Ipostază
Stau încremenit
în fața oglinzii
privind străinul
ce mă fixează mut
cine e sărmanul
de unde-a apărut
dau ca să-l întreb
dar el tace încruntat
și prea supărat
ce-o vrea de la mine
ce-aș putea să-i spun
e prea trist sărmanul
și obosit de drum
Aș vrea să-l întreb
cine-i și ce vrea
ce-a făcut cu viața
cât și cum
a dăruit din ea
dar nu îndrăznesc
privirea lui rece
mă-n gheață
ba chiar mă-ngrozește
dau să fug
să nu-l mai privesc
dar el și oglinda
suntem doar totuna
cu noaptea și furtuna
ce ne bate-n geam
când brusc un trăznet
fulgerănd prelung
m-a trezit de-ndată
realizănd că cel din oglindă
n-am fost decât eu
doar de o clipită
și-am fugit grăbit
ca și-o ispită...
poezie de Valeriu Cîmpeanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre viață, poezii despre tăcere, poezii despre tristețe, poezii despre supărare, poezii despre noapte, poezii despre gheață sau poezii despre cadouri
Citate similare
Aș vrea...
Aș vrea să spun c-a venit toamna
Dar arde soarele cumplit...
Doar anii mei intrați în toamnă,
M-apasă greu, și-am obosit.
Aș vrea să spun că-mi este bine
Dar multe răni acum mă dor,
Prea des ajung să lupt cu mine
Dar și câștig, de multe ori.
Aș vrea să spun că nu iubesc
Dar aș minți, și nu se cade.
Iubesc nespus și peste sens
Și parcă sufletul mă arde.
Căci viața noastră e așa
Cum Dumnezeu ne-a hărăzit,
O cruce avem ca să purtăm,
Și un destin de împlinit.
Nimic nu este întâmplător,
Așa cum e, viața-i frumoasă
Aici e locul unde "crești"
Și doar aici te simți acasă.
Elena Bulancea în Personală (1 august 2020)
Adăugat de Elena Bulancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre toamnă
- citate despre viață
- citate despre timp
- citate despre suflet
- citate despre religie
- citate despre minciună
- citate despre iubire
- citate despre frumusețe
- citate despre dor
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Un el și o ea
De ce tu și eu,
Ne mințim,
Credem că suntem la fel,
Dar suntem o ea și un el.
Pe ea, fata cu ochi căprui,
Aș vrea să o strig,
Să-i spun pe nume,
Dar "ea" sunt multe-n lume.
Ea, la fel ca și el,
Nu-i știe nume,
Ar vrea sa-l cheme,
Dar pe cine? "El" e oriunde.
El și ea,
Un singur drum.
Ea face un pas,
ar vrea a oprească timpul,
să amâne clipa de bun rămas.
El o privește îndelung,
ar vrea să-i vorbească,
să o întoarcă din drum,
dar îî e teamă,
să nu greșească.
Pentru fiecare,
"El" și "ea" au un singur nume,
Știut numai de ei,
Pentru cei ce nu cunosc,
Rămân doar un ea și un el.
poezie de Diana Niță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre vorbire, poezii despre timp, poezii despre ochi căprui, poezii despre minciună, poezii despre greșeli, poezii despre frică sau poezii despre cunoaștere
Aș vrea
Aș vrea să strig
dar scot numai o șoaptă,
în cale e-ntuneric
în rest nu e nimic.
Aș vrea să spun șoptit
ceva din visul netrăit
dar m-au înconjurat corăbii de suspin
și vorba mi-a încremenit la mal.
Aș vrea măcar privirea să vorbească,
să treacă prin arsurile de ploi
cuvintele puține, dar rămase,
și să arunc cenușa de-ntrebări..
Să nu te pierd din nou printre cuvinte
eu n-am să mai vorbesc cu nimeni,
în gând, în șoaptă sau chiar din privire,
voi aduna în mirosul cel de timp
doar liniștea secundei cu gene neatinse
de nici un fel de ploi.
poezie de Mihaela Huțanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cuvinte, poezii despre visare, poezii despre secunde, poezii despre ploaie, poezii despre marină, poezii despre gânduri sau poezii despre cenușă
Cine vrea...
