Şapte coaste

Dansau în mine şapte coaste
a sârbii oaselor fierbinţi
îmi numărăm în degetare
inelul galben de la sfinţi
mă prefăceam fum pe tămâie
şi-arcade drepte şi cuminţi
ce-mi îmbătau mintea călâie
cu şapte coaste
fără dinţi.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De câte ori...

De şapte ori câte şapte
Am spus rugăciunea în noapte,
De şapte ori câte şapte
Mi s-a răspuns doar în şoapte,
De şapte ori câte şapte
Sunt mai aproape de fapte,
De şapte ori câte şapte
Însoţesc calea de lapte,
De şapte ori câte şapte
Voi împleti minţile coapte
Cu iubirile apte...

poezie de Vasile Zamolxeanu (2 iulie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

...De şapte

Am vrut să dau de
şapte

minuni, coline,
zile, septenate,
peste şapte mări

Şi şapte ţări...
şi n-am dat
spre marea mea uimire

Şi în loc de şapte
aud dinspre iubire,
gângurindu-mi-se
... şoapte

parodie de Constantin Ardeleanu, după Eugen Botez
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Universul constituie un organism aflat într-un echilibru perfect, alcătuit din fenomene a căror natură se bazează pe un sistem de şapte: şapte note muzicale, şapte culori în spectrul luminii albe, şapte mari grupe atomice. Al şaptelea val este cel mai puternic, întrucât adună în contracurent toată apa primelor şase. Există şapte vârste ale omului, şapte ceruri şi şapte etape ale progresiei mentale; şapte continente, şapte mări, şapte păcate capitale, şapte mari înţelepţi ai lumii, şapte zile ale săptămânii, şapte arte, şapte paragrafe în rugăciunea Tatăl Nostru, şapte vaci slabe şi şapte vaci grase, şapte preoţi cu şapte trâmbiţe înconjurând zidurile Ierihonului timp de şapte zile, iar în a şaptea zi, de şapte ori suflând în trâmbiţe de câte şapte ori. În Apocalipsă, găsim şapte biserici ale Asiei, şapte peceţi şi şapte molime. Înţelepciunea orientală ne-a adus învăţătura deja larg acceptată a celor şapte chakre ale omului.

Colin Turner în Născut pentru succes
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Via Capua

Între timp a murit ceva în mine.
Port pe cap o coroană din iepuri împletiţi.
Norii pe umeri îmi fulgeră coaste
ochii îmi stau risipiţi...
pe secundă!
Ce vrei?
Nu vezi că mă răstignesc pe corpul meu.
Nu vezi cum singur îmi duc corpul să mă ucidă
şi cum în stânga mea un leu
muşcă din dreapta mea
din alt om
o omidă!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Don Siempre: Declar pe proprie răspundere şi semnez: unu şi cu unu fac şapte! Cel mai sfânt dintre numerale, triumf al spiritului, expresie a maturităţii cosmice! Şapte ceruri ai deasupra capului, Sancho! Săptămâna se-nchide în şapte zile. Şapte daruri are Sfântul Duh! Şapte planete mari se-nvârt în jurul meu! Scrie şapte!

replici din piesa de teatru Don Siempre, scenariu de Valeriu Butulescu (2005)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se spune că "Ziua Judecăţii de Apoi" este supusă numărului 7 şi că ea survine după şapte ore, şapte zile, şapte săptămâni, şapte luni, şapte ani. Poate chiar să survină peste 7 minute. Atunci plăteşti datoria karmică; amenda pentru încălcarea Legii.

Florence Scovel Shinn în Poarta secretă care duce la reuşită
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre ieri

În ochii de ieri mi te-au plâns şapte sfinţi
cu lacrimi de smirnă, adânci şi cuminţi,
Dar şi sfinţii s-au scurs
printre beciuri de lut;
mi te cântă-n litanii,
mi te beau din trecut.

În gândul de ieri, opt poeţi te-au vestit
cu versuri de ocnă, cu verbul smintit
mi-au şoptit pe sub coaste
rostire de hău,
punând amintirea
să-mi fie călău.

Iar din mâna de ieri mi te-au smuls şapte furi
călare pe umbra a zece păduri,
călare pe râsul a nouă furtuni,
călare pe visul a două cununi.
Opt icoane de maici
si o mie de mări
mi te-au pus stăvilar
unei singure zări.

Din ce nu s-a mai scris
mi-au rămas trei tăceri
ostenind cu nisip
o clepsidră de ieri...

Despre mâine nu ştiu...
Vom fi tunet din nori,
ori cădere de alb
din spinări de ninsori

Ori ca spinul cel stâng,
într-o ţară sub bernă,
înflori-va din noi
altă zi de sub pernă?...

poezie de Camelia Radulian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sus pe blocul turn

Ploua în suburbia oaselor.
Tartele străluceau în buticul cerului.
Mă luau blocurile de braţ
iubeam femeia de serviciu ce mătură acoperişul
turnului
eu numărăm frunzele în halate albastre
ea cânta
pocnea smoala întinsă pe obraji
gesticulau păsările în seminţe
motorul de la lift
îmi bloca urechile între două fiinţe
între etajele sânului...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înger întrebat

Mă îngere! Eu tot scriu despre tine,
dar oare tu..
te oare despre mine?
"N-am timp de mine-acum!"
mi-a zis un ger...
"N-am timp de mine-acum!
.. sparg aripi între dinţi!"...!?

