1 doi

Suflete bezmetice, ce se ascund de ele însele
Stau pitite după paravane de neajunsuri
Se joacă de-a faţa-ascunselea
Însă tot ele numără până la 10.
Ce căutăm şi nu găsim
Ce vrem şi nu avem
Cea de azi şi cea de ieri
Sunt tot eu, plus minus câteva vise
Zâmbet sincer şi lacrimi de copil
Vreau să-mi fac prieten timpul
Să-l amăgesc, să-l mituiesc
Pentru amândoi.
Să ne iubim atemporali
1 doi 1 doi
Pendulăm în sincron
Secundele nu ne ating
Doar mângâie tâmplele cărunte
A doi copii
Ce se iubesc
Ca ieri şi celălalt ieri
Ca noi doi
1 doi 1 doi

poezie de Raluca Rusu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amândoi

trecut-au anii peste noi
noi am rămas aici
tot proşti, tot boi
doi câte doi
venit-a timpul de apoi
şi am plecat de aici, tot goi
desigur amândoi
doi câte doi

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel "La Doi Boi"

Pe terasă "La Doi Boi",
Sub un nuc cu creanga deasă,
Stau doi cărturari de soi,
Dar şi băutori de rasă!

Si se-ndeamnă amândoi
Cu vin bun de tămâioasă,
Pe terasă "La Doi Boi",
Sub un nuc cu creanga deasă.

Ca să uite de nevoi,
Au plecat de ieri de-acasă
Si-i vedeţi acum şi voi
Cum se-adapă la o masă,

Pe terasă "La Doi Boi"!

rondel de Liviu Sergiu Manolache din Flori de mătrăgună (2003)
Adăugat de Liviu Sergiu Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doi câte doi

trec oameni pe stradă
mândri, sfidători
doi câte doi
uneori şi amândoi
păşesc încet
foarte discret
spre vremea de apoi
sunt oameni mari, de soi
buni să îi pui la gunoi
pe amândoi
mereu mă întreb
desigur fără rost
ce rost am eu aici
în bâlciul asta
mare-mare...
ce pot să fac..
privesc la ei, mă închin, mă întreb
Doamne, ce ai cu noi
ne dai, ne dai doar ticăloşi de soi
mereu doi câte doi
îmi aduc aminte
de o vorbă din bătrâni
despre cei doi..
proştii merg mereu
la braţ
doi câte doi

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unu împărţit la doi

NOI suntem un singur cuvânt.
Eu nu te vreau pentru că eşti altfel,
Ci pentru că mă iubesc
Şi te iubesc
Şi te iubeşti
Şi mă iubeşti.
Vorbesc degeaba.
NOI ne iubim pe NOI,
Adică iubim acelaşi om,
Dar nu alt om,
Ci pe NOI.
Vorbesc degeaba.
Tu ai toate defectele femeilor
Pe care nu le iubesc.
Eu am toate defectele bărbaţilor
Care nu te iubesc.
La calităţi stăm şi mai bine:
Pentru ele cred că te iubesc pe tine,
Pentru ele crezi că mă iubeşti pe mine.
Credem degeaba.
NOI ne iubim doar pe NOI,
Chiar dacă vorbim şi gândim altfel.
Gândim degeaba.
Trece timpul şi nu suntem împreună?
Ce este timpul?
Vine moartea şi nu apucăm să trăim
Amândoi?
Ce este moartea?
Câţi suntem NOI?
Iubito, unu împărţit la doi,
Nu face nici unu, nici doi,
Ci două jumătăţi,
Ca NOI
Făcut bucăţi.

poezie de Marius Robu din Aproape alb (18 aprilie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe o stradă din nord

Doi străini pe o stradă din nord,
Până ieri păreau cuplul perfect,
Îndoieli şi-au impus ca efect
Două lacrimi şi o boală de cord.

Doi străini într-un parc desfrunzit,
Timpul pare un biet surogat,
Să-l privească nici n-au cutezat,
Dar declară că nu s-au iubit.

În sfârşit au căzut de acord
Că iubirea a fost doar un vis,
Orizonturi încet s-au închis,
Doi străini pe o stradă din nord.

poezie de Angelica Ioanovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne numărăm

iubito ştii că unul nu se numără
niciodată nu a existat în ecuaţia noastră
şi
că unul l-a făcut pe doi în taoism
la noi unul nu l-a născut pe doi
ci doi l-a născut pe trei
în taoism doi a făcut toate celelalte
este echivalent cu unul plus unul
dar unul simplu unul nu se numără
este un fel de zero peste care suflă vântul
şi
ne numărăm de la doi
doi face pe trei, trei s-a născut după nouă luni
şi
doi face pe patru
deja e kafka, lumea se ascunde de lume

ce trece de patru, iubito
e familie numeroa
să mai numărăm odată
până la doi

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să fim în doi...