Cine vrea să vadă, vede,
Cine vrea să creadă, crede.
Cine vrea să simtă, simte,
Cine vrea să mintă, minte.
Cine vrea să audă, aude,
Cine vrea să răspundă, răspunde.
Cine vrea să asculte, ascultă,
Cine vrea să cuvânte, cuvântă.
Cine vrea să meargă, merge,
Cine vrea să culeagă, culege.
Cine vrea să zâmbească zâmbește,
Cine vrea să iubească, iubește.
Cine vrea să tacă, tace,
Cine vrea să facă, face.
Cine vrea să lupte, luptă,
Cine vrea să cânte, cântă.
Cine vrea să fie fericit...
doar vrea.
Că de muncit...
e viață grea.
poezie de Dumitru Delcă (octombrie 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre muzică, poezii despre iubire sau poezii despre fericire
As vrea
As vrea sa nu mai fie lumea asta atat de rea
As vrea de as putea ca visul meu a l vedea
As vrea sa fi a mea,, tu cea mai frumoasa ca o stea
As vrea cumva ceva a se intampla
As vrea la usa mea faptura ta a aparea
As vrea sa ma mai hranesc cu privirea ta
As vrea sa mai gust dulceata ta
As vrea ca palma ta sa mangaie fata mea
As vrea doar un minut de s ar putea
Sa te aud cum spui As vrea
Ai fost singura fiinta din viata mea
Care reusea sa mi vindece toata fiinta mea
Doar cand ma privea
Doar cand imi vorbea
Doar cand ma atingea
AS vrea sa nu mai spun as vrea
De Florin Gaman 28.07.2019
poezie de Florin Găman (28 iulie 2019)
Adăugat de Florin Găman
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre superlative, poezii despre minute sau poezii despre frumusețe
Lumina din viața mea
Întâlnirea noastră a fost doar într-o simplă zi,
Mi-ai apărut în drum ca raza de lumină,
Mi-ai apărut când uitasem ce-nseamnă a iubi
Și cu toată lume eram doar o străină.
Eu mergeam încet pe drumul cel greșit,
Cu ochii împăienjeniți și plini de lacrimi grele...
Pe tine-n cale-atunci te-am întâlnit
Și m-ai îndreptat cu chipul înspre stele.
În viața mea acum nu-i nici o amintire,
Nici un pic de lacrimi în inimă n-am străns,
Căci am greșit, și-am suferit odată din iubire
Și pentru aceea rău am rămas și-am plâns.
Nu eram mai mult decât un om pierdut,
Eram prea disperată, chiar simțiam că mor,
Dar prezența ta arzândă m-a făcut
Să revin privind din nou în viitor.
Și uite azi pășesc cu biruință
Și mă îndrept în viață mai departe,
Dar ție-ți spun că poți avea credință
Sunt gata să te-ajut în orice greutate.
În tine am găsit încrederea deplină
Și orice aș simți îți mărturisesc
Ai apărut în viața mea ca raza de lumină
Pe care am îndrăgit-o și astăzi o iubesc!
poezie de Diana Enachii
Adăugat de Diana Enachii
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre prezent, poezii despre încredere, poezii despre viitor, poezii despre stele, poezii despre plâns sau poezii despre ochi
A fi sau nu
S-a stins o zi si alta vine
Ce-mi va aduce oare-n dar?
Cine croiește pentru mine
Destin in calendar?
Aș vrea să-l văd, aș vrea să-l simt
Aș vrea palpabil ca să fie
Dar nu-i.... si mă intreb in gând
Să cred in ce nu e să fie?
Deși nu am găsit răspuns
Si drumul rece intră-n iarnă
Cu pași nesiguri spre apus
Eu sper in altă primăvară!
Si nu știu cum si nici de ce
Si nu știu cine mă iubește
Dar mă veghează din neant
Si drumul mi-l călăuzește.
