La ţărmuri de mare

Dorm năvodarii, visează-
Cum sfârâie peştii pe plite-
Prin plase vântul dansează
În ritmuri de samba,-ndrăcite.

Din valul al şaptelea, marea-
Ţinteşte mereu către mal-
Au dezertat peştii. Mirarea...
Şi foamea pun viaţa-n cântar.

poezie de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pescuitul sportiv nu este o activitate recreativă inocentă, cum pretind unii. Prin pescuire, peştii sunt scoşi din apă, din mediul lor natural, şi sunt ucişi; ei mor în chinuri groaznice, sufocaţi, lipsiţi de oxigenul vital. Chiar dacă li se dă drumul înapoi în apă, lucru foarte rar, peştii tot trec prin chinuri prin agăţarea lor cu cârligul undiţei. Bucuria pescarilor e clădită pe suferinţa, agonia şi moartea peştilor.

aforism de George Budoi din Peştii, pescarii şi pescuitul în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (7 noiembrie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Peştii mari îi mănâncă întotdeauna pe cei mici, spune un proverb universal. Nu şi dacă peştii mici sunt ferocii piranha.

aforism de George Budoi din Peştii, pescarii şi pescuitul în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (13 noiembrie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Icre negre

După ce-am eviscerat
Peştii, privindu-i atent
Peste bile negre-am dat
Erau icre... de rulment!

epigramă de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mare agitată

Nici peştii nu mai tac din gură
Pe plajă lîngă Eforie:
E o cumplită gălăgie,
Îi vezi pe mal, pe geamandură...

Fac crize lungi de isterie,
Se plîng că au o viaţă dură...
Nici peştii nu mai tac din gură
Pe plajă lîngă Eforie.

Chiar dacă eşti atent te fură,
Sirene-ţi dau pe veresie,
În port e o harabaură
De la balenă la hamsie...

Nici peştii nu mai tac din gură!

rondel de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elaine: Da, mănânc peşte din când în când.
Ava: Deci eşti o ipocrită.
George: Hei, am mâncat broaşte, deci nimeni nu e perfect. În fine...
Ava: Ştiţi ceva, vorbiţi cu mine când nu mai mâncaţi peşte.
Elaine: Peştii nu simt durere.
Ava: De unde ştii? Vorbeşti cu peştii?

replici din filmul serial Seinfeld
Adăugat de Alina-Olimpia Miron
Comentează! | Votează! | Copiază!

Albatroşi străvezii trag marea cu hamuri nevăzute, marea se ridică tăcut, apoi cade în cascade de lumină, regretându-şi peştii, stâncile, ţărmul, valul prin care a desenat veşnicia timpului ei, aşa cum eu, trag cortina secundelor, regretându-le trecerea, afundându-mă într-un somn adânc, din care doar amintirea de-a fi mă trezeşte constant.

Rodica Nicoleta Ion în Dialog cu fericirea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubiri permanente

Să ne iubim cum se iubesc nebunii
Cu jar în ochi şi cu mirări şuvoi,
Cu sufletul legat în mii de funii
Să ne iubim cum se iubesc nebunii
De parc-am fi pe lume numai noi.

Să ne iubim ca îngerii în ceruri
De nimenea ştiuţi ori osândiţi
Înmugurind ca ghioceii-n geruri
Să ne iubim ca îngerii în ceruri
În şoaptă şi în lacrimă zidiţi.

Să ne iubim ca fluturii, o oră
Apoi pe o corolă să murim
Făcând din efemera viaţă horă
Să ne iubim ca fluturii, o oră
Apoi o veşnicie să dormim.

Să ne iubim ca peştii de sub valuri
Mergând contra curentului mereu,
Lăsând în urmă frumuseţi pe maluri
Să ne iubim ca peştii de sub valuri
Uitaţi de toţi, iubiţi de Dumnezeu.

poezie de Nicu Gavrilovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Peştii – iarăşi o constelaţie care ocupă mult loc pe cer, dar ale cărui stele sunt prea puţin strălucitoare. Peştii sunt o constelaţie zodiacală, urmează după Vărsătorul, iar după ea umează Berbecul.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oricât de frumos ar fi răsăritul şi apusul soarelui, peştii nu ies din apă ca să le admire.

aforism de George Budoi din Peştii, pescarii şi pescuitul în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (11 noiembrie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Peşti

Peştii mici mănâncă peşti foarte mici,
Peştii mari mănâncă peşti mici –
Aşa că numai peştele mare creşte gras.
Cunoşti un asemenea individ în oraş?

poezie de Shel Silverstein, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hoinarul...

