Cât de noi?

Eşti
eu
în
atâtea
caderi
din
a
fi
tu

Sunt
tu
cel
mai
evaporat
intru
potolirea
talazurilor
înecăndu
-mă
în
raza
sinelui

Suntem
noi
dintotdeauna
fără
a
deveni
vreodată
noi.

poezie de Diana Ciugureanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi suntem

Noi suntem creatorii acestei muzici sublime,
Noi suntem plăsmuitorii acestor vise-nalte:
Hoinărind printre-însingurate stânci marine,
Adăstând lângă vaduri de ape secate.
Noi suntem orfanii sorţii, cei fără nume,
Luminaţi de raza palidă-a unei luni amare;
Noi mişcăm planeta, îi dăm un sens anume
De la întemeierea vieţii până azi. Se pare
Că pentru fiecare vârstă un vis moare –
Sau că un vis se naşte-n lume.

poezie de Arthur William Edgar O'Shaughnessy din Ode, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi

O voce dulce mi-a spus:
« Te-ai întrebat, adeseori
Cine sunt eu, cine eşti tu?!
Eu sunt soarele ce luceşte vesel,
Eu sunt spiritul ce întreţine viaţa,
Eu sunt curcubeul-arc peste zări,
Eu sunt Tu, Tu eşti EU,
Eu şi Tu suntem Noi.
Eu sunt adierea vântului,
Şi strălucirea stelei, eu sunt...
Sunt şoapta izvorului sub clar de lună.
Eu sunt iubirea Mamei Pământ,
Şi dragostea Tatălui ceresc, eu sunt...
Eu sunt Tu, Tu eşti Eu...
Eu şi Tu suntem Noi.
Sunt ploaia ce hrăneşte Pământul,
Şi focul ce-aprinde inima rece...
Focul dragostei, eu sunt.
Dragul meu copil,
De-atâtea ori te-ai întrebat...
De ce? când? şi cum?
Ţi-au rămas întrebări făr'de răspuns,
Şi întrebări nepuse încă...
Nu-ţi fie frică să întrebi:
" Nimeni nu se naşte învăţat
Şi, cât trăieşte, omu'învaţă!"
Pentru că învăţători şi elevi vom fi mereu.
Eu sunt Tu, Tu eşti Eu...
Eu şi Tu suntem Noi.
Încarcă-ţi inima cu bucurie şi iubire...
Şoimul viteaz se-nalţă-n tării
Fără a se întreba, de ce şi cum...
Când visele sunt mai multe decât stele în cer.
Eu sunt Tu, Tu eşti Eu,
Eu şi Tu suntem Noi...
Pentru totdeauna. Şi toate astea sunt parte...
Din planul miraculos al lui Dumnezeu!"

poezie de Floarea Carbune (22 noiembrie 1948)
Adăugat de Adina M. Neghirla
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tratament

Un grup de treisprezece profeţi sosesc în oraşul Saba,
cel binecuvântat din abundenţă cu bunuri materiale.

" Unde vă este recunoştinţa pentru toate acestea?
Cel care v-a dat fiinţă

aşteptă doar o reverenţă din partea voastră". Sabeenii răspund:
" În noi nu există recunoştinţă,

ci numai plictisul celui care primeşte daruri. Suntem
obosiţi de atâtea minuni, sleiţi

de prea multă odihnă, extenuaţi de plăceri. Ajunge cu atâtea
livezi, destul, vă rugăm, cu atâta frumuseţe. Darul

de a fiinţa nu ne mai trezeşte nici un interes." " Aceasta este
o boală a sufletului, pe care noi o putem trata",

spun profeţii. " Trăind morţi, lucrurile dulci vi se par
amare, iar cei

care vă otrăvesc, vi se par prieteni nobili. Simţurile voastre
sunt tocite. Voi auziţi

cuvintele noi care mărturisesc adevărul şi spuneţi ‘ Clişee.
Am mai auzit aşa ceva '

Când vă vom fi vindecat, veţi găsi noi
înţelesuri în fiecare veche

poveste. Doctorii obişnuiţi cercetează inima urmărind pulsul.
Noi o ascultăm fără intermediari.