Aș vrea să pot să-i mulțumesc
Si să-i trimit in dar o floare
Dar zorii zilei mă opresc
-Tu ai rămas o visătoare
Căci dincolo de cer nimic
Nu este viu si intrupare
A fi sau nu... rămâne-n timp
Aceeași veșnică-ntrebare.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre primăvară, poezii despre mulțumire, poezii despre iarnă, poezii despre flori, poezii despre dimineață sau poezii despre calendar
Leul alizeu
A obosit bătrânul leu
să poarte-atâtea lupte,
și nu mai e la apogeu,
cu lauri să se-nfrupte.
Se odihnește-acum, e trist,
retras din viața-i dură,
nu e nici laș, nici defetist,
e doar sătul de ură.
A obosit și nu mai vrea
iubirea agitată
a celei care-a fost cândva
leoaica adorată.
Privirea lui ce strălucea
fixează calm pământul
ce, într-o zi, îl va-ncăpea
și îi va fi mormântul.
Doar gândul lui, mereu la ea,
o mai aduce-alături
exact așa cum o știa
din vechile desfături.
A obosit bătrânul leu,
dar încă o iubește
în visul lui, ca alizeu
ce tainic îi grăiește.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lei, poezii despre lașitate, poezii despre bătrânețe sau poezii despre Pământ
Dacă-mi aplec smerit genunchii...
Dacă-mi aplec smerit genunchii,
Și mâinile mi le-mpreun
Nu mă gândesc să fie, Doamne,
Nici cel mai drept, nici cel mai bun...
Și nu te rog să-i dai nici haruri,
Nici minte cine știe cât...
Mi-ar fi destul să-l văd că-mi crește
Nici prea frumos, nici prea urât;
Și nu l-aș vrea nici prea cuminte,
Și nici din cale-afar-nebun;
Nici prea de tot supus s-asculte,
Dar nici să râdă de ce-i spun.
Și mai ales, aș vrea să simtă
În orice păs din trai, mereu,
Că cel mai credincios prieten
I-oi fi de-a pururi numai eu...
poezie celebră de Elena Farago
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre smerenie
- poezii despre religie
- poezii despre prietenie
- poezii despre mâini
- citate de Elena Farago despre mâini
- citate de Elena Farago despre frumusețe
- poezii despre creștere
- citate de Elena Farago despre creștere
Dumnezeul meu juca șotron printre cuvinte
Tu n-ai văzut Creația, draga mea,
iar eu nu pot să ți-o arăt,, orișicât aș vrea!
Se apropie Sărbătorile și eu nu știu de ce lumea stă la rând,
de ce oamenii se ascund prin biserici,
pe lângă sfinți pe care nu i-au văzut niciodată,
pe lângă imagini nicicând văzute, trăite.
E... Azi, mai e puțin până la ZIUA cea mare,
vecinii îmi spun că Dumnezeu stă la rând pentru mine.
Doamne, sunt orb, de nu te văd?
Unde ești?
De printre umbre Păcatul mă trage de mână,
îs singur cu mine-n momentul răzleț,
aș vrea să mă cert cu-ntunericul din mine,
Dumnezeu nu mă lasă și-mi spun că sunt bun?
Vreau să mai cred în cuvinte și-n șoapte!
Vreau să mă-mpac cu mine și El!
Unde ești, Dumnezeule ascuns în cuvinte?
Dumnezeule ascuns în șoptiri, unde ești:
Când m-am trezit în aceeași viață urâtă eram biet actor
inutil,
infantil era cerul, insalubră privirea.
Dumnezeul meu juca șotron printre cuvinte.
Cum să-l întreb eu de ce rănește privirea,
cum să-l întreb dacă nu-l doare trecutul,
cum să-l întreb dacă mai vine și mâine?
poezie de Ioan Romeo Roșiianu din Flori(i)le poeziei (antologie Ioan Romeo Roșiianu), Editura eCreator, Baia Mare (2020)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre șotron, poezii despre vecini, poezii despre trecut, poezii despre sărbători, poezii despre sfinți sau poezii despre sfințenie
Cine vrea...