Vântul şuieră prin stuf
Şi-o raţă-n zbor măcăneşte,
Dinspre crâng se-aude-un ciuf,
Cântă trist, dar nu cobeşte!

Cum spun superstiţioşii
Ce-i ucid pe unde-i prind
Şi-apoi fac pe credincioşii,
Candele mereu aprind!

Vântul şuieră pe lac
Valului albindu-i creasta,
Dar la broaşte nu-i pe plac,
Iute-n apă... şi-ascund ţeasta!

Mai mult mi-ar conveni mie,
Vântul să-mi umble prin plete,
Dar păcat că am chelie
Şi că-mprejur nu sunt fete!

poezie de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Peştii nu trăiesc în râuri de lapte.

aforism de George Budoi din Peştii, pescarii şi pescuitul în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (21 noiembrie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deşi răsfirate, stelele Peştilor pot fi unite cu mintea uşor. Un "peşte" îl formează nişte steluţe ce se află sub latura din pătratul lui Pegas, format din stelele α şi γ din Pegas, celălalt "peşte" se află sub β din Andromeda; de fiecare peşte închipuiţi-vă câte o aţă, câte o panglică dacă vreţi, cari se înoadă spre sud-est în steaua alfa din Peştii, singura stea de mărimea 3 din această constelaţie. E bine să o recunoaşteţi pe alfa din Peştii, de-oarece ea ne va servi să găsim o stea curioasă din altă constelaţie: steaua omicrom, sau Mira Ceti din Balena, care se află în apropierea ei. Constelaţia Peştii nu o puteţi observa bine decât după ce s'a ridicat mai sus de pătratul Pegasului.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În liniştea mea se scufundă peştii

pot prinde gustul pe care nu-l am
aşa cum unii au pofte neobişnuite
sunt atât de trist încât nu pot fi vesel
tu nu mă poţi citi oricând
şi rar o iau razna

în liniştea mea se scufundă peştii
şi înoată în bancuri prin mările albastre
conduşi de stelele din cer

nu mă voi culca până nu ascult cântecul sirenelor
aşa cum am văzut jocul ielelor pe mal
şi apoi râurile vor curge şlefuind pietrele visului
până dincolo de limite

mă las copleşit de sunetul sângelui în fiecare clipă
ştiu sufletul dus în tainele plânsului
şi totul mi se pare o deşertăciune
ce nu o pot accepta

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La undit

Într-o geană de lumină
Peştii taie apele
Somnul n-a uitat să vină
Şi să-mi pişte pleoapele.

Din al apelor cleştar
Am sustras o picătură
Şi-am inoculat-o chiar
Somnului... sperietură!

Însă somnul nu se lasă
Dus cu apa din căuş
O să-l prind rapid acasă
Cu apa rece sub duş.

Pân-atuncea scot din râu
Un juvelnic plin cu fâţe
Şi pornesc cu el la brâu
Hrană bună... pentru mâţe!

poezie de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ştiu că oamenii şi peştii pot coexista paşnic.

perlă de George W. Bush
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marele rechin alb (Carcharodon carcharias), numit şi moartea albă, nu-şi pierde vremea cu plevuşcă. Fiind cel mai mare carnivor existent pe pământ, "demni" de a fi prădaţi de el sunt peştii osoşi mari (de ex. tonii (tonul roşu de Pacific poate ajunge până la 450 kg), peştele-lună (Mola mola) (care poate ajunge la 2300 kg)), peştii cartilaginoşi mari (batoidee), alţi rechini (ex. rechinul-balenă), delfinii, balenele cu cioc, balena cu cocoaşă, mamifere marine mari, cum ar fi: focile, focile cu blană, elefanţii-de-mare (masculul poate ajunge la 2300 kg), leii-de-mare (masculii de Zalophus californianus au c. 300 kg) ş. a.

