Mărgăritarul (Convallaria majalis)

Este-o floare minunată,
Gingaşă şi delicată,
Mult iubită de femei,
Cu micuţi, dragi clopoţei,
De un alb strălucitor
Şi miros îmbătător;
Parcă-s nişte lăcrămioare,
Fine, pline de splendoare,
Ce-s vărsate în iubire
Din prea multă fericire.

poezie de George Budoi din Elogii florilor (22 iulie 2016)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostea femeii (1)

E o floare parfumată,
Cu-o culoare minunată,
Cu miros îmbătător,
Dar se scutură... uşor.

epigramă de George Budoi din Lume, lume, hai la glume! (3 august 2009)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Modestia (unuia lipsit de modestie)

Modestia-i floare rară,
Dac-o ai, ai o comoară;
Este-o floare minunată,
Creşte numai... cultivată.

epigramă de George Budoi (2011)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Crinul

Ce parfum îmbătător are floarea cea frumoasă,
Care creşte în pridvor şi vrea să fie de cineva culeasă.
De un om cu inimă bună şi suflet blând,
Ca să împletească din ea cunună, ca s-o poarte când e ploaie şi când e vânt.

E floarea crinului albă ca luna de pe cer,
E floarea destinului plină de splendoare şi mister.
Ce miros îmbătător ai tu, floare de Dumnezeu aleasă,
Ca să răspândeşti în jurul tău dragoste, amor şi să faci viaţa mai frumoasă.

poezie de Vladimir Potlog (15 iunie 2017)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ah, femeile !

Sunt femei ce sunt artiste,
Senzuale, talentate,
Sunt femei ce-s sonetiste,
Şi femei ce-s doar sonate...

epigramă de George Budoi din Lume, lume, hai la glume! (19 ianuarie 2016)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

fericire

Fericirea

E-o minunată dalbă floare,
Ce-o calcă proştii în picioare,
Căci, spun pe drept şi cu mult rost,
N-o recunoaşte omul prost.

poezie de George Budoi din Cugetări versificate (7 aprilie 2018)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Buruiana (după un aforsim de Ella Wheeler Wilcox: O buruiană este o floare neiubită)

O buruiană este-o floare
Ce o tratăm cu nepăsare;
Ba dacă creşte-ntr-o cultură,
Noi o tratăm cu multă ură.

poezie de George Budoi din Poezii, după Ella Wheeler Wilcox (27 ianuarie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

La întâlnirea oficială cu premierul Estoniei, premierul PSD-ist Vasilica Dăncilă (54 de ani) i-a uitat numele de două ori; ea a mai avut pierderi de memorie şi în Parlament, la TV ş.a. (pamflet)

Scleroza este-o ramoleală
A zonei zisă cerebrală.
Ea este-o boală-a bătrâneţii
Şi vine spre sfârşitul vieţii.
La unii sunt nişte probleme:
Apare mult, mult mai devreme...

pamflet de George Budoi din Pamflete şi satire, Politică şi Politicieni (17 iunie 2018)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeile şi fiţele

O, femei, voi, dragi ispite,
Aţi fi mult mai mult iubite,
De n-aţi fi mironosiţe
Şi n-aţi face-atâtea fiţe!

poezie de George Budoi din Femeia de la A la Z în Aforisme, Epigrame, Poezii, Pamflete şi Satire (15 decembrie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lăcrămioare (Convallaria majalis)

Când eu eram departe, prin alte ţărişoare,
Din ochii dragei mele căzut-au lăcrimioare;
De-atunci, în faţa casei, în fiecare an,
Cresc mii de lăcrămioare, c-un míros diafan.

poezie de George Budoi din Elogii florilor (23 ianuarie 1995)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sacrificiu şi iubire

Prea multă linişte muşcă din carne,
Răni se deshid ca floarile de lotus,
Lacrima seacă pe cer se aşterne,
Aripa de albatros cade-n ictus.

Prea multă solitudine aţine
Nevoia de-mbrăţişare dentibus,
Prea multă linişte muşcă din carne,
Răni se deshid ca floarile de lotus.

Pentru a ajunge la un bun fine,
Din datorie făurim un bambus,
Sacrificiu-i acum pură-afecţiune,
Exitus-i departe, zorii făr'apus.

Prea multă linişte muşcă din carne...

rondel de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Florile de măr

Gingaşă, plăpândă floare
Ce îmi tăinuieşti în zori,
Te visezi în care ţară?
Uiţi că eu sunt călător!

Mărul, florile de măr
Mă încântă şi-mi adie
Cântecul preacântător,
Basmul din copilărie.

Cuibul păcii vestitor,
Prin corola roz-albie,
Fost-ai visul fetelor,
Prins în piept de pălărie!

Floare gingaşă, semeaţă,
Miros de mironosiţă,
Sărut bolta ta măreaţă
Prin ţesutul tău de iţe!..

Doamne, îndreaptă a ta privire
Printre vremuri nălţătoare,
Florilor de măr – menire,
Dă-le rod de născătoare!

Gingaşă şi tandră floare,
Taină dulce de fior,
Eşti regină-n a mea ţară,
Şi eu mă topesc de dor!

poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lăcrămioare

La început de primăvară,
Apariţia îşi fac,
C-o mireasmă îmbătătoare,
Rânduri cu miros dulceag.

