În mine, poezia
Vântul și-a întins aripa peste vara dezbrăcată,
Ploaia stă la pândă-n ceruri, ca un cerber nemilos,
Eu mi-ascund poemu-n poale, să nu mă trezesc deodată,
Că mi-l fură toamna asta, cu alaiul ei pompos.
Și se ghemuie, se strânge, ca un prunc la sânul dulce,
Pe sub piele se târăște și în sânge mi-a pătruns,
Lăngă inimă se-așază, eu îl las să mi se culce
Cu tic-tac-ul, cânt de leagăn și îmi este de ajuns.
Nu-l atinge vreo stihie, hiberenează fără grijă
Și va încolți când vremea învierii va veni,
Doar de nu-l atinge glonțul, doar de nu-l rănește-o schijă,
Când m-or troieni ninsoarea și înghețul și-oi pieri.
Tu să fugi, când simți că moartea-mi dă târcoale, să mă fure,
Să-ți iei versurile toate, și nici titlul să nu-l uiți
Și te-ndreaptă cu pași repezi, sub feriga din pădure,
Eu voi fi în frunza verde, o să-ți cânt, tu să m-asculți!
Poezia mea nebună, scrisă-n nopțile de veghe,
Să înmiresmezi pădurea și câmpiile cu maci!
Îmbrăcată fără voie, în a morții lungă zeghe
Te voi recita pe cruce, ca în veci să nu mai taci.
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre păduri
- poezii despre poezie
- poezii despre vânt
- poezii despre versuri
- poezii despre verde
- poezii despre tăcere
- poezii despre toamnă
- poezii despre sânge
- poezii despre ploaie
Citate similare
În mine, poezia
Vântul și-a întins aripa peste vara dezbrăcată,
Ploaia stă la pândă-n ceruri, ca un cerber nemilos,
Eu mi-ascund poemu-n poale, să nu mă trezesc deodată,
Că mi-l fură toamna asta, cu alaiul ei pompos.
Și se ghemuie, se strânge, ca un prunc la sânul dulce,
Pe sub piele se târăște și în sânge mi-a pătruns,
Lăngă inimă se-așază, eu îl las să mi se culce
Cu tic-tac-ul, cânt de leagăn și îmi este de ajuns.
Nu-l atinge vreo stihie, hibernează fără grijă
Și va încolți când vremea învierii va veni,
Doar de nu-l atinge glonțul, doar de nu-l rănește-o schijă,
Când m-or troieni ninsoarea și înghețul, și-oi pieri.
Tu să fugi, când simți că moartea-mi dă târcoale, să mă fure,
Să-ți iei versurile toate, și nici titlul să nu-l uiți
Și te-ndreaptă cu pași repezi, sub feriga din pădure,
Eu voi fi în frunza verde, o să-ți cânt, tu să m-asculți!
Poezia mea nebună, scrisă-n nopțile de veghe,
Să înmiresmezi pădurea și câmpiile cu maci!
Îmbrăcată fără voie, în a morții lungă zeghe
Te voi recita pe cruce, ca în veci să nu mai taci.
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am înțeles ideea cu frumusețea de neprețuit a inimii, dar cu trupul ce facem? De el nu avem grijă, nu-l valorificăm, nu-l înfrumusețăm, nu-l purificăm, nu-l îmbrăcăm, nu-l sanctificăm?
citat din Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi citate despre frumusețe sau citate despre inimă
Primăveri sub troiene
Ninge iar în Postul mare
Pe icoane și-n altar,
Ninge ca din întâmplare
Cu albastru glaciar.
Și de m-or chema asceții
Să adăst în ruga lor,
Voi picta pe toți pereții
Ce-mi lipsește din décor:
Nuferi răstigniți pe ape
În tăceri, visând naiv,
Din zăpezi să se adape
Și din ape rogvaiv.
Maci cerșind încă o noapte,
Sângerând de rugăminți
Cu lăstarii lor de lapte,
Așteptând în lan cuminți.
Un copac strigând de verde
Pe cărarea unui vis,
Nopțile să îmi dezmierde
Când mi-e somnul interzis.
Și un cer deschis spre tine,
Fără iarnă la hotar,
Unde gânduri clandestine
Ne pun inima pe jar.
Și în ultima secundă,
Când ninsoarea s-a oprit,
Voi mușca din zid flămândă,
Să îmi las amprenta-n schit.
Și când vei urca pe stâncă
Într-o pauză de nea,
Să-mi iei rana cea adâncă
Și să te-nvelești cu ea!