Să fim în doi pe vânt şi ploi,
Chiar de suntem cu griji şi cu nevoi,
Să fim în doi pe acest Pământ,
Să fim uniţi până la mormânt.

Să fim în doi, iubitul meu,
Trupul meu să fie al tău,
Inima ta să fie a mea,
Să ne iubim toată viaţa aşa.

Să nu ne vorbim de rău,
Căci martor este Dumnezeu,
Căci el o să ne judece în ziua de apoi
Să fim în doi, să fim în doi...

poezie de Vladimir Potlog
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doi bătrâni

Doi bătrâni stau singuri
În casa lor demult
Şi nimeni nu-i întreabă
Ce vor ori ce au vrut.

Cânii urlă a jale,
Vântul bate ne'ncetat,
Doi bătrâni merg pe-o cărare
Cum mergeau, ca altădat'.

Noaptea rece se lasă
Şi urlă viforul ca turbat,
Doi bătrâni stau singuri în casa,
Doi bătrâni stau la sfat.

Şi aşteaptă şi tot aşteaptă
Să vină cineva,
Doi bătrâni cu plete albe:
Bunelul meu, bunica mea.

poezie de Vladimir Potlog
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

O inimă cu soţ

Te-aştept de-atâte ori să vii,
Să vii la mine iară
Să ne iubim ca doi copii
Din zori şi până-n seară,

Să te ating, să mă atingi,
Să ne plimbăm pe cale,
Focul inimii să-l stingi
Cu lacrima emoţiei tale,

Să-mi spui cu vocea ta duioasă
C-ai vrea să ne iubim,
Şi-n lumea aceasta, frumoasă
Doar noi doi să fim;

Să-mi spui că mă iubeşti mereu,
Nimeni să nu ne despartă
Şi atunci când dăm de greu
Să rămâi aceeaşi fată.

Cu-n gând nebun am să te iau
Cu gândul... ca un hoţ,
Să construim împreună, vreau:
O inimă cu soţ.

poezie de Claudiu Românu (24 iulie 2017)
Adăugat de Claudiu Românu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Quo vadis, Dragoste?

Noi ne iubim ca doi nebuni
Şi ne certăm ca doi tâmpiţi,
Suntem şi răi cu noi şi buni,
Şi fericiţi şi... ne ghiciţi?

Noi ne urâm ca doi tâmpiţi
Şi ne-mpăcăm ca doi nebuni;
Spuneţi-ne, de ne ghiciţi
În palme, totul, oameni buni!

poezie de Marius Robu din Suflet la troc (18 octombrie 2014)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar doi...doar noi

Când sunt singur şi mă gândesc:
Ce să fac s-o cuceresc?
Cum să fac să-i dovedesc?
Cum să-i spun că o iubesc?

Căci ea nu ştie ce-mi doresc,
Ea nu ştie cum o privesc,
Şi tot încerc s-o cuceresc,
Dar ea nu ştie c-o iubesc.

Ea are un chip, un chip ceresc,
Când o văd mă-ndrăgostesc
Şi doar cu ea vreau să trăiesc,
Doar cu ea pot să zâmbesc.
Şi când cred că reuşesc,
Ea pleacă... unde greşesc!?

Of, încep să obosesc,
Poate doar mă amăgesc,
Ce să fac? Să mă opresc?
Pot trăi doar s-o privesc?

Nu! Nu mă pot opri!
Am să lupt pentru-amândoi.
Am să lupt până vom fi,
Doar doi... doar noi.

poezie de Andrei Tudora
Adăugat de Andrei Tudora
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ziua de Ieri e Istorie

Ziua de Ieri e Istorie,
E-atât de departe –
Ziua de Ieri e Poezie –
Devenită Filozofie –

Ziua de Ieri e o taină –
La braţ cu ziua de Azi,
Când noi facem viclene speculaţii,
Se îndepărtează; doi nomazi –

poezie celebră de Emily Dickinson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Afirmarea adevărurilor veşnice este oricand binevenită, este în totdeauna sănătos şi util să arăţi că doi şi cu doi fac patru. Doi şi cu doi fac patru reprezenta formula bunului simţ, a dreptului natural, a nestricăcioaselor axiome.

