De ce încercăm să aflăm cum e moartea dacă nu ştim nici măcar cum e viaţa?

Maria Brînduşa Dimciu
Adăugat de Maria Brînduşa Dimciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa e ca o carte. Are foi pentru fiecare cititor.

Maria Brînduşa Dimciu
Adăugat de Maria Brînduşa Dimciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şcoala Vieţii - Nu există timp pentru a pune în aplicare ce ai învăţat.

Maria Brînduşa Dimciu
Adăugat de Maria Brînduşa Dimciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă lumea este o grădină, animalele sunt animale, oamenii... ce sunt? Nişte simple fiinţe care încearcă să lase uscată grădina în care ploile sunt esenţiale.

Maria Brînduşa Dimciu
Adăugat de Maria Brînduşa Dimciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bătrânii sunt baza, cei tineri sunt pereţii, iar copiii încearcă din răsputeri să construiască acoperişul.

Maria Brînduşa Dimciu
Adăugat de Maria Brînduşa Dimciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chinuindu-ne să scoatem ce e mai bun din noi, realizăm că mai întâi trebuie să băgăm ceva. Nu se scoate o găleată plină dintr-o fântână secată.

Maria Brînduşa Dimciu
Adăugat de Maria Brînduşa Dimciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul este o piesă de muzeu unică. Unele piese sunt ciobite, altele sparte, acelea sunt false... amestecaţi, iese muzeul vieţii, care este un izvor de cunoaştere.

Maria Brînduşa Dimciu
Adăugat de Maria Brînduşa Dimciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu ştim cum va fi, dar ştim unde dorim să ajungem şi mai ştim că n-o să ajungem nicăieri dacă nu încercăm.

Sandra Brown în Confruntarea
Adăugat de Cristian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne aflăm

Ne aflăm mereu pe drum
Când la vad, când la răscruce,
Apa-i foc, şi ceru-i fum
Drumul, nu ştim unde duce

Semne nu-s, iar hărţi lipsesc,
Ghizi, de mult nu se găsesc.
Batem pasul în cerc mic
Alegând când drept, când dreapta
Impingând ba scut, ba dric
Şi nu-i cugetul ca fapta,
Ne certăm, ca orişicine
Că nu ştim că ştim mai bine

Drumu-i strimt şi e spinos,
Noi, bălângănind pe jos
Pe ţurloaie prea firave
Ne-mproşcăm în culpe grave
Cum că drumu-i drum de dos

Ne aflăm mereu pe drum...
Mişunând în duh credinţa,
Căutându-ne fiinţa
Până ce devine scrum.

Ne aflăm.

poezie de Laurian Taler din So many words (1 august 2010)
Adăugat de Laurian Taler
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă toate-acestea

Dacă n-ai auzit
cum creşte iarba,
şi nici nu ai văzut,
trăieşti pe pământ degeaba.
Eşti umbră fără azimut.

Dacă nu ai văzut
cum muguri se deschid,
şi nici cum creşte frunza,
în viaţa ta e numai vid,
pe ochii tăi se-aşterne pânza.

Dacă n-ai văzut
cum floarea
în lumină se răsfaţă,
nu vei cunoaşte valoarea,
acelora care te-învaţă.

Dacă n-ai simţit
cum vântul
îţi mângâie faţa,
în zadar ţi-e gândul,
cum să trăieşti viaţa.

Dacă n-ai sărutat roua,
în zori, dimineaţa,
n-ai să cunoşti şansa
ce-ţi oferă viaţa.

Dacă n-ai văzut
cum cerul
se aprinde dimineaţa,
nu vei afla misterul,
cum apare viaţa.

Dacă toate-acestea,
tu le stăpâneşti,
mai uşor copile,
viaţa o trăieşti.

poezie de Dumitru Delcă (28 august 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu pot nici măcar să-mi imaginez cum e viaţa, dacă nu cânţi la vioară.

citat din Maxim Vengerov
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ştim noi să explicăm cum se produce ploaia dacă nu ştim când trebuie să facem lucrările pământului, când trebuie să însămânţăm şi să recoltăm, şi degeaba ştim noi cum se produce mişcarea astrelor dacă nu ştim cine suntem noi înşine şi încotro ne îndreptăm. Deci să ne îndreptăm cunoaşterea spre lucrurile utile şi să evităm cunoştinţele fără de folos.

citat celebru din Socrate
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nici adevărul, nici sinceritatea, nici forţa, nici blândeţea, nimic, absolut nimic nu poate atenua durerea, tot ce ne rămâne de făcut este să luăm lucrurile până la capăt şi să încercăm să învăţăm ceva, chiar dacă ştim că ceea ce învăţăm nu ne va fi de niciun folos.

Haruki Murakami în Pădurea norvegiană
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum poţi...

Cum poţi să treci pe lângă mine
Să nu-mi spui un cuvânt măcar
M-ai ridicat din morţi la Tine
Şi-o viaţa mi-ai adus ca dar.
Tu ştii ca rătăceam întruna
Şi ştii că nu ştiam nici eu
Dacă trăiesc sau mor, totuna
Mi-era pe unde-i drumul meu.

