Construcţii poetice

doruri au bătătorit multe cărari de viaţă
aşa e soarta mea veşnic în căutare
de splendori şi de lumini- sfântă povaţă
arborii mi-au transferat febrilă fremătare.

vântul şi ecoul m-au însoţit pe munte
am cărat cu greu în spate rucsacul de vise
am trăit extaze cu razele pe frunte
strângând în conştiinţă fericiri promise.

la izvoare-am poposit cu o sete mare
în braţele naturii am fost răsfăţată
şi-am ascultat mereu a cerului chemare
să mă închin la sfinţi am fost învăţată.

Dumnezeu mă locuieşte divină sublimare
karma mea credinţei i-a fost încredinţată.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gânduri neasemuite

ştiu că-mi este sufletul însoţit de îngeri
când caut prin lume învăţături sublime
mi-am călit credinţa să nu cunosc înfrângeri
lumini dumnezeieşti inima să-mi anime.

la răscruci de vânturi troiţe-au fost zidite
să mă închin la chipul lui Isus Cristos
noiane de speranţe au fost dobândite
de la mântuitorul pururea sfătos.

naturi în faţa mea au fost orânduite
cu percepţii de măsură dumnezeiască
am cumulat în minte splendori nepreţuite
strângând în piept doar dragoste cerească.

am transpus în slove gânduri neasemuite
şi-am răspândit în lume iubiri fără mască.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iliada şi Odiseea

nu pot să stau departe de tine iubite
tu ai fost mereu fericirea mea pură
cu tine toate visele mi-au fost împlinite
viaţa mea fără iubire nu are anvergură.

fiorii mângâierii coboară spre glezne
milioane de săruturi în nopţi de poveste
am trăit extaze ce-au destrămat bezne
iubite eşti minunea care mă locuieşte.

nu ştiu să trăiesc iubite fără tine
tu eşti iliada eu sunt o odisee
soarele meu drag îmi dai clipe senine
descriu fericirea deplină epopee.

cerul luminos se coboară-n retine
inimile fredonează dulcea melopee.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul fericirii

cu o iubire sfântă sunt îngemănată
destinul meu e consfinţit de Dumnezeu
să fiu poet romantic sunt predestinată
deseori îmi pare că am aripi de zeu.

de părinţii mei am fost încreştinată
şi învăţată să trec peste ce-i greu
cu o iubire sfântă sunt îngemănată
destinul meu e consfinţit de Dumnezeu.

nu cred că viaţa mea e subminată
de vre-un demon. azi ştiu cine sunt eu
trăiesc în armonie cu lumea minunată
cu romantism mirabil voi vieţui mereu.

cu o iubire sfântă sunt îngemănată
destinul meu e consfinţit de Dumnezeu.

rondel de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doină pentru sufletul meu

mai îndură-te de mine Dumnezeule Doamne
împovărată sunt de batrâneţe şi de vremi
vreau să mă scutur ca arborii de toamne
să fiu pregătită atunci când mă chemi.

atunci când am căzut mereu m-ai ridicat
mai sus decât eu mi-am putut imagina
cu mii şi sute de splendori m-ai fermecat
curcubee, scumpe ploi mi-au spălat paragina.

uneori m-ai făcut să simt că am aripi
că pot zbura şi eu între pământ şi cer
ca păsările libere, m-au învăţat a ciripi
şi m-au însoţit cu triluri prin raiul prosper.

cu spiritul credinţei cred că nu voi risipi
iertările, învăţăturile pe care ţi le cer.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Decalog

să iubesc necontenit, necondiţionat
să adun în suflet numai splendori
să mă călăuzească gândul minunat
să-mi fie conştiinţa univers de candori.

să urmez îndeaproape îngeri şi sfinţi
să nu am regrete în final de viaţă
veşnic să ţin în slavă dragii părinţi
să fiu optimistă şi când trec prin ceaţă.

să iert mereu căci eu am fost iertată
şi mângâiată de Bunul Dumnezeu
să pun în slove lumea descleştată
de gerul năprasnic aspru şi ateu.

în inimă să cânte mierle şi privighetori
luceferii să-mi fie veşnic călăuzitori.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe valea suspinelor

pe muntele credinţei izvoarele curg
ca sângele prin mine- făptură de carne
îi urmez pe sfinţi s-ajung la Demiurg
lumina izbăvirii pe frunte s-o toarne.

pe valea suspinelor am creat un pod
să treacă lumea spre sufletul meu
am fremătat cu arborii preaplini de rod
mult am iubit viaţa şi când mi-a fost greu.

cinstesc destinul meu cu mulţi prieteni
şi fac mărturisiri din adânc de suflet
când aleargă prin mine îngeri sprinteni
simt că prind iar energie în umblet.

vorbesc cu icoane când nu mă vede nimeni
ecoul strigătului meu vreau să aibă răsunet.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vrajă pe un ţărm de vis

viaţa e o minune mă tratează regeşte
lumini îngereşti mă sărută pe tâmple
Dumnezeu îmi vorbeşte spune că mă iubeşte
îmi ninge bucurii şi complexe şi simple.

