
cand globul-noi s-a spart acum
si a ramas din el,
doar aerul ca o sfera.
Cat de ciob sunt
si cat de nihilist
e liantul ce m-ar putea lipi
la loc, in spatiul acela gol,
prin care intra si ies acum in voie,
demonii unui viitor
ce ar fi putut fi
dar deja nu mai e.
Cat de ciob sunt,
si cat de netede imi sunt marginile
si cat de mate,
ca ale unei prisme
care tine in ea,
toata lumina unui soare negru
ce va lumina de acum,
doar umbrele unui trecut
ce va fi doar in...
ciobul din mine,
globul din tine,
si sfera de aer
ce obisnuiam sa o respiram
candva...
... impreuna.
Cat de ciob sunt...
poezie de Mihai Antonescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre aer sau poezii despre Soare