Respir din nou
Uneori îmi pierd aripile
și apoi le văd în singurătate.
E îngerul Domnului
care o să aducă pace
și multă dragoste la fiecare casă
și la fiecare inimă...
Între timp, eu,
în singurătate, respir din nou,
inspirația cuvintelor rătăcitoare,
în infinit...
poezie de Eugenia Calancea (22 martie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre îngeri
- poezii despre timp
- poezii despre singurătate
- poezii despre pace
- poezii despre iubire
- poezii despre inimă
- poezii despre infinit
- poezii despre cuvinte
- poezii despre aripi
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Îngerul domnului salvator
Visez la îngerul domnului salvator,
Ce are-un zâmbet pătrunzător,
Iar ochii îi are ca doi aștri,
Culoarea lor e a norilor albaștri.
Sper ca în zori e clipa-n care
Îngerul domnului din nou apare,
Sănătate-n trup și suflet să-mi ofere,
Căci pentru el nu este o avere.
Gânduri multe și speranță-n suflet
Când de durere scapi din nou un urlet,
Vreau să mai stau pe acest pământ,
Nu vreau flori și liniște ca în mormânt.
Să treacă zile noi și nopți cu vise,
Pe cer din nou vreau stelele aprinse,
Îngerul domnului lângă fereastră se așează
Și viața mea o are din nou în pază.
poezie de Eugenia Calancea (12 iunie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre visare, poezii despre zâmbet, poezii despre zile, poezii despre viață, poezii despre trup și suflet, poezii despre suflet sau poezii despre stele
Inima mea ca o lumină
Fiecare dintre noi
are o poezie în inimă,
închide-ți ochii
și la fiecare bătaie de inimă
există un gând,
o emoție, o amintire,
o lacrimă care se duce în jos pe față.
Mi-ar plăcea să-mi îmbrățișez
timpul care a trecut,
apoi să zâmbesc
și să rămân cu inima mea.
poezie de Eugenia Calancea (29 noiembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre trecut, poezii despre poezie, poezii despre ochi, poezii despre lumină, poezii despre gânduri sau poezii despre existență
Îngerul meu
Ai fost îngerul meu din fiecare zi
Și mi-ai arătat mereu calea,
Dar și îngerul înserării,
Ca să-mi luminezi cărarea.
Ai fost îngerul meu cel mai sfânt,
În greutățile vieții mele,
Mi-ai fost și soare și pământ,
Ești umbra vieții-n toate cele.
Ai fost îngerul meu din cer,
Ce-ai adus multă fericire,
Tu m-ai vindecat sincer
Și mi-ai dăruit iubire.
Dar ești un înger muritor,
Din viața mea lumească,
Ce uneori ești visător,
Inima să-mi iubească.
Vreau să fii îngerul meu mereu,
Mergând doar împreună,
Un înger al sufletului meu,
Cu viața noastră bună.
poezie de Eugenia Calancea (15 iulie 2020)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre superlative, poezii despre sinceritate, poezii despre sfinți sau poezii despre sfințenie
ieri mi-am pierdut aripile
într-o mare de singurătate
de azi respir fără inimă
deconectat de la aparate
catren de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prezent
Secretele îngerului
Un înger bun a venit în noaptea asta,
iar eu priveam la fereastră stelele
și îngerul a venit pe pământ
din lumea lui albastră și întunecată
să-și întindă aripile peste noi,
care eram prinși în vraja tăcerii.
În visul tău de demon sfânt
cauți să-mi aperi rațiunea mea cea vastă,
în noaptea cu multă durere și suspin,
apoi vreau să mă strângi la pieptul tău
să uit de durere și din nou să prind putere,
farmece și vraji să dispară la lumina lunii
ce apare cu limbi de foc și cercuri aurii
la o distanță mică de șoaptele tale
cu umbre secrete și vise iubite,
peste tristetea mea o stea se ridică
și luna apare și ea împlinită cu lacrimi de foc
luminând fața ta înmărmurită
de multă dragoste împlinită.
poezie de Eugenia Calancea (8 ianuarie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre secrete, poezii despre întuneric sau poezii despre tăcere
Scriu cu inima...