lumea mea e plină de culoare de cântec
muzicienii sunt aleanul mâhnirilor mele
cu rapsodia verde pot neguri să spintec
freamăt ca arborii să mă atingă stele.

lume de poveste şi de dulce slovă
mă lipesc de tine ca ţărmul de mare
unde rădacini adânci de mangrovă
ascultă vrăjite a soarelui chemare.

zbor spre univers precum o supernovă
în constelaţii de vise trăiesc o sublimare.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aptitudine

administrez o dragoste din horoscop
emoţii, fantezii în suflet meştereşte
din versul clasic mi-am făcut un scop
îmi împacă inima când mai greşeşte.

trăiesc o fremătare sub clar de lună
steaua mea mă plimbă în Carul Mare
strâng miracole care mă fac mai bună
visul meu romantic e binecuvântare.

aşa cum e viaţa este un dar divin
îngeri mă călăuzesc pe cărări de vise
stingem tot amarul la un pahar de vin
despicăm poveşti prin sânge transmise.

revelaţii în lumină din ceruri revin
umplându-mi sufletul cu fericiri promise.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jurnal

umblu prin lume cu metafore în buzunar
le sădesc cu palma pe la răscruci
să crească falnic platan şi arţar
dar la final să nu ajungă cruci.

romantică în roz melancolică în verde
strivesc sub picioare gândul infernal
să jung la steaua mea să mă dezmierde
să-mi trec toată experienţa în jurnal.

cu ramuri de gânduri extrag seva din cer
şi mă energizez de jos în sus
am fost mereu în viaţă un aventurier
călăuză şi povaţă mi-a fost bunul Iisus.

muguri de speranţe cresc în sufletul meu
simfonii de primăvară mă încarcă mereu.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Palme de la viaţă
multe am primit.
Dar mi-au fost povaţă
şi am reuşit.

catren de Dumitru Delcă (februarie 2023)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

O femeie

Am pus visuri lângă vise,
Am făcut din noapte zi,
Iară viselor ucise
Le-am dat viaţă-n poezii.

Am pus viaţă în dorinţe,
Am trăit cu pasiune,
Am făcut din neputinţe
Lucruri rele sau mai bune.

Am iubit, am suferit,
Am cântat ori am tăcut,
Am mai scris, am mai citit,
Am zburdat, am mai zăcut.

Am privit ades în zare,
Alteori numai în gol
Şi-am tot pus o întrebare
Când sunt eu, când joc un rol?

Am zâmbit, am râs, am plâns,
Am fost bună sau mai rea
Şi în viaţa mea s-au strâns
Amintiri, pe undeva.

Am fost simplă, complicată,
Agitată sau mai calmă,
Uneori sofisticată,
Gospodin-am fost, ori doamnă

Am fost ploaie, curcubeu,
Renaşteam după furtună
Toate-am fost, dar am fost eu,
Toate astea împreună.

Am fost toate la un loc
Am zburat, m-am prăbuşit,
Am fost flacăra din foc,
Am fost, fiindcă am iubit.

Am iubit şi-am fost iubită,
Am visat şi-am fost visată,
Am rănit. am fost rănită,
Am fost mare-nvolburată.

Şi sfârşit şi început,
Şi tristeţe, bucurie,
Şi nimic şi tot ce am vrut,
Şi-am fost cuiva poezie.

Am fost rană sângerândă,
Am fost leacul unui om,
Şi sătulă şi flămândă,
Am fost floare, fruct în pom.

Am fost ciob şi nestemată,
Şi săracă şi boemă,
Am fost viaţă întâmplată
Şi din piatră şi din gemă.

Şi adesea temătoare
Mi-am zdrelit ades genunchii,
Şi-am rămas tot iubitoare
Când ţipam din toţi rărunchii.

Am fost soare, cer senin,
Am fost primăvară, toamnă,
Am fost miere sau venin,
Am fost toate, bag de seamă.

Ast-am fost, şi mai sunt încă,
Om cu bune şi cu rele,
Am fost val, am fost şi stâncă,
O femeie printre ele.

poezie de Florentina Mitrică (14 februarie 2021)
Adăugat de Florentina Mitrică
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fericiri în rime

cu voluptatea pătimirii trăiesc bătrâneţea
amestec straniu de sublim de fantomal
am strâns din viaţă eleganţa, fineţea
din valuri negre am ieşit mereu la mal.

convertesc timpul în resorturi sublime
mă întăresc în conştiinţa propriei misiuni
pacea şi liniştea sunt fericiri în rime
cu luceferii poetici resimt conexiuni.

trăiesc prin transcendenţă un vis universal
prilej de înălţare în credinţa divină
cumulez doar splendori din mediu natural
dragostei de viaţă nu îi sunt străină.

îi fac mărturisiri luminii din astral
este mângâietoare, amicală, calină.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă Dumnezeu n-ar fi fost iubitor de om...