Dacă trăiam eram doar vie,
Dacă muream - un mort în plus,
Ce-mi mai pasă de moarte, mie,
Ce-mi mai pasă dacă m-am dus?...

Şi dacă-ai socotit că-i bine
Să-mi dai Lumina Ta în dar
Cum poţi să treci pe lângă mine,
Să nu-mi spui un cuvânt măcar...

poezie de Adriana Cristea (10 iunie 2003)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă viaţa este doar o scenă, atunci noi toţi alergăm aiurea, improvizând şi nu avem habar în ce piesă jucăm. Şi nu ştim nici măcar dacă este o comedie sau o tragedie.

citat din Bill Watterson
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă am fi ştiut de la început ce încercăm să aflăm, atunci nu s-ar fi numit cercetare, nu-i aşa?

citat celebru din Albert Einstein
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Antraxul

Cum ştim toţi, e praful care
Se trimite prin scrisoare
Spre destinatari suspuşi
Ascunşi după şapte uşi.
După cum aflăm, din ziare,
Se cer, pentru curăţare,
15.000 de specialişti
Ori doar trei... epigramişti.

poezie celebră de Gheorghe Culicovschi din Desene altoite pe catrene avocăţeşti (aprilie 2002)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sesiunea

Viaţa de student uşor, uşor te învaţă
Cum să treci examenele fără prea mult să te stresezi,
Cum atunci când se trage linie să nu ai nici măcar o restanţă,
Cum cu o noapte înainte materia rapid s-o memorezi.

poezie de Alina-Georgiana Drosu (10 ianuarie 2019)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înţelepciunea morţii

Cine nu se naşte nu moare.
Moartea e cea mai trainică lucrare a lui Dumnezeu.
Soarta ta este de muritor, dorinţele te depăşesc.
Cu cât ai mai mult, cu atât pierzi mai mult prin moarte.
Râsul este izvorul vieţii, plânsul este al morţii.
Să trăieşti ca şi cum ai fi nemuritor, să mori cu aceeaşi credinţă.
În fiecare om zace un mort – trecutul.
Când mori te întorci la locul naşterii.
Nu vorbi des despre moarte, îi poţi atrage atenţia.
Datorită morţii a intrat morala în viaţa noastră.
Viaţa este un împrumut al morţii.
Pot trăi la nesfârşit cei ce nu au nimic de făcut.
Când ştii de toate mergi spre moarte cu ochii închişi.
De unde ştim că nu ne aşteaptă cu dor cei care au plecat?
Ştim că vom muri, dar nu ştim uneori că am murit deja.
Nu mă preocupă moartea acum, am să mă ocup de ea după.
Moartea ta este treaba altora, nici tu nu te poţi ocupa de ea.
Nu ducem lipsă de timp, ci de viaţă.
Cunosc moartea mai bine decât morţii.
Cine pătrunde trufaş în moarte?
Cineva arde, cineva putrezeşte în viaţă fiind.
Orice termen de garanţie aminteşte de moarte.
Spitalele au nevoie de bolnavi, cimitirele de morţi.
Cei vii se duc, morţii rămân ca martori.
Când viaţa nu există, nici moartea nu are loc.
Iubirea nu ne apropie şi nici nu ne depărtează de moarte, dar ne dă curaj.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

Maria: Atunci, de ce nu faci aşa cum ai spus?
Lucian: Poftim?!
Maria: Păi, n-ai ţinut deloc cont de părerea noastră, nici măcar nu ne-ai întrebat... Te-ai retras şi ai recurs la această separare, ceea ce nu-i deloc corect. Noi nu doream această separare, nici să-ţi reproşăm ceva sau să te schimbăm cumva din funcţie. Doar ea a spus ceea ce a spus, însă Lia nu e întregul echipaj; nu reprezintă nici măcar majoritatea, e în minoritate absolută, de asta nu e corect ceea ce faci.
Lucian: Mda, înţeleg... Ce-ai vrea?! Poate că am greşit, nu-i imposibil. Sunt şi eu doar un om, nu-s perfect. Uneori am toane, am gărgăunii mei...
Maria: Gărgăuni; că bine le zici... Dar renunţă odată la ei!
Lucian: Nu pot, nu-i aşa de simplu...
Maria: Şi atunci cum rămâne cu partea "decidem împreună cum ar fi cel mai bine să procedăm, după ce ascultăm părerea fiecăruia"?
Lucian: Da, bine, recunosc, poate am exagerat, poate am greşit... Şi ce vrei să faci în acest sens? Vrei să mă dai în judecată? Sau... Hai, ia-mă la bătaie! Eu îţi permit.
Maria: De parcă aş putea...

replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu-mi place moartea, stupidă, întunecată, autoreferenţială, mesager fără mesaj, nici măcar pentru sine.

aforism de Maria Luisa Spaziani din Aforismul în Italia. Antologia Premiului “Torino in Sintesi” (septembrie 2011), traducere de Simona Enache
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!