De un timp anume știu ce e suferința
din înșelăciune, iubire, durere sau credința,
toate le pun în vers, dar aș vrea să tac
îngerii nopții îmi spun să mă împac,
cu gândul meu și locul unde-mi aștern,
cu îngerul credincios, duios pe care eu îl chem,
ce m-ajută să scriu cu inima fiecare vers,
bună să vă fie azi inima, ca să dau un sens...
poezie de Eugenia Calancea (20 ianuarie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre versuri, poezii despre suferință, poezii despre religie sau poezii despre noapte
Răvășiri
Mă pierd cu fiecare zi,
Mă pierd în noapte...
Mă pierd în gând, ce ne desparte,
Mă pierd, oi putrezi...
Mă pierd din timp ce am,
Mă pierd de bani...
Mă pierd prieteni și dușmani,
Mă pierd de neam.
Mă pierd de mamă și de tată,
Mă pierd printre copii născuți,
Mă pierd între neprevăzuți...
Mă pierd fără să știu, deodată.
Mă pierd de foști colegi,
Mă pierd de școli,
Mă pierd de atâtea boli...
Mă pierd, fără-de-legi.
Mă pierd de bucurii avute,
Mă pierd de șansă,
Mă pierd cu mintea-n transă...
Mă pierd pe neștiute.
Mă pierd că nu mai am valoare,
Mă pierd de bani, de tinerețe...
Mă pierd de viață, să mă-nvețe;
Mă pierd de la frumos, splendoare...
Mă pierd însingurat,
Mă pierd de mine,
Mă pierd de tot ce intervine...
Mă pierd, neexplicat.
Mă pierd în fiecare clipă,
Mă pierd într-o uzură...
Mă pierd, mă pierd, spre căzătură;
Mă pierd spre criptă.
Câștigu-l-am printr-o pasență
Printre atâți nevruți de-a naște;
Sunt norocosul viu, de Paște...
Sunt un câștig... prin excelență!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (30 octombrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre naștere, poezii despre școală, poezii despre valoare, poezii despre tinerețe, poezii despre tată, poezii despre prietenie sau poezii despre prieteni și dușmani
Mă uit frecvent la cer
Mă uit prelung la cerul plin de nori,
ca atunci când eram cu tine
și văd din nou flori și chipuri omenești,
sau poate-l văd pe dumnezeu,
ce zâmbește cu dragoste la noi
și ne vorbește de visele noastre,
dar zâmbetul doare uneori,
din cauza tăcerii noastre profunde
și a dragostei distruse de tine.
Acum aș vrea să alung durerea din dorul meu,
în zborul norilor, aproape de stele,
cu o neliniște ce coboară-n visul tău,
ce te face să cobori în noapte,
în adăpostul nostru plin de lacrimile iubirii mele,
unde eu cobor frecvent să numar rănile domnului.
poezie de Eugenia Calancea (21 octombrie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nori, poezii despre zbor sau poezii despre vorbire
Vis de anul nou...
Mii de stele căzătoare
Văd pe cer, se văd în zare,
Pentru inimi noi vrăjite
Cu case împodobite
Ca lumea să le privească
Și apoi să ne zâmbească,
Noaptea-n negură se pierd,
Pentru anul nou ce vine, eu cred.
Atunci milioane de cuvinte
Se vor rătăci în minte,
Cu urări dulci de iubire
Că mergem spre fericire.
Printre lacrimi se așterne,
Sper, iubiri din nou eterne,
Un an nou fară despărțiri,
Spre bune gânduri fără rătăciri.
Mii de vise nesfârșite,
Calde, frumoase sau triste.
Și aș vrea anul să fie
Dulce ca o poezie.
poezie de Eugenia Calancea (28 decembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre urări, poezii despre tristețe sau poezii despre stele căzătoare
Aș vrea...
Aș vrea să vin-o vreme fără griji,
să fie fericire și zile pline de noroc,
să batem nuci, iar fărâmele din coji,
să facă din timp al nostru proroc.
Aș vrea să fie iar zâmbete în jur
și-n inimi o iubire la fiecare,
s-avem o vacanță cu un lung sejur
și lacrimile să fie date spre disecare.