Iubirea este nu numai un adevăr, este în acelaşi timp şi identitatea omului care îl defineşte ca om şi-l face unic în lucrarea divină. Dacă Dumnezeu n-ar fi fost iubitor de om, acestuia nu i-ar fi fost încredinţată iubirea.

poezie de Camelia Opriţa din Jurnal, Universul Iubirii (25 decembrie 2005)
Adăugat de Elena Vlaici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moştenire sentimentală

un munte romantic am moştenit la naştere
mi-a fost ursit să fiu miliardară în idei
am urcat zilnic pe scara de cunoaştere
şi am lăsat să curgă lacrimi din condei.

bogată în vise, în doruri, în mirări
flămânda mereu de lumina stelară
am cutreierat şi ţări şi mări
dar cerul mi-a fost detinatie clară.

ce avere minunată e iubirea în doi
ce miracol e viaţa cu prieteni dragi
nu îmi stau în cale norii de nevoi
timpul este dulce ca un câmp de fragi.

ating fascinată curcubeul dintre ploi
tu lume minunată ce mult mă atragi!

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Confesiune târzie

îmi dezvelesc sufletul mă dezbrac de secrete
gândirea mi-o aştern uşor pe clorofilă
toată viaţa mea a ajuns în sute de sonete
cu spirit creştin m-am făcut mereu utilă.

lumea lui Dumnezeu cu vervă o aprofundez
cu sete de cunoaştere febrilă
inima iubitoare mi-a oferit un crez
sunt plină cu speranţe de sibilă.

n-am rănit pe nimeni nici rău n-am făcut
am trăit în armonie cu lumea întreagă
timpul auster chiar l-am trăit plăcut
am învăţat din toate să-mi fie viaţa dragă.

împliniri şi suferinţe ca râul au trecut
întrebări despre moarte sufletul meu dezleagă.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Drumeţie prin codru de vise

freamăt în lumină, mă bucur de viaţă
iubirea mea doineşte în codru de brazi
mereu inmugureşte cu zori de dimineaţă
nutresc la nemurirea splendorilor de azi.

în mijlocul verii dragostea se coace
e plină de rod ca merii din livadă
vastă ca lanul de grâu şi noroace
au înflorit ca macii fără de tăgadă.

aş vrea vară să fie cât anul întreg
romantismul verde să mă umple de vise
freamătul arborilor pot să-l înţeleg
vântul îi îmbrăţişează cu braţe deschise.

cu cântul ciocârliei mirean mă aleg
cu drumeţii prin vise simt fericiri admise.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plus de fericire

am învăţat din greşeli şi am luat
din viaţă tot ce a fost mai frumos
am cumulat lumini şi am evoluat
să am sufletul demn de Isus Hristos.

în clipele de mare detaşare am visat
cu reflexii albastre că sunt fică de cer
sentimente romantice mereu m-au temperat
nu m-au lăsat nicicând stingheră să disper.

apelul la credinţă l-am exersat mereu
ea m-a călăuzit şi pe drumuri bizare
triumful iubirii mi la dat Dumnezeu
în ritmuri sonore pe culmi de spendoare.

plusul de fericire este versul meu
răzbate abisul ca magnificul soare.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prezenţe inefabile

îngrop gânduri în câmp să se prefacă maci
să înfrumuseţeze lanuri de grâu
să înveselească oamenii posaci
să se oglindească în valuri de râu.

am îngropat sentimente în mare
să se prefacă anemone şi perle
acolo se scaldă razele de soare
acolo nu sunt lagăre sau gherle.

am îngropat emoţii în codrul de brazi
să-şi afle nemurirea trăirile mele
munţii şi codrii mi-au fost camarazi
mi-au fost reazem în clipele grele.

gândurile mele umplu constelaţii
cerul generos să ningă revelaţii.

poezie de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Odată

Am fost durerea,
fericirea,
lumina
şi mângâierea.
M-ai suportat,
m-ai gustat,
chiar m-ai stins uneori.
Dar n-am uitat cum a tunat
în înaltul cerului
vocea ta, spunând "adio".
Am amuţit şi-am îndrăznit
să sper că, n-ai fost tu;
a fost doar ecoul păcatului tău
urcând spre ochii cerului albastru,
bătând cu palmele
la porţile destinului.

poezie de Elena Buţu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cenaclu virtual

în miez de noapte întâlnesc steaua mea
mereu mă sfătuieşte ca o soră dragă
să ocolesc demonii trecând de lume rea
viaţa mea sa fie dulce ca o fragă.

la cenaclul cu luceferi sunt prezentă
slove de lumină povestesc şi eu
sunt la şcoala vieţii nu sunt repetentă
cu teza credinţei ajung la Dumnezeu.

îngerii mă ridică pe valuri turcoaz
şi pe creste de munte aproape de cer
unde disip tristeţea şi fac haz de necaz
vise mari, speranţe azvârl în eter.

în mirabila noapte sufletul e treaz
lumina stelară dezleagă oricare mister.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!