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre noapte, poezii despre ninsoare, poezii despre zăpadă, poezii despre visare, poezii despre timp, poezii despre stânci sau poezii despre somn
Celui care mi-a furat nevasta (după un aforism de Sacha Guitry)
Nu-l blestem, nici nu-l aclam,
Nu-l împușc, nici nu-l reclam:
Răzbunarea cea mai mare
Este că acum o are!...
epigramă de George Budoi din Femeia de la A la Z în Epigrame și Madrigale, după Sacha Guitry (12 ianuarie 2014)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe epigrame despre superlative, epigrame despre soție, epigrame despre reclamații, epigrame despre căsătorie, epigrame despre aforisme sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Doamnă, te voi atinge cu mintea ( XVII )
doamnă, te voi atinge cu mintea.
te voi atinge și te voi atinge și te voi atinge
până când pe neașteptate
îmi vei oferi un zâmbet, rușinos și obscen
(doamnă, te voi
atinge cu mintea.) te voi atinge,
asta-i tot,
ușurel și tu vei deveni pe deplin
cu infinită grijă
poemul pe care eu nu l-am scris.
poezie celebră de E.E. Cummings, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre rușine sau poezii despre devenire
Știu că perfecțiunea este un lucru pe care nu-l voi atinge niciodată, dar voi face întotdeauna totul pentru a-mi atinge scopul, pentru că asta înseamnă că voi încerca mereu să-mi îmbunătățesc stilul.
citat din Luke Wood
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre perfecțiune
Mister de beznă
O ceață deasă mi s-așează peste ochi,
Ei se mișcă haotic căutând, dar fără rost.
O lumină, o mișcare, puțină culoare
Dar nu, mă aflu într-o beznă îngrozitoare.
Pătrunsă-n necunoscut, bâjbâi pe nesimțite.
Ia-mă de mână, de parcă-ar fi o plimbare,
Prin parcul unde domnește doar mirare
Și-n care misterul nu stă la pândă pe-ocolite.
Atunci vedeam misterul, dar nu-l înțelegeam,
Îl simțeam în spate, gândirea mi-o îngheța
Acum însă mă înconjura, inima abia-mi bătea,
Simțul cel mai de preț îmi fura.
Stătea în fața mea, când nu-l puteam vedea
Aproape că-i simțeam arzând pe piele,
Privirea lui flămândă, nebună.
Țeapăn mă fixa, întunecat și fără inimă.
poezie de A.I. Raluca Băceanu (8 februarie 2011)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre inimă
- poezii despre întuneric
- poezii despre superlative
- poezii despre simțuri
- poezii despre plimbare
- poezii despre parcuri
- poezii despre mișcare
- poezii despre lumină
- poezii despre gânduri
Albastru rănit
Gențiană, Gențiană, trage-ți cerul să-ți ajungă,
Când mușca-vor vârcolacii luna-n noaptea cea mai lungă!
Îți va-ngenunchea albastrul și pe glezna de fecioară
Vei simți cum înflorește scâncetul întâia oară.
Nu te dezgoli întreagă, lasă-ți gândul să mai zburde!
Trupul freamăte ca frunza, jurămintele sunt surde.
Când dorința te subjugă și te risipești într-altul,
Îți cresc aripi și cu fruntea, ce ușor atingi înaltul!
E o clipă-nșelătoare, care doare cât să placă
Și n-ai vrea să se sfârșească, să rămână, să nu treacă,
Ca o apă curgătoare, insensibilă stăpână
Peste pietrele ce-așteaptă mângâierea ce se-amână.
Vei rămâne așteptare, brațe goale, răni deschise,
Întrebări fără răspunsuri bat la uși demult închise.
De-ai păstrat un gând sub gene, doar al tău, vei fi bogată-
Trage-ți cerul, să-ți mângâie, lacrima nevinovată!
Trag de cer, să prind albastrul în căușul palmei mele
Și nu-l vreau cu lună plină, nici cu soare, nici cu stele.
Doar curat fără glazură, cum mi-e gura fără miere,
Cu dulceața naturală a miresmei de muiere.
Cu sulemeneli, să-și umple buzele menade-n târguri-
Vânzătoare de plăcere, la lumina din amurguri.
El, sărutul nu se vinde pe nicio monedă rară-
Este poarta încuiată înăuntru și-n afară.
Eu fac dragoste cu gura și cu palmele deodată,
Restul vine de la sine și mi-e dragostea curată.
Nu mă-mbrac nici în trufie, nici în gesturi prefăcute
Și nu vreau vreo zeitate, laurii să-mi împrumute.
Pun albastrul între mine și dorințele din sânge,
Ca să nu mă pierd cu firea, când în brațe mă vei strânge.