Albe, minunate flori,
Mici, gingaşe şi delicate,
Iţi dau fiori,
Ochii bucură îndată!

Aplecate la pământ,
Răspândesc miros sublim,
Albe lăcrămioare!

acrostih de Ciubrei Eugenia (7 aprilie 2021), traducere de Eugenia Ciubrei
Adăugat de Eugenia Ciubrei
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostea femeii (2)

E o floare minunată,
Dar de prea scurtă durată.

distih de George Budoi din Lume, lume, hai la glume! (3 august 2009)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întâmpină florile gândului tău ca pe nişte oaspeţi dragi!

aforism de George Budoi din Gândirea şi gândurile în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (7 iulie 1997)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urât mirositor...

Se simte-n aer dacă vreţi
Miros de clismă şi bureţi
Miros de ape ce-s stătute
De dive zis... contrafăcute...

De iarbă putredă, respect,
Nu înţeleg cest dialect
Poate sunt eu rămas în urmă
Ori n-am, scuzaţi, spirit de turmă...

Mă simt, mă rog, neputincios
Cu termenul... suspicios
O fi vreo lovitură,-n fine
Dar mie nu-mi miroase-a bine...

Mai am aici să fac remarcă
De mult prea mult, dar parcă, parcă
Mă simt luat peste picior
Şi ce urât... mirositor...

N-aş vrea, vă rog, ca să insist
Dar nu mai pot, nu mai rezist!...

poezie de Gheorghe Gurău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din prea multă iubire

Îmi doresc să fiu un pictor uneori,
Din prea multă iubire pentru tine;
Să aştern, pe pânză, splendide culori,
Cu lumina tandră a dragostei, din mine.

De-aş fi compozitor, privind doar ochii tăi,
Aş compune o măreaţă simfonie
Acompaniate de-ale inimii bătăi,
Sufletul şi glasul mi-ar fi în armonie;

Dar şi sculptor de-aş fi, ce mult eu aş sculpta,
Nu doar un bloc de marmură cât mine,
Ci, chiar şi Everestul, eu, l-aş modela
Cu statornica-mi iubire pentru tine.

În dorul după tine, mă regăsesc poet,
Din prea multă iubire pentru tine;
Îmi simt inima ca o călimară-n piept;
O, de-aş găsi talent de scriitor în mine!

poezie de Sergiu Mănuş (2000)
Adăugat de Sergiu Mănuş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fete desfrunzite

Nu mai văd fetele
De frunze
Între fereastra mea
Şi drum
Cresc nişte pomi
Şi primăvara
Când fetele încep
Să fie mai uşoare
Şi mai goale
Crengile pomilor,
Tot mai pline
Şi mai grele.
Din ce în ce mai greu
Mai năzăresc o fată.
Iar toamna, când crengile
Se dezbracă neruşinate
Se văd şi fetele trecând
Din ce în ce mai îmbrăcate
Iarna e prea mult alb
Şi vara prea mult doliu.

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Darurile primăverii

Mi-au înflorit magnolii în suflet,
negrul gândurilor pierzându-se
în depărtări şi s-a spulberat
precum colbul depus pe-o ladă de zestre.

Bobocii coloraţi în mov şi alb
stau să-şi impună existenţa
în natura vieţii,
razele de soare mângâindu-le
cămaşa ce aşteaptă să se destrame
în petale pline cu iubire.

Magnolia este magnifică,
dar parfumul e ca un diamant strălucitor
cu cele mai multe carate,
ce dă o intimitate iubiţilor profunzi.

Frumuseţe, culoare, iubire sălbatică,
captivantă, când o priveşti parcă....
ai avea nişte gânduri ascunse;
să fie oare iubirea de primăvară?!

poezie de Elena Mândru din Aproape de cer
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din prea multă iubire pentru tine

Îmi doresc să fiu un pictor uneori,
Din prea multă iubire pentru tine;
Să aştern pe panză splendide culori,
Cu lumina tandră a dragostei din mine.

De-aş fi compozitor, privind doar ochii tăi,
Aş compune o măreaţă simfonie;
Acompaniate de-ale inimii bătăi,
Sufletul şi glasul mi-ar fi in armonie.

Dar şi sculptor de-aş fi, ce mult eu aş sculpta,
Nu doar un bloc de marmură cât mine
Ci chiar şi Everestul, eu, l-aş modela,
Cu statornica-mi iubire pentru tine,

In dorul dupa tine, mă regăsesc poet,
Din prea multă iubire pentru tine;
Imi simt inima ca o călimară-n piept
O, de-aş găsi talent de scriitor în mine!

Anul 2000 Cluj-Napca

poezie de Sergiu Mănuş (2000)
Adăugat de Sergiu Mănuş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiilor denaturaţi

Se-ntâmplă, des chiar, din păcate,
Părinţii ce-au crescut în vatră
Copii ce au avut de toate,
Au fii cu inimă de piatră,
Ce-s nişte câini ce doar nu latră.

poezie de George Budoi din Părinţii şi copiii în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (18 ianuarie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!