Cu tot cu ger cu sobă şi cu fum
cu fraţi cu mine
şi părinţi...

am strâns din dinţi!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câte vieţi terestre alcătuiesc o viaţă adevărată?... Şapte! De ce tocmai şapte? O, Doamne, Doamne, de ce şapte? Dar pentru că şapte e numărul sfânt! A fost sfânt totdeauna, în toate sufletele!

Liviu Rebreanu în Adam şi Eva
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şapte

dintre iubitele mele
niciuna nu e
de şapte stele
nici nu
aş fi în stare să număr
până la şapte
ani de acasă

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şapte

Şapte – cifra divină,
Zilele săptămânii şi tot atâte planete
După care s-au botezat,
Şapte minuni
Despre care lumea a scris în anale.
Culorile spectrului şi...
De şapte ori câte şapte
Neam de români
Căliţi de iubire şi moarte...
Isaac Newton – mitul uman,
A ales să împartă
Bucuria culorilor dându-le câte o culoare.
Le-a dăruit portativul,
Pe care notele dansează întocmai luminii
Ce picură-n suflet...
Tot şapte...
Şi atunci nu cumva
Şi noi vom avea
De şapte ori câte şapte vieţi de trăit?
Omule, pentru toate acestea,
Fii fericit!

poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Băboaiele

Băboaiele dansau în depărtare
pe ritmul bunelor maniere
aplaudau onanii cu lentoare
tufişuri le săreau din floricele.
Venea şi moartea-n ochi învineţită
cu morţii căluşari în spate
la spate de coasă nebelită
printre băboaie ea dădea din coate
Ce rânjet!
Ce belită minunată!
Cât vicleşug în ochii diafani
Băboaiele cu mintea crăcănată
dansau
iar moartea le-arunca cu ani!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şapte note

Şapte note muzicale
Şi surori pe portativ,
Ies din corzile vocale
Şi răsună atractiv.

Şapte note ne încântă
Cu acordurile lor
Când în aer se avântă
Şi se-adună într-un cor.

Şapte sunete vibrează
Şi ne trec pe la ureche,
Se-mpletesc şi-apoi creează
Melodii fără pereche.

Fiecare străluceşte,
Dar ar vrea ca să ne spună
Că valoarea noastră creşte
Când lucrăm toţi împreună.

poezie de Octavian Cocoş (16 august 2020)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

În realitate, Kundalini poate fi trezită la mai multe nivele: putem să o trezim de şapte ori pentru că ea doarme şapte somnuri, ea e ascunsă sub şapte învelişuri ale materiei.

Omraam Mikhael Aivanhov în Centrii şi corpuri subtile
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Semănatul

Numărăm copacii din livadă
descrescător
începând să adun sinele cu sine
şi terminând cu bunicul
cum se uita pe fereastră la un nor
ce semăna pe arătură
cu mine...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Socoteală

Vai! cerneala (o avere),
Care-o strică-n tragedii
Şi în drame puerile,
Ar ajunge a fi bere,
Şapte nopţi şi şapte zile
Pentru şapte berării.

hexagramă de Păstorel Teodoreanu din Strofe cu pelin de mai pentru Iorga Nicolai... (1931)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nisip de coaste au bărbaţii

Mă-aplec să-ţi nimeresc făptura
Într-un vârtej de flori de soc,
Ca să-mi întorci cu rouă gura,
Să-ţi sorb dulceaţa ei de foc.

Cu mângâieri în chip de fluturi, –
Zbor pe coline de poveşti,
Mai caut să descopăr nurii,
Sămânţa fructelor trupeşti.

Viaţa noastră fie veşnic
Un dar din raiul întrupat
Sub mucul razelor de sfeşnic
Sclipind în coaste de bărbat.

De-aceea îngeri-n ovaţii
Pun panaceul unde doare,
Nisip de coaste au bărbaţii,
Tu, Evă eşti nemuritoare!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina înhămată

Pe sub mine umblă noaptea cu inima scoasă,
Mă caută prin bobul de grâu, pe limba de coasă,
Prin viermii trecuţi în maldăr de carne de om,
Prin rădăcina adâncă săpată în coaste de pom.

Pe mine m-aleargă prelung pierderea mea
Din valurile în care înoată-n neştire o stea,
Timpul dispare în spaţii ascunse, albastre
Unde s-au topit amărând despărţirile noastre.

Nimeni nu umblă cu noaptea-n pantofii uzaţi
Punând tămâie la zborul de îngeri derutaţi,
Nimeni nu aruncă în brazdă, în limba de coasă
Bobul de grâu cât pâinea feliată pe masă.

Doar viermii încolţesc în coaste de stele,
Ne facem din pieile lor arătoase pavele,
Ne îndreptăm spre raiul primordial, total,
Să înhămăm lumina la propriul nostru cal.

poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ploaia cu Soare

Ţi-ai luat inima în dinţi
şi
mi-ai zis eliberată de orice pudoare...
I-aţi inima în dinţi
fiindcă îţi plouă în gură
iar la mine e Soare!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!