Aș vrea din nou liniștea ce-a ațipit
acolo sus în munți, uitând de noi,
dar nu vreau ceața ce uneori ne-a răpit,
acele zile frumoase și zile cu nevoi.
Aș vrea ca vorbele fiecăruia să curgă mieros,
să fie din nou vremea plină de iertări,
dintr-un izvor de viață limpede și unsuros,
pentru viața noastră cu pace și cântări.
poezie de Eugenia Calancea (31 martie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vacanță, poezii despre promisiuni, poezii despre noroc sau poezii despre munți
Între flori...
Ce frumos e când natura îmi dă viață
și mă aduce într-o mare de visare,
cu flori multicolore apoi mă răsfață,
ca să-mi lumineze ziua un nou răsărit de soare.
În fiecare zi viața frumos mi-aduce,
natura aproape ce o prețuiește
și florile înclinându-se la răscruce,
unde copacul din umbră mă privește.
Nu întotdeauna am această șansă,
să am florile cu culorile în palma mea,
dar înțeleg și scurtez să nu fie distanță,
prin grădina deasă cu flori mă plimb așa.
poezie de Eugenia Calancea (2 aprilie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre flori, poezii despre răsfăț, poezii despre plimbare, poezii despre natură, poezii despre frumusețe sau poezii despre culori
Confesiune
Au trecut anii peste mine
cum au trecut peste râul din spatele grădinii,
peste sălciile umilite de singurătate,
peste trifoiul înflorit...
Iar eu m-am aflat
în fiecare zi,
în fiecare anotimp
și m-am trezit
în fiecare dimineață
pentru mai târziu,
în fiecare săptămână
pentru luna următoare
și în fiecare an
pentru un nou început.
Atunci,
de ce în toate trecerile eu nu apar?
poezie de Mariana Moga
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre săptămâni, poezii despre râuri, poezii despre dimineață sau poezii despre anotimpuri
* * *
m-am gândit să-mi desenez o casă.
am început cu un scaun,
fiecare om are nevoie
de un colț de sentiment stabil
pe care să se așeze când obosește
de prea multă închipuire.
apoi am schițat un pom.
încă nu m-am hotărât dacă va fi un nuc,
peste care să treacă umbrele
spre odihna lor neagră, ascunsă în nord,
sau va fi un altceva,
din care să înfrunzească gălăgios, dimineața, vrăbiile...
între timp,
am adormit între cele 4 crengi cardinale
pe care le înfipsesem pe post de structură
în schița asta săracă
și am lăsat desenul să se gândească singur
despre câtă dragoste ar avea nevoie
pentru umplerea încăperii.
când m-am trezit, desenul era gata.
era foarte cald înăuntru,
mirosea a nou
și a cineva care încă nu venise...
această casă seamănă cu mine, am zis.
stă norocul în ea ca un ou.
sunt un cuib.
poezie de Corina Dașoveanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre desen, poezii despre vrăbii, poezii despre sărăcie, poezii despre somn, poezii despre odihnă sau poezii despre negru
Mă zbat precum un făt cu lumea de dincolo
lovesc cu un fel de disperare
fiecare centimetru pătrat de infinit
găsesc înainte de naștere
formule de împachetat neantul
dintr-o rădăcină în altă rădăcină
prin ascultarea firului de iarbă
apoi îmi văd de lichidul amniotic din inerție
de libertatea cordonului meu ombilical
din prea multă iubire
sau de cine mai știe ce altă legătură cu universul
din speranță
mai mult sau mai puțin închinată clipei
săvârșesc botezul cuvintelor în lacrimi de buburuză
îmi cresc visele din fiecare îmbinare cu realul
ca un fel de nituri rotunde și de netăgăduit
pe un pod aproape albastru și ușor absurd
ca mai toate încercările mele de a respira
înaintea de a articula primul țipăt
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poduri, poezii despre libertate, poezii despre creștere sau poezii despre botez
Dragă inimă, dragă suflet....
Am fost tăcută,
nu te-am certat niciodată.
Spiritul tău pătrat, gol, respins
de fiecare impuls, fiecare erupție,
dar în această seară, cerul de toamnă
răsfoiește un soare sfâșietor.