Și-ntre spații siderale, rătăcind fără de minte,
Eu aștept, că știu trezirea, cât mă face de cuminte...
Mă reinventez în Eden, ca femeie și docilă
Îmi urmez ne-ngenuncheată jumătatea și n-am milă
De durerea mea din carne și de lacrima de sânge,
Ce se scurge, nu din iriși, ci din trupul ce se frânge...
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire, poezii despre femei, poezii despre dorințe, poezii despre curățenie, poezii despre albastru, poezii despre vârcolaci sau poezii despre virginitate
* * *
acest poem
nu-l scrie mâna mea
nici gândul n-a cerut
ceva să-mi spuie
mâna aceasta
nu va mai scrie nimic
până când îngerii
vor putea urmări aburi
cum urcă și coboară
o pâine-n altar
în noaptea asta
suntem sfinți
preschimbați în trișori
îmi vând pământul de sub picioare
să-ți luminez steauă pe cer
acest poem
nu-l scrie mâna mea
și-a irosit doar
câteva secunde timpul meu
undeva
Dumnezeu știe ce face
poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre secunde, poezii despre religie sau poezii despre picioare
Când se naște poezia, ca o doină-n pânza iei...
De beția poeziei și de freamătul pădurii
N-am să scap o veșnicie,-mi va rămâne-n cerul gurii
Gustu-acela de departe, ce în trup mi se strecoară,
Ca un ieri cu fremătarea fricilor de primăvară,
Când mă răscolește versul, ca un vierme de mătase
Și poemele se-ncuibă pe sub piele și în oase.
E-o durere-atât de dulce, când o rimă, carnea-mi frânge
Că îmi cântă-n ochi zăpada, înroșindu-se de sânge.
Ce delir valsează-n mine, cu extazul nebuniei
Când se naște poezia, ca o doină-n pânza iei!
Plânge frunza de mesteacăn, ce atinge ceru-n grabă
Și răspund numai în versuri, ploii care mă întreabă,
Cum și unde-și cerne muza mierea în cuvinte-alese
Și de ce se lasă ele, doar de gura mea, culese?
Poate-n lacrima tăcerii, a-ncolțit un bob de vină
Și-au înmugurit cuvinte în albastrul din lumină.
De albastrul poeziei și de verdele pădurii
N-am să mă mai satur, Doamne, doar să mi le-nghită furii.
Și blestem pe Tisiphona, pe Alecto și Megera,
Să le moară șerpii-n plete, ciugulindu-le acera...
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre gură, poezii despre vinovăție, poezii despre viermi sau poezii despre trecut
Și totuși, în cădere, visez pân' la durere...
Cu fiecare pas mai moare o secundă, cu fiecare ceas amurgul mă inundă și-mi intră pe sub piele ca un intrus pervers cum și în poezie se-așază gându-n vers...
Mai gust o dimineață, ca pe un dar divin, amiaza mă răfață ca un pahar cu vin și seara-mi cern tăcerea prin site de-așteptări, cum își așteaptă trenul locomotiva-n gări...
Mă mai îmbrac c-o toamnă cu poale ruginii, cu mânecile pline de strugurii din vii și e cam greu veșmântul bătut de vânt și ploi... ia-mi, Doamne, neputința de-a merge înapoi!
Când îmi cânta pădurea, foșnind din verde crud... acum doar ofilite cantate mai aud... și de mai vine-o vară, la tine nu ajung, căci va fi drumul vieții c-o toamnă mult mai lung...
Mă ning din ramuri frunze cu scâncetul lor surd, deși-n căderi dansează, le este valsu-absurd... cum, pași de dans să-ți poarte pe drumul morții trupul și tu să-ți legeni vise-n pieire, fără scrupul?
Și ca și frunza, toamna-n a ei degringoladă și eu mai fur din vise și-aș mai dansa pe stradă... deși-n clepsidră resturi au mai rămas de timp, m-agăț de o secundă dintr-un alt anotimp...
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dans, poezii despre muzică, poezii despre moarte, poezii despre frunze sau poezii despre viață
Și plec...
Te las de azi cu labirintul
În care-ți place atât de mult
Și plec acolo unde vântul
A dus iubirea mai demult.
Te las... Rămâi doar amintirea
Pe care nu mi-o mai doresc,
Și voi lăsa pe veci iubirea
În cufărul cu nefiresc.
Te las să fii doar călătorul
Ce-a locuit fără bilet,
Acolo unde-asteaptă dorul
Când geana-i udă de regret.