George Budoi în Peştii, pescarii şi pescuitul în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (2 decembrie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă-am şti ce mănâncă peştii, n-am mai mânca peşte.

aforism de George Budoi din Peştii, pescarii şi pescuitul în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (21 decembrie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Glossa mărilor şi oceanelor

Trec catarge către maluri,
Înecându-se-n tăceri,
Trec pierzându-se în valuri,
Trec şi azi, treceau şi ieri.
În corola lui de alge,
Vântul, bun toreador,
Pescăruşii îşi atrage
Într-un dans ameţitor.

Trec catarge către maluri...
Scoici, în dans de catifea,
Proiectează idealuri
În oglinzile de stea.
Plâng de doruri marinarii –
Zorile le dau fiori,
Când zăresc în larg corsarii –
Mari oceane de ninsori...

Înecându-se-n tăceri,
Prinse-n valul roditor,
Nave trec la fel ca ieri –
Braţe de navigator.
Prinse-n valuri de argint
Transcendent căţărătoare,
Se pierd clipe de alint
Şi dispar, dispar în zare...

Trec pierzându-se în valuri –
O povesste-n univers,
Albatroşi strigându-şi plânsul
În sălbaticul regres.
Lacrimi – scoici pe plja tristă,
Sângeriu apus – trădare,
O durere neînvinsă
Şi-o eternă disperare.

Trec şi azi, treceau şi ieri,
Risipindu-se-n clepsidră,
Multe valuri de dureri...
Prinşi de-a timpului ispită,
Iar plângându-şi morţii lor,
Mateloţi fără morminte.
Plâng în vis şi plâng de dor,
Plâng de-aducerile-aminte.

În corola lui de alge,
La Dumnezeiesc altar,
Navă fără de catarge,
Îngenunchi şi eu – un val.
Peştii mei aleargă liber
Către stele şi-napoi,
Ploi de îngeri, chip de înger,
Spre oceanele din voi.

Vântul, bun toreador,
Ca o aripă de miere,
Râu de aur poartă-n zbor
Şi sălbatice mistere.
Apoi lin precum un zmeu
Din copilăria castă,
Le va-ngădui mereu
Celor duşi, să vină-acasă.

Pescăruşii îşi atrage –
Cânt de clopot şi de dor,
Răstigniţi pe drum de alge,
Pe tărâmul viselor.
Plâng apusuri... Marinarii,
Altor zări poem rostesc.
Răsărituri în vitralii,
Un copac înmuguresc.

Într-un dans ameţitor,
Ancoră de gând şi timpuri,
Albatros la ţărm cobor,
Din uitate anotimpuri.
Singură, cu peştii mei,
În mormântul gol de şoapte,
Ca o pasăre mă-ntorc
Şi mă risipesc în noapte.

Într-un dans ameţitor,
Pescăruşii îşi atrage
Vântul, bun toreador,
În corola lui de alge.
Trec şi azi, treceau şi ieri,
Trec pierzându-se în valuri,
Înecându-se-n tăceri,
Trec catarge către maluri...

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Samba

am să mă sparg într-o oglindă
prin tocuri şi pe-o podea de viaţă
să pot să te găsesc pe tine, tu chip
şi-n clipe de fericire să spun
că mai există un început, de viaţă
în care încă simplu să pot sa spun
nu-n gol
că poţi să mă iubeşti!

nu vreau să uit că-n umbre de ploaie
de melodii, poate, încă chipului tău tresare
că eşti o zi albă şi vei dansa o samba
amândoi în roşu de foc, într-un destin
pe cărări noi de viaţă şi nu uitând
că noi pe podeaua vieţii, simplu existăm

da, samba vreau în pantof să-o bat
şi zâmbetul tău trist să-l refac
în bucurie
iar pe cer să pun sărut
de gând, de zbatere şi te rog
prin acest vers să nu uiţi
că-n oglinda vieţii este loc
pentru doi, iubind în joc de samba

poezie de Viorel Muha (mai 2009)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!