Vedem prin puterea divină a iluminării. Doctorii
tratează sănătatea energiilor

din animal, în vreme ce majestatea divină se deplasează prin noi
datorită comunicării directe şi

acţiunii. Noi ştim ce vă ţine pe drumul cel drept şi ce
vă alienează. Doctorii privesc

la mostrele de urină. Noi aşteptăm inspiraţia şi nu cerem
plată, atingerea vibraţiei sacre

fiind îndeajuns. Aşa că aduceţi în faţă suferinţa voastră,
confuzia care vă macină,

ingratitudinea voastră. Deoarece v-am întâlnit, realcătuirea sinelui
va fi antidotul. Noi suntem vindecarea,
privirea care deschide privirea voastră."

poezie clasică de Rumi, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rănindu-te

Eşti sărbătoarea mea de a te căuta
Eşti infernul meu de a mi te revela,
Eşti păcatul meu de a te ierta,
Eşti existenţa mea de a mă ucide.

Eşti spre a nu-mi fi decât în alte vieţi,
Nu eşti întru a-mi fi cu adevărat,
Te creez din ceea ce vei fi,
Te rănesc prin eternitatea noastră...

poezie de Diana Ciugureanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu Te duce de la noi

Gadareni suntem Isuse
plini de patimi şi nevoi
suntem inimi desupuse
Te-am gonit, dar o, Isuse
nu Te duce de la noi!
Plini suntem de fapte rele
şi-al păcatului noroi,
gemem sub necazuri grele,
nu ne părăsi în ele
nu Te duce de la noi!

Nu Te duce, fără Tine
suntem orbi, flămânzi şi goi,
ia-ne tot ce-avem mai bine
toate n-au un preţ cât Tine
nu Te duce de la noi!

N-asculta pe-aceia care
şi-azi Te-alungă iar-napoi;
Arse-n dor de vindecare
plâng atâtea răni amare
nu Te duce de la noi!

Mii de inimi chinuite
vars-al lacrimii şuvoi,
cer cuvintele-Ţi iubite,
nu le părăsi zdrobite
nu Te duce de la noi!

Doamne, oastea Ta umilă
duce greutăţi puhoi.
Le vom duce fără silă
dar ascultă-ne, ai milă
nu Te duce de la noi.

poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu ai putea de asemenea să întrebi cine conduce. Mulţi oameni cred că "Păi noi suntem oameni; noi suntem cea mai inteligentă şi realizată specie; noi suntem la conducere." Bacteriile s-ar putea să privească altfel lucrurile: mai multe bacterii trăiesc într-un centimetru liniar din colonul tău inferior decât toţi oamenii care au trăit vreodată. Asta se întâmplă în tractul tău digestiv chiar acum. Noi suntem la conducere, sau suntem doar gazde pentru bacterii? Totul depinde de perspectiva ta...

citat din Neil deGrasse Tyson
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi suntem timpul. Noi suntem faimoasa...

Noi suntem timpul. Noi suntem faimoasa
metaforă a lui Heraclt Obscurul.

Noi suntem apa, nu diamantul.,
Cel pierdut, nu cel care stă neclintit.

Noi suntem râul şi noi suntem grecul
care-şi priveşte chipul în apă. Imaginea sa
se transformă prin undele oglinzii fremătătoare
într-un cristal care se transformă-într-un foc.

Noi suntem vanitosul râu predestinat
drumului către mare.

Umbrele l-au înconjurat.
Toate care există ne spun la revedere, toate dispar.

Memoria nu-şi imprimă propria monedă.

Totuşi, există ceva care rămâne,
totuşi, există ceva care jeleşte.

poezie clasică de Jorge Luis Borges, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Acum... nu-ţi cer,
Nu-ţi voi mai cere,
Revedere, reîntânlire!
Te voi iubi în linişte,
Şi în tăcere!
Tăcerea unei iubiri nemuritoare,
În infinita clipei arzătoare!
Şi chiar de-i ger în iarna trecătoare,
Tu eşti focul ce tot arde-n viaţa...
Viaţa asta, viaţa noastră!
Unde îmi eşti începutul,
Din nesfârsitul încă nesfârşit!
Dorinţa ce mă macină,
Între timpuri ori netimpuri!
Că atâtea rădăcini în mine ai înfipt,
Şi atâtea lacrimi din ochi s-au scurs,
Încât acum sunt tot doar uns,
Cu seva din sufletul tău!
Îmi cresc aripi pân 'la cer,
M-apropi chiar de Dumnezeu!
Şi nu-i nici un mister,
Sunt Eu... tot Eu,
Şi Tu... tot Tu,
Şi Noi... tot Noi,
Chiar şi fără de Noi!

poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără noi

întâmplări neştiute cresc
în subsolul lumii,
spirite umplu corpurile
deja prea pline,
trec prin noi ca tăişul
prin unt în zilele calde,
se întorc ca un cancer
pentru a o lua de la capăt
cu fiecare nou-născut

trăirile sunt aceleaşi,
noi suntem alţii,
din ce în ce mai numeroşi,
rupţi în şabloane
ne împerechem cu frică,
fără să înmulţim dragostea
şi liniştea şi înţelegerea,
pe care le simţim în absenţă,
aşa cum sunt fără noi

poezie de George Avram
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

NOI NU SUNTEM STĂPÂNII NOŞTRI
Noi nu suntem stăpânii noştri,
Ne comparăm c-un praf de aştrii
Ce-i risipit sub raza lunii,
Dar pe pământ suntem pilaştri.

rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu şi eu

Tu eşti dezinvoltă
Eu sunt şaman mongol
Tu eşti literatură sud-americană
Eu sunt rădăcină de copac
Tu eşti dezlânată
Eu sunt împrăştiat
Tu eşti înfocată
Eu sunt vulcan
Tu eşti roua florilor
Eu sunt înserare
Tu eşti inacceptabilă
Eu sunt insuportabil
Tu eşti psihanaliză
Eu sunt fizică
Tu eşti iscodire
Eu sunt fugă
Tu eşti val
Eu sunt ţărm
Tu eşti departe
Eu sunt aproape
Tu eşti iubita mea
Eu sunt iubitul tău
Noi suntem un cuplu special

poezie de Nucu Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Slăvit Isus

Slăvit Isus – ce grabnic vine
răsplata Zilei de Apoi
şi nu noi Te-aşteptăm pe Tine,
ci Tu, tot Tu, ne-aştepţi pe noi!
Iubim tot praf şi tot ruine
şi vrem în pământeşti nevoi
nu noi să Te slujim pe Tine,
ci Tu să ne slujeşti pe noi.

O, Doamne, cu adânci suspine
întoarce-ne dinspre noroi
şi fă-ne să dorim de Tine
aşa cum Tu doreşti de noi.

Revarsă-n noi în toţi divine
simţiri cereşti şi gânduri noi.
Nu noi să vrem să fim prin Tine,
ci Tu să vrem să fii prin noi.

Fă ale noastre inimi pline
de-al dragostei ceresc şuvoi;
nu noi să ne vestim prin Tine,
ci Tu să Te vesteşti prin noi.

Căci doar atunci e cel mai bine
când suntem unul şi nu doi,
când şi noi suntem una-n Tine,
cum şi Tu unul eşti în noi.

poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi suntem ziarul de la ora cinci (lui Dan Costinaş, care ţine singur pe net "Ziarul de la cinci")

Vremurile sunt aşa cum sunt
Coborând în stradă omul intră-n clinci
Dar veniţi la noi, tânăr sau cărunt:
Noi suntem ziarul de la ora cinci!

Salvarea e încă departe
Fărâma de viaţă spânzură-ntr-un vinci
Vă deschidem uşa, v-aşteptăm în prag:
Noi suntem ziarul de la ora cinci!

Măscăricii-au coborât în stradă
Cu flaşnete, goarne şi tilinci
După ei dau buzna fripturişti grămadă
Noi suntem ziarul de la ora cinci!

S-a trezit românul dintr-un vis urât
Lepădând iţari, nojiţe, opinci
Şi nu-l mai prostesc ei, numaidecât
Noi suntem ziarul de la ora cinci!

Slobod internetul pentru fiecare
Doar un simplu clik şi ieşiţi din clinci
Noi suntem o oază dulce de răcoare,
Noi suntem ziarul de la ora cinci!

poezie de Ion Untaru din manuscris (2009)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi ştim ce e nemurirea

Noi nu suntem născuţi prin pustiuri,
pe noi nu ne puteţi amăgi.
Avem sufletele din munţi şi din râuri
şi inimi de foc. Suntem vii!