Nicolae Steinhardt în Jurnalul fericirii
Adăugat de Laura Soare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singurătate-n doi

Zilele trec, orele zboară
Şi viaţa ni se scurge
Şi dor îmi e de noi!
De ochii tăi...
În care eu priveam ca într-o oglindă
Nu vreau ca Universul, ce-am format
Să prinda viaţa, trăind,
Decât pe coala unui vers
Şi-a mea iubire să-mi rămână vis...
Sa fim in doi, nu e usor
Prin vânt şi ploi şi doar în doi...
Golul din trup se umple-n timp!
Să nu te pierd,
Mă osândesc să-nchid,
Secunda cu zăvoare.
Mi-e teamă, respirând să nu ucid
O dragoste ce-abia a încolţit!
Singurătatea-n doi e-un asfinţit...
Trăind din amagiri sau nici atât!
Căci mâine va veni la fel ca ieri,
Nu-mi spui nici tu să plec,
Nici să rămân!
Ce pot spera!
Dar tu ce poţi să speri...!
La o singurătate-n doi
Alintă-mă cu fapte!
Vreau să-mi fii jumătate!
Şi nu doar o făptură căreia să-i spui...
Doar bună dimineaţa sau noapte buna
Căci de va fi aşa... te voi salva de mine,
Fiindcă... simplu... te iubesc!

poezie de Diodor Firulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cină în doi

Cer albastru, vânt de vară,
Lumânări, dulce vioară,
Clinchet de pahare fine,
Tu surâzi, doar eu cu tine

Ne dansează ochii valsuri,
Inimile fac popasuri
Între vis şi realitate,
Stele sus, în suflet şoapte

Te sărut încet pe mână,
Chipul tău pare să spună,
De ce eu? Şi simţi că zbori,
Te privesc adânc... fiori

Şi mă bucuri... şi te am,
Mă întreb cum de eram
Fără strălucirea ta,
Existam... altundeva

Doar noi doi, dorinţă, vise,
Iubirea ce adormise,
Ne-am trezit... ce mângâiere!
Să iubim... sufletul cere

Vrem desert... cu ciocolată,
Apoi vrem o noapte... toată,
Doar noi doi, lumina stinsă,
În iubire necuprinsă...

poezie de Adi Conţu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A muri pentru a demonstra nebunilor că doi cu doi fac patru n-ar fi cea mai ridicolă dintre sinucideri?

Eliphas Levi în Marele arcan sau ocultismul revelat
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poveste

,, A fost odată ca niciodată...,,
aşa începe orice basm
cu feţi-frumoşi şi fete de-mpărat.
A fost odată ca niciodată
la un capăt de anotimp fermecat,
pe când nu se despărţeau încă apele de uscat,
au fost doar ei doi:
fiul si fata de împărat.
Şi se iubeau,
se iubeau infinit neapărat.
Cât se iubeau?
Un infinit, doi infiniţi, trei....
Opriţi! Ce faceţi? Socotiţi?
Aţi apucat iubirea lor de un capăt
şi-o faceţi ghem fără să ştiţi?
Am oprit numărătoarea la doi,
doi infiniţi amândoi.
Ea +(plus) infinit la un capăt de lume,
el -(minus) infinit la celălalt.
Pentru ei doi un anotimp se naşte rar
nici odată pe an măcar...
dar..
povestea lor nu are sfârşit.
Pentru că durează,
cât credeţi?
un infinit!

poezie de Mariana Pancu
Adăugat de Carla Dima
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântesc în doi

Şi vine toamna iar'
ca dup-un psalm aminul.
Doi suntem gata să gustăm
cu miere-amestecat veninul.

Doi suntem gata s-ajutăm
brânduşile ardorii
să înflorească iar' în noi
şi-n toamna-aceasta de apoi.

Doi suntem, când cu umbra lor
ne împresoară-n lume norii.
Ce gânduri are soarele cu noi –
nu ştim, dar suntem doi.

poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec în doi

Şi vine toamna iar'
ca dup-un psalm aminul.
Doi suntem gata să gustăm
cu miere-amestecat veninul.

Doi suntem gata s-ajutăm
brinduşile ardorii
să înflorească iar' în noi
şi-n toamna-aceasta de apoi.

Doi suntem, când cu umbra lor
ne împresoară-n lume norii.
Ce gânduri are soarele cu noi –
nu stim, dar suntem doi.

poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

Joc la soare

Iată lanul cu lalele

Unde stau doi pui de lele.

Lelea-i mică, cu ilic

Şi cu nasul foarte mic.

Nici băiatul nu e mare,

Are ghete în picioare,

Are nasturi în perechi

Şi o şapcă pe urechi

– Ce râzi, lele-aşa de tare?

Stai mai bine în picioare

Să te văd cât eşti de mare.

Dă-mi şi mie un boboc,

Şi să-ncepem noi un joc,

Joc la soare, joc mânzoc

Doi la dreapta, doi pe loc,

Doi paşi mici la stânga, doi,

Şi la urmă, hai la turmă,

Să găsim un miel plăpând

Cu boticul în pământ,

În pământ cu iarbă verde

Unde cărăbuşul pierde

Un papuc,

De năbuc,

Şi tot el tace năuc.

poezie de Joc la soare din poezii.ro
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!