Cine vrea să vadă, vede,
Cine vrea să creadă, crede.
Cine vrea să simtă, simte,
Cine vrea să mintă, minte.
Cine vrea să audă, aude,
Cine vrea să răspundă, răspunde.
Cine vrea să meargă, merge,
Cine vrea să culeagă, culege.
Cine vrea să gândească, gândește,
Cine vrea să iubească, iubește.
Cine vrea să tacă, tace,
Cine vrea să facă, face.
Cine vrea să vorbească, vorbește,
Cine vrea să mulțumească, mulțumește.
Cine vrea să cânte, cântă,
Cine vrea să cuvânte, cuvântă.
Cine vrea să fie fericit,
doar vrea
că... de muncit...
e viață grea.
Ideile exprimate
dovedesc sinceritate.
Ideile nespuse
trădează gânduri ascunse.
poezie de Dumitru Delcă (octombrie 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trădare, poezii despre sinceritate sau poezii despre idei
Somnul rațiunii naște îngeri
Mă tot holbez la poză, nesătul
Și mă întreb: ce să se fi-ntâmplat
De a dormit mai mult decât destul
Și toată dimineața mi-a-ncurcat?
Căci, la-nceput, mi se părea că visul
Ce-a demarat în seara dinainte
Continuă și am aici trimisul
Din Lumea-Pentru-Unii-Doar-Cuminte.
Păi zău, așa! părea că e un înger
Cu aripile-ascunse undeva,
Cu buzele un roșu ca de sânger
În toamnă, nu mai zic... pe canapea.
Nu-mi aminteam, dar cred c-a fost o noapte
Activă rău, căci și eu, obosit
Din ce-o fi fost pe-acolo, printre șoapte...
"Să-i fac o poză!" brusc, mi-am revenit
Și-acum o tot privesc și tot... nimic!
Dar știu precis: nevasta n-a aflat,
Căci am întors-o nu prea mult, un pic
Și-am pus cearșaful, iute, la spălat.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre somn, poezii despre toamnă, poezii despre soție, poezii despre seară, poezii despre roșu sau poezii despre naștere
Ciocolată amară
Femeie, cine te sărută pe frunte și pe inimă?
Doar vântul? Și soarele când nu te-ascunzi de el?
Și ploaia, uneori, sau neaua. Dar de iubit cu patimă?
Nu-i cine. Doar în vise mă cuprinde și m- alintă ușurel,
Un tânăr ce miroase-a maci, cu ochi de ciocolată amară.
Mi-e drag, dar tare-i încruntat și mai mult mânios îl știu.
Îmi face nopțile frumoase și... poate-l păcălesc la vară,
Îi descrețesc fruntea și mintea. Aș vrea să simt dacă e viu.
O fi, că doar nu umblă mort pe drum, sau.... poate.
Dar dacă-i mort ce-o fi pățit? Vreo boală? Sau iubirea?
De-aceea nu mai vrea plăceri să aibă. Nici păcate.
De înviat nu l-oi putea. Doar Dumnezeu, c-a lui este menirea.
poezie de Magdalena Rus
Adăugat de Magdalena Rus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre tinerețe, poezii despre sărut, poezii despre păcăleli sau poezii despre plăcere
Revedere la spital
Ne revedem doar la spital acum.
Surorile roiesc în juru, și-mi pare
Că fața ta, parcă-nviind din scrum,
Ar vrea să mi te-arate-ncrezătoare.
Dar când te văd acolo, -ntinsă-n pat,
Într-un capot din cele de diftină,
Mă simt copilul tău abandonat.
Și-s vinovat, și vina nu-i puțină,
Că te-am făcut s-ajungi așa și-aici.
Dar tu, sfioasă, -ntrebi: "Tușești?" și-n grabă,
Încerci să faci un gest, ca-ntre amici,
Și apă să-mi găsești, la vre-o tarabă.