Lasă-mi vocea să-și dea demisia,
pentru a trăda secretele noastre.
Dragă inimă fără dulceață,
dragă suflet insensibil și încăpățânat,
în această zi, mărturisesc,
tristețea și supărarea mea,
și de câte ori am vrut să mor?
Aici, în inimă, parcă e o rană de cuțit,
un sentiment care este acolo.
E dureros, e undeva, în inimă...
poezie de Eugenia Calancea (14 septembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre încăpățânare, poezii despre voce, poezii despre trădare, poezii despre toamnă sau poezii despre supărare
În fiecare zi petrece puțin timp în singurătate.
autor necunoscut/anonim
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre timp sau citate despre singurătate
Zile de singurătate
ieri nu a fost nimic
a fost o reflexie a luminii în spațiu
ieri a fost doar suspinul
unei mari iubiri
ieri a fost înălțat și mai sus zidul
acela de singurătate
pe care îl ridicăm în fiecare zi
din praful drumurilor
prin care trecem fără rost
la nesfârșit
azi nu va fi nimic
astăzi va fi același strigăt
de neputință
aceeași inconsistență socială
azi va fi aceeași singurătate densă
pe care o poți tăia cu cuțitul
aceeași falsă declarație de dragoste
aceeași tăcere îngrozitoare
care aproape că îți vorbește
spărgându-ți timpanele
mâine aproape că nu va fi deloc
mâine va fi o nouă pregătire pentru apocalipsă
o nouă rotație nesigură a pământului
o nouă promisiune de dragoste nețărmurită
mâine va fi pregătită o nouă rețetă
pentru singurătatea mondială
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viitor
Să-ți văd din nou chipul
Am adormit iar în gândurile mele,
Lăsând în urmă un suflet drag
Și ajung din nou să privesc la stele
Și nu m-așteaptă nimeni în prag.
Încerc să găsesc în mintea mea,
Cum arăta a ta ultimă privire
Și uneori noaptea e atât de grea,
Dar cred că am încă o mare amăgire.
Caut apoi umbra ta, a pașilor pierduți,
Și vreau să țin mintea mea trează,
Dar noaptea e plină de năluci
Și merg la geam unde inima mea oftează.
Se vede apoi o stea căzătoare
Și o dorință încă aș mai avea,
Ca în lumina ei să-ți văd chipul tău oare,
Și să rămâi mereu în mintea mea.
poezie de Eugenia Calancea (6 aprilie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dorințe
Să zbor din nou spre soare
Mă uit pe cer și văd viața ca pe-o alinare,
Aș vrea să zbor din nou spre soare,
Dar nu vreau să las suflete dragi pe pamant,
Că dorul vine ca o adiere de vânt.
Tu ești o ființă dulce, blândă, frumoasă,
Pentru tine nu plec nici macar de la masă.
Uneori inima mea se zbate tare în piept,
Și simt că sufletul meu ajunge în deșert,
Atunci văd la tine noi sentimente
Și ca niciodată îmi faci complimente,
Dar gândul meu e din nou la tine soare,
Vreau să fac un zbor când iar mă doare.
poezie de Eugenia Calancea (19 ianuarie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre dor sau poezii despre deșert
Singurătate
Singurătate, singurătate
Ești cea mai mare greutate
Pe care Omul, de când există, o are!
Dacă singurătatea ar fi fost firească
Dumnezeu n-ar fi creat-o pe Eva
Și l-ar fi lăsat singur pe Adam
Sa se plictisească colo-n Rai
Dacă singurătatea ar fi fost firească
N-ar fi existat nici Omenirea
Nici Iubirea, Fericirea
Frumusețea, Bucuria
Nici dorința, nici voința
Nici Credință, nici Speranța
N-ar fi existat nici Viața!
Singuratatea nu-i fireasca!
Uneori e ca o pedeapsa
În care Omul sa se regăsească
Apoi singurătatea s-o părăsească
Printre oameni sa trăiască
O pereche sa-si găsească
Domnului sa-i mulțumească
Pentru ca Singuratatea niciodată
Nu-i fireasca!
poezie de Anamaria Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre rai, poezii despre mulțumire sau poezii despre greutate