De azi îmi ești doar poezia,
Ce-am scris-o-n nopțile târzii,
Când mă jucam cu fantezia,
Visând la basme străvezii...
poezie de Dorina Omota din Dincolo de tăcere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prezent, poezii despre dor sau poezii despre amintiri
Exclamativă
Primăvară, n-am să te las iarăși să pleci!
Fără tine mi-ar fi toate crengile seci
Și din toate doar una ar mai crește pe gleznă
Suspinând a durere și purtandu-mă-n beznă!
Primavară, n-am să te la iarăși să fugi!
Fără tine, iarba n-ar mai crește în lunci,
Doar o lacrimă verde ar mai curge-n privire
Mai sărată ca marea, de atâta uimire!
Primăvară, n-am să te las iarăși să scapi!
Fără tine n-ar fi nici pământ peste napi,
Doar țărâna desprină de pe tălpile mele
Cuibarită și arsă în vreo două ulcele!
Primăvară, n-am să te las iar să te duci!
Râsul, plânsul doar tu pân' la cer știi să urci.
Chiar acum îți voi prinde-ncheieturile toate
De pădure, de râuri și de flori parfumate!
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre râuri, poezii despre râs, poezii despre primăvară, poezii despre plâns, poezii despre glezne, poezii despre flori sau poezii despre durere
Renunțare...
Când vrei să pleci, nu mai lăsa nimic la mine,
Să-ți duci și rădăcinile cu tine,
Să mă descarci de vise de iubire
Lăsând totul curat, ca la venire.
Ia-mi sufletul ușor in palma stângă,
Sărută-l lung și nu-l lăsa să plângă,
Ai grijă să nu-l scapi, din nepăsare,
Și curăță-l de tine, cu răbdare.
Încet să-l iei, te rog, ca pe-o fecioară,
Să-l strângi duios la pieptul tău, ca să nu-l doară,
Și să-l slobozi apoi, cu grijă mare,
Lăsându-mi-l întreg după plecare.
Dar nu vrei tu să faci să-mi fie bine...
Dacă tot pleci, de ce rămâi cu mine?
G. M.
poezie de Corneliu Subotnicu din Nisip - Cuvinte găsite
Adăugat de Iasmina Crețu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suflet
Te aștept
O ploaie tristă, rece-mi bate-n geam,
Inima mea-i transformată-n scrum
Mi-e dor de zilele-n care-ți șopteam
Că suntem un întreg, avem același drum.
Sufletul meu ușor, ușor se stinge,
Ești departe, dorul de tine nu-l alin
Și mâna mea... chipul tău nu-l atinge,
Iar la răsărit în brațe nu pot să te țin.
Te voi purta ca pe-un talisman în piept
Și-ți promit, vei fi mereu al meu erou.
Pe drumul vieții eu am să te aștept
Până-n brațe te voi strânge din nou!
poezie de Alina-Georgiana Drosu (2 decembrie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tristețe, poezii despre promisiuni, poezii despre mâini sau poezii despre eroism
Albastru 11
Și de te strig, iubite, să nu-mi răspunzi la vară,
Când poți să-mi prinzi cuvântul, din aripa în zbor!
Răspunde-mi, când sub geruri, stau vise să răsară,
Iar eu, din nori de gheață, secundele măsor!
Te voi chema cu gândul, tivit pe glezna serii,
Când țipă doru-n iriși, ca neaua pe sub pași.
Tu să nu vii, când umbre, pe pleoapele tăcerii,
Dansează fantomatic, și nopții, să mă lași!
Epistole-ți voi scrie și-un semn de întrebare
Voi strecura-ntre versuri. De-i greu să îmi răspunzi,
Eu îți aștept sărutul pe locul care doare
Și unde port povara, pe umerii rotunzi.
Voi aștepta cuminte, în așternutul moale-
Atât de rece albul, dar tu să mă-ncălzești!
Hai, fură-mă, zăpezii și-mbracă-mă-n vocale,
Din carcera consoanei, aștept să mă trezești!
Și ninge peste mine, m-or troieni cascade,
Imaculate frunze din mărul lui Adam,
Te-aștept, să ne ascundem în cuib de acolade
Și dincolo de viață, aproape, să te am!
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre voce sau poezii despre sărut
Nu-l pedepsiți!
La Domnul și la voi, cer îndurare:
Pe criminal, vă rog, nu-l pedepsiți!
Dreptate nu se face-n închisoare,
Închideți ochii! Dați-l la părinți!
Să fie judecat numai de mame!
Să fie rupt și mestecat în dinți!
Nu-l condamnați, nu-l împușcați cu arme,
Creați o lege: Dați-l la părinți!