O, iartă-mi anii falși, de poți ierta,
Și odele ce ți le-am scris pe rând
Și josnicia cărnii, ce urma-
Brutala schismă dintre trup și gând.
E de mirare-acum că ești bolnavă?
Dar bolile c-o rană-ncep mereu,
Ascunsă mai întăi și nu prea gravă.
Invidioase pe-al iubirii zeu,
Ca viperele ele se strecoară,
În rănile iubirii buzna dau.
Dar nu-nțeleg de ce azi, bunăoară,
Doar tu plătești, iar eu mă plimb și beu?
La doctor am să merg și-am să-l implor,
Îngenunchind, iubita să-mi salveze:
"Știi, doctore atoate știutor,
Tu luptător pe albe metereze,
Ce bună-a fost cu oamenii, la greu,
Și cât de ticălos, în schimb, sunt eu?
Vei înțelege, doctore, vreodată
Ce infernală viață i-a fost dată
Și-n ce venin și smoală s-a-ngropat,
Când numai smoală și venin i-am dat?
Dar, de există-n mine vre-o lumină,
Din sufletu-i veni, mai vine încă,
Iar eu, în schimb, îmi aflu aspră vină,
De-a-i fi adus doar bezna cea adâncă.
Ea m-a ferit de boli și chiar de mine.
Dar viața ei de-i pusă la-ncercare,
Azi, vreau să-i dau tot sângele din vine,
Pentru transfuzii lungi, izbăvitoare".
Dar - mareșal în lupte istovit-
Bătrânul medic, trist, mă potolește:
"Doar liniștea-i lipsește, negreșit!
Doar liniștea, doar liniștea-i lipsește!"
Dar spuneți-mi ce-i liniștea deplină,
Eventual - formula în latină!
Și vreau să știu: de ce ne aruncăm
Iubitele-n prăpăstii mari și grele,
Și-apoi, viteji, am vrea să le salvăm,
Atunci când praful s-a ales de ele?
poezie de Evgheni Evtușenko din Mierea târzie (2006)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre medicină, poezii despre vinovăție, poezii despre boală, poezii despre salvare, poezii despre medici sau poezii despre șerpi
Lia: Deci, mama ta împlinește mâine de abia 45 de ani... Era foarte tânără când ai apărut tu pe lume, în viața ei.
Lucian: Da, așa e... Avea de abia 17 ani, era practic o copilă! N-am înțeles niciodată de ce s-a grăbit atât de mult, de ce s-a căsătorit atât de devreme; practic, nu existau motive.
Lia: Poate pentru că-l iubea prea mult pe tatăl tău și n-a vrut să-l piardă.
Lucian: Probabil, dar... Avea doar 16 ani! Era pur și simplu un copil! N-am îndrăznit niciodată s-o întreb de ce... Pentru tatăl meu, nu era deloc prea devreme, el e cu 11 ani mai mare ca ea. Dar putea să aștepte câțiva ani, măcar până la majoratul ei, dacă o iubea cu adevărat!
Lia: Poate, dar privește partea bună a lucrurilor. E mult mai bine că s-a întâmplat astfel!
Lucian: Mai bine? De ce? Care ar fi partea bună a lucrurilor, în toată chestia asta?
Lia: Pentru că, altfel, n-ai mai fi fost tu acum, aici, cu noi. N-ai fi putut participa la această misiune. Ai fi fost poate prea mic la data lansării. N-ai mai fi fost tu comandantul nostru!
Lucian: Mda... Cum să nu?! Ce pierdere dezastruoasă pentru voi! Mare scofală, nu-i așa?!
Lia: Păi, mare, pentru că, cine știe cine ar fi fost în locul tău și cum s-ar fi purtat cu noi... Deci, o iubești foarte mult pe mama ta.
Lucian: Da, o iubesc, normal. Dar nu i-am spus-o niciodată, sau cel puțin nu-mi amintesc să-i fi spus și nici nu m-am străduit să-i arăt acest lucru. De obicei, eram doar foarte încăpățânat și nu îi dădeam niciodată ascultare.
Lia: Nu mă surprinde deloc! Acest comportament te caracterizează, în general.