Ca vulturii ne-nălţăm pe creste şi stânci
şi nu avem frică de moarte.
Vorbele ne sunt profunde, adânci,
suntem însetaţi de dreptate.

De-o fi să plecăm din viaţă curând,
din asta nu ne pierdem cu firea.
Zamolxe ne trimite-napoi pe pământ.
Noi ştim ce e nemurirea.

poezie de Octavian Sărbătoare (2009)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu am venit de nicăieri şi nu ne ducem nicăieri, pentru că nu suntem născuţi vreodată: dacă nu eşti născut, cum ai putea să ai sau să fi avut vreo minte? Tu eşti dintotdeauna nimicul totului preafericit! E atât de simplu!

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi nu trebue să cerem să intrăm în Europa: NOI SUNTEM ÎN EUROPA! Suntem un popor latin: e clar că suntem copiii lui Eminescu, nepoţii lui Ştefan Cel Mare.
Dacă n-am fi fost noi, Occidentul s-ar fi închinat la Coran.

Nicu Constantin în Interviu 2009
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câinii ni s-au dăruit cu totul. Suntem în centrul universului lor. Către noi se îndreaptă dragostea, credinţa şi încrederea lor. Ne servesc în schimbul unor rămăşiţe. Este, fără îndoială, cel mai bun târg făcut vreodată de om.

citat din Roger A. Caras
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toate popoarele au hoţi şi corupţi, dar... (după un aforism de Vitalie Ciugureanu)

Hoţi, corupţi sunt peste tot,
Ba şi câte-un mafiot;
Doar la noi e balamuc:
Noi i-alegem şi conduc.

epigramă de George Budoi din Dicţionarul corupţiei (13 februarie 2017)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singurul lucru care merită cautat în această viaţă este Fericirea. dar adevărata fericire nu este exterioară ci ea este interioară. Adevărata Fericire înseamnă să ştim cine şi ce suntem noi? Altfel doar trăim viaţa minţii şi nu viaţa infinită care suntem noi. Fericirea este deja fundamentul întregii noastre existenţe doar că noi o acoperim de Gânduri. Trezirea nu există pentru că tu eşti deja trezit. Tu eşti raza de soare care întreabă dacă nu ştie cineva ce este soarele, lumina şi căldura şi cum se poate ajunge la el? Tu eşti Acela nimic nu te poate despărţi dacă nu crezi în gândurile de despărţire şi spiritualitate ale minţii tale!

Atmaji Maharaj în Fericirea şi trezirea, partea 1
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu

Eşti prezent mereu: în minţi, în suflete, în noi.
Nu eşti nici bun, nici rău. Ne ajuţi dacă vrem binele
Dar dacă facem răul îţi îndrepţi mâna înspăimântătoare către noi...
Şi ne dai răul înapoi. Şi iar ne ierţi, şi ne aştepţi să fim mai iubitori.
Ne ierţi, dacă greşim, şi vrei să ne ridici din nou.
Fără să ştim.
Nu uiţi nimic neiertător şi uiţi greşeala când vezi credinţă într-un om.
Eşti peste tot: tu vii dacă te chem. Dar nu îmi zici nimic.
Şi nu te arăţi pentru că nu sunt pregătit.

Oamenii cred că tu stai undeva în ceruri, dar tu eşti zilnic printre noi
Eşti înger bun, dar înspăimântător... Ne vrei perfecţi, lucizi
Tu dai viaţă, tu ucizi
Dacă suntem buni ne dai de toate
Dacă suntem răi ne dai durere, boală şi chiar moarte.
Îţi place să te joci, te înduioşezi dacă iubim.
Eşti lângă noi, când plângem.
Eşti femeie sau copil?
Tu ştii planul bun: ne treci prin rău să fim mai buni,
Tu eşti nemuritor, şi vrem şi noi să fim, căci pentru tine
Moartea nu-i nimic, pe noi ne sperie... un pic.

poezie de Iustinian Cruceanu
Adăugat de Iustinian Cruceanu
Comentează! | Votează! | Copiază!