Nu condamnati parintii sa-i plătească,
Cum toti platim atatia detinuti,
Dati,, peste noapte"- o lege romaneasca,
Iar criminalul, dati-l la parinti!
Plangem si noi, plang Ingerii si Sfintii,
Si asteptam! Decizia-i la voi!
Lasati-l doar o noapte cu parintii,
Si dreptul s-apeleze 112!
poezie de Florin Tudoran
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plată, poezii despre ochi, poezii despre mamă, poezii despre legi, poezii despre dreptate sau poezii despre dinți
Câmp de maci
Desculță-te când intri, pășește-ncet și taci,
E liniște-n odaie, doar ceasul bate-arar
Minutele-agățate în vârf de minutar...
Întreabă-mă-n tăcere: "Iubito, ce mai faci?
De ce m-aud, în suflet, căzându-ți ca în gol
Și-n vene nu-ți mai simt fluidele săruturi,
S-au transformat, mai nou, în colivii de fluturi
Prin care, câteodată, doar eu mai dau ocol.
Sau deseori îmi pare că stau în câmp de maci
Prin inima-ți deschisă, câmpie-n fața mea,
Petalele prea roșii încep a mă durea
Și-aleg să plâng cu rouă.... Iubito, de ce taci?
Vorbește-mă în șoapte, sărută-mă în gând,
Primește-mă să-ți fiu, să-ți curg din nou în sânge,
Să-ți simt privirea iar cum arde și mă strânge
Și-n brațe infinite mă-nvăluiește blând."
Prin inima-mi deschisă pășește-ncet și taci,
E liniște-n adânc și-a contenit să plouă,
Iubite, să te plimbi, despovărat de rouă,
Ca o iubire veche prin câmpul meu de maci.
poezie de Silvia Risnoveanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre roșu sau poezii despre rouă
Poeme de nea...
Să nu plângi, poezie, că te-am lăsat orfană,
Să-ți cauți o poveste, să-ți sprijine tăcerea!
Un zâmbet de prieten să îți așezi pe rană,
Să-ți mângâie tristețea și lacrimi și durerea!
Eu am rămas acasă și te aștept cuminte,
Doar gândul e cu tine și parcă nu-i prea mult,
Că nu pot, poezie, să te ascund în brațe
Și scâncetul albastru nu pot să ți-l ascult.
Să ningi frumos acolo, în luna vieții mele,
Așa cum ningi în mine, în fiecare vară,
Când te adun din ceruri, pierdută printre stele!
Eu am rămas acasă cu vara mea amară,
Să mă mai nasc o dată-n clepsidra nemiloasă,
Un fir de sare gemă, topindu-se de teamă.
Să nu fii, poezie, pe noaptea mea, geloasă!
E noaptea-n care versul în lacrimă-o să geamă.
Voi da noroc cu cerul, voi aștepta lumina,
Să îmi deschidă ochii, ca se te pot vedea.
Ninsoarea mea albastră, sărutu-ți rădăcina
Din care urcă-n mine poemele de nea!
poezie de Violetta Petre din Ninsori albastre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Invidie
Îl invidiez
Și incă nimănuia
N-am divulgat secretu-acesta grav.
Știu,
undeva un baiețaș există,
pe care eu îl invidiez grozav.
Îl invidiez,
la trântă cum zvâcnește, -
eu n-am fost așa simplu; și voinic
Îl invidiez
în râs cum izbucnește, -
eu nu am râs așa când am fost mic.
De julituri și de cucuie plin e, -
eu - pieptănat frumos și-aveam cărare.
Pasajele
sărite-n cărți de mine,
el nu le sare.
E și-aici mai tare
Va fi de-o cinste fără de cruțare,
pentru-adevăr și bine va lupta.
Unde-azvârleam condeiul:
"Nu, nu face..."
Va spune: "Face!"
și-l va apăsa.
Când nodul nu-l descurcă
-l taie-n zece,
eu nici nu-l tai,
și nici nu-l descâlcesc
Când el iubește
dragostea nu-i trece,
eu, ce mi-e drag, din nou nu mai iubesc
Invidia-mi voi ascunde.
Voi surâde.
Mă voi preface că-s așa, nătâng:
"Doar trebuie și unul să surâdă,
Atunci când alții ori lovesc ori plâng..."
Dar orișicât un glas adânc insistă:
Tu cu destinul tău,
el cu-al său..."
Nu pot uita: Un băiețaș există
și el va fi mai mult decât sunt eu.
poezie de Evgheni Evtușenko
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Evgheni Evtușenko despre iubire, poezii despre invidie, poezii despre frumusețe, poezii despre existență sau poezii despre cărți