Lucian: Ah, te rog... Nu-i momentul să-mi amintești și tu! Ce-ai vrea, am defectele mele...
Lia: Așa e, le cam ai.
replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre copilărie, citate despre încăpățânare, citate despre viitor, citate despre tinerețe, citate despre mamă sau citate despre căsătorie
Încurajările unui viitor bunic
Fetița mea așteaptă un copil
Și-aș vrea să-i spun de-acum, ca ea să știe
Că-s bucuros de asta și doresc
Să-l țin în brațe când e mic, fragil,
De va dori să mi-l aducă mie
Pe nepoțel să-l cresc.
Sugar fiind, va sta-n pătuț frumos,
Legat, normal, căci eu n-aș vrea să cadă,
Să capete cumva vreun handicap,
Că și eu am căzut, dar, norocos,
Am doar un semn ce-i singura dovadă
Că sunt căzut în cap.
Ea o să-și vadă de serviciul ei,
O știu cum e: și ea, ca orice mamă,
Iar laptele, mai știu cum l-am tot dat
Cu biberonul la copiii mei:
Nu s-a-ntâmplat nicând să fie-o dramă
De-a fost puțin stricat.
Am să-l răsfăț, am să mă port frumos,
Îl voi plimba în zilele senine,
Dar știu că toți copiii sunt zvârlugi;
De va cădea suzeta lui pe jos,
Am să o curăț cum știu eu mai bine:
O frec ușor de blugi.
Pe-acasă îl mai las și pe covor,
Și-o să-i mai dau și câte-un colț de pâine,
Chiar de nu-mi place frimituri s-adun,
Îl țin curat, dar nu prea mă omor,
Și îi mai scutur părul scurt de câine,
De Paști și de Crăciun.
Promit ca, dimineața, la cafea,
Să stea sub masă ori mai bine-afară,
Că dimineața sunt cam indispus
Și n-aș putea, oricât de mult aș vrea
Să beau cafeaua fără o țigară
Iar fumu' n-o ia-n sus.
Ne vom plimba pe-afară mai târziu,
Când va mai crește, am să-l las la joacă,
Va fi murdar, dar n-am să-l cicălesc,
Voi încerca și doctor să îi fiu
Și, pentru orice boală îl atacă,
Eu am să i-l călesc.
Aș vrea să merg acum la fata mea
Căci ea, curând, o să devină mamă
Vreau s-o ajut, dar liniștitu-mi trai
Îmi spune: "Stai acasă, vine ea!"
Și-acum închei, dorindu-i: "Fără teamă!
Încredere să ai!"
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre fete, poezii despre dorințe, poezii despre curățenie, poezii despre copilărie, poezii despre cafea sau poezii despre încurajare
Cățelusul șchiop
Eu am numai trei picioare,
Și de-abia mă mișc: țop, țop,
Râd când mă-ntâlnesc copiii,
Și mă cheamă "cuciu șchiop".
Frații mei ceilalți se joacă
Cu copiii toți, dar eu
Nu pot alerga ca dânșii,
Că sunt șchiop și cad mereu!
Și stau singur toată ziua
Și plâng mult când mă gândesc
Că tot șchiop voi fi de-acuma
Și tot trist am să trăiesc.
Și când mă gândesc ce bine
M-aș juca și eu acum,
Și-aș lătra și eu din poartă
La copiii de pe drum!...
Cât sunt de frumoși copiii
Cei cuminți, și cât de mult
Mi-ar plăcea să stau cu dânșii,
Să mă joc și să-i ascult!
Dar copiii răi la suflet
Sunt urâți, precum e-acel
Care m-a șchiopat pe mine,
Și nu-i pot iubi de fel...
M-a lovit din răutate
Cu o piatră în picior,
Și-am zăcut, și-am plâns atâta,
De credeam că am să mor...
