Omul este o amintire călătoare, până când lumina îi moare.

Valeria Mahok (26 mai 2019)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am fost ateistă, până când am început să iubesc cu adevărat omul, pentru că iubirea face parte din plămădeala lui sfântă.

Valeria Mahok (martie 2014)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luna printre stele se arată,
Regina nopţii de vânt este curtată,
Liliacul încântă plin de floare,
Cu greu adoarme muza călătoare.

catren de Valeria Mahok
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spiritul frumos nu moare niciodată,
El este univesul celor cu inima curată.

Valeria Mahok (5 aprilie 2018)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mândră se petrece Luna,
Prin abisuri epocale,
Etalandu-şi misiunea
De fecioară între fecioare,
În nopţi veşnic călătoare,
Şi poveşti nemuritoare,
Cu Feţi Frumoşi şi vrăjitoare,
Pe drumuri reci înălţătoare,
Între stele îi Divă mare,
Până îi va pieri cununa.

Valeria Mahok (23 iunie 2020)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primăvara e zarvă mare,
Păsările călătoare s-au întors acasă,
Florile ies la paradă în cărare,
Prieteniile se cinstesc la masă.

catren de Valeria Mahok (25 martie 2019)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul fără idealuri este ca pământul sterp.

Valeria Mahok (10 mai 2011)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără lumina Divină, viaţa este o rătăcire mioapă gravă.

Valeria Mahok
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenilor le este frică de întuneric, dar lumina e cea care dezvăluie totul.

Valeria Mahok (18 aprilie 2005)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul cinstit de toţi este pârlit, numai în cer e bine primit.

Valeria Mahok (26 februarie 2020)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Voi încerca...

Voi încerca să calc în viaţă numai pe cărările dreptăţii în ciuda tuturor spinilor otrăvitori, care mă provoacă la duel împiedicându-mi înaintarea.
Mă voi înconjura în viaţă de trandafiri spirituali care să-mi imunizeze sufletul atunci când este trist.
Voi spulbera praful răutăţilor din jurul meu ca vântul, când împrăştie puful păpădiilor mature.
Voi căuta lumina înţelepciunii printre norii negri ai destinului, până când îmi va fi simţită căutarea.
Voi mângâia caracterul stâncilor neânduplecate de dreptate, până când vor înţelege valsul armoniei.
Voi încerca să-mi slefuiesc caracterul până când îl voi simţi pe Dumnezeu zâmbindu-mi.

poezie de Valeria Mahok
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Pe cât de minunat este omul cu spiritul frumos,
Pe-atât de urât este mincinosul prost şi fălos.

distih de Valeria Mahok (8 iulie 2018)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu a modelat omul şi cuvântul,
Omul frământând de veacuri piatra şi pământul...
Şi-a uitat limita şi jurământul,
Săpându-şi singur mormântul.

Valeria Mahok (18 noiembrie 2020)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina credinţei învinge orice ceaţă.

Valeria Mahok (16 noiembrie 2020)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa este opera spirituală a timpului, condimentată cu tot ce este necesar ca până la sfârşit ei omenirea să se înţelepţească.

aforism de Valeria Mahok (18 octombrie 2018)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Până când Natura strănută în mii de culori, imitând-o, Artele frumoase cern din belşug fiori.

Valeria Mahok (25 aprilie 2020)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul fară vise e ca cerul fără stele.

Valeria Mahok (4 mai 2011)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eşti fericită, până când îţi dai seama că eşti folosită, nu iubită.

Valeria Mahok (1 aprilie 2016)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Neastâmpăr cu prisos,
Omul e un scai în vânt,
În locul fără folos.

Valeria Mahok (7 august 2021)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre întuneric şi lumină

Când moare noaptea în zori,
din întuneric naşte lumină.
Când sădim în nisip flori,
din pustiu facem grădină.
Când pe cer soarele moare,
cu el moare şi lumina.
Întunericul apare,
un pustiu este grădina.

poezie de Dumitru Delcă (septembrie 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Prostia lumii deşirată
Tot murdară-i până la moarte,
Dar are şi leacul ei,
Bumerangul când se întoarce
Îi dă tot ce-a dat mereu.

poezie de Valeria Mahok (16 decembrie 2018)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!