Acum vine și-mi dă zahăr
Și ar vrea să-mi fie bun,
Și-aș putea să-l mușc odată
De picior, să mă razbun,
Dar îl las așa, să vadă
Răul, că un biet cățel
Are inima mai bună
Decât a avut-o el.
poezie pentru copii de Elena Farago
Adăugat de Doina Bumbuț
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre jocuri, poezii despre picioare, poezii despre câini, poezii despre zahăr, poezii despre suflet sau poezii despre răutate
De vorbă...
De vorbă cu mine... De vorbă cu noi...
De vorbă cu tine... De vorbă cu voi...
De vorbă cu noi... De vorbă cu mine...
De vorbă cu voi... De vorbă cu tine...
Este un mare dar ca să poți vorbi,
Este o minune ca să poți zâmbi!
Comunicarea înseamnă speranță,
Atunci când suntem la distanță!
Eu stau uneori de vorbă cu mine,
Să aflu tot ceea ce nu îmi convine.
De vorbă cu mine mai stau uneori,
Să înțeleg clipele care îmi dau fiori.
De vorbă cu tine aș vrea ca să stau,
Să aflu toate lucrurile care te afectau.
Bucurie aș vrea să aduc în viața ta,
Iubește și trăiește-ți prezentul, nu uita!
De vorbă cu noi aș vrea să stau mereu,
Să aflu ce însemnă prietenia la greu.
Pentru că noi, uneori ne mai schimbăm,
Atunci când suntem bine uităm să ajutăm.
De vorbă cu voi încă nu am apucat să stau,
Dar aș vrea să știu dacă aș putea ca să iau...
O parte din imensa voastră strălucire,
Ca să o transform într-o planetă de iubire.
poezie de Ovidiu Kerekes (19 aprilie 2020)
Adăugat de Ovidiu Kerekes
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre schimbare, poezii despre planete sau poezii despre informații
Rânduiala lui Dumnezeu...
De câteva zile cobor în
mine
doar seara
și caut
un anume lucru
pe care poate că nici
nu l-am avut sau poate
l-am pus undeva
pentru a- mi aduce aminte de cel care am fost...
și ce trist...
uneori nu mănânc
nu beau și nici
nu mai vorbesc cu Dumnezeu
știu că dincolo de mine
e cimitirul în care
se odihnește tata
plictisit și el de-atâta așteptare...
uneori trec pe lângă el
cu privirea în pământ
pentru că de ceva vreme
am uitat ca să-l întreb dacă
a mai vorbit cu mama
dusă și ea cu nu prea mult timp
înainte de paști
mi- e greu să-l învinovățesc pe Dumnezeu pentru
toate astea
dar
sunt sigur că este complice cu timpul ce roade din mine
câte puțin în fiecare zi...
știu că așa trebuie să fie
dar ce să- i spun copilului meu?
poezie de Teodor Dume (ianuarie 2022)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învinovățire, poezii despre zile, poezii despre uitare sau poezii despre tată
Oglinda
Oglinda... este un obiect,
Ce este atârnat pe un perete.
Unii se admiră-n ea discret...
Alții... suspină cu regrete.
Eu... mă privesc în ea și-mi zic...
Oglinda... minte, mă înșeală.
Că practic... nu îi dau nimic,
De ce tot am o îndoială?
M-arată oare cum sunt eu?
În diferite ipostaze?
Sau sunt prea disperat mereu
Și fug de ale sale raze.
Când eram tânăr frumușel,
Oglinda... mi-era necesară.
O ascundeam în portofel
Și o scoteam seară de seară.
Priveam în ea... ore in șir,
Aproape fără socoteală,
Acum mă întreb... și chiar mă mir...
De ce aveam atâta fală?
Oglinda... ea o fi de vină,
M-a înșelat și m-a trădat?
Sau timpul și a lui lumină
Un chip frumos mi-a arătat?
Mă simt slăbit și n-am putere
Să mai privesc acum in ea.
O las ascunsă prin unghere
Și după ce eu voi pleca.
Voi... ține-ți minte... că oglinda,
Vă păcălește an de an.
E șmecheră vă fură mintea
Și vă dă somnul milenar.
poezie de Ioan Cojocariu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ore