Zâmbete
Mi-ai zâmbit ca și cum
ar fi fost primul tău surâs.
Am zâmbit și eu,
era atât de mult când
nu mai zâmbisem.
Mi-ai povestit o fărâmă
din viața ta, ca și cum
s-ar fi oprit pentru o clipă
timpul pe loc
și... am zîmbit.
Ne-am zâmbit ca și cum
am fi făcut-o prima dată,
iar atunci a fost, ceea ce numim
dragoste la prima vedere
cu zîmbete...
poezie de Ionela Van
Adăugat de Daria Dumitras
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zâmbet
- poezii despre viață
- poezii despre timp
- citate de Ionela Van despre timp
- poezii despre iubire
- citate de Ionela Van despre iubire
- poezii despre dragoste la prima vedere
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Cum?
Cum? Cu ochii?
Nu, mi-ai spus.
Ochii înșeală
Când privesc prea sus,
Sau prea jos...
Își schimbă culoarea
La soare,
Ochii mint...
Atunci cum? Cu buzele?
Nu, mi-ai zâmbit.
Buzele sunt pătate
De vorbe prea multe,
Buzele caută sărutări
În vise
Mai mult decât căință,
Buzele mint...
Cum pot atunci? Cu mâinile?
Nu, mi-ai șoptit.
Mâinile au urme
De reproșuri în degete,
Mâinile alungă,
Când arată depărtarea
Refuzând îmbrățișări,
Mâinile mint...
Cum? ți-am zâmbit stins;
Cum să te iubesc?...
Mi-ai strâns cu grijă
Părul după ureche,
Fără grabă,
Ca să te aud,
Și ți-am simțit respirația caldă
Pe obraz
Șoptind:
Cu sufletul...
poezie de Gabriela Chișcari (6 aprilie 2012)
Adăugat de Gabriela Chișcari
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre visare
- poezii despre urechi
- poezii despre sărut
- poezii despre suflet
- poezii despre schimbare
- poezii despre păr
- poezii despre ochi
- poezii despre mâini
- poezii despre minciună
Ne-am zâmbit
în ziua aceea
două raze evadau din soare
iluminându-ne ceruri
întrebări exclamații furtuni
ascultam privirile
ne vorbeam uimirile
așterneam trăirile
captivi dorințelor
în fulger arzând
ne-am zâmbit
plângându-ne mâinele solitar
din altă dimensiune
norul de fluturi
învăluia virgulele noastre
zburându-le în noi
nespuse fluvii de cuvinte
curgeau pe suflete șiroi
bancă de căldură
în arealul speranțelor
atunci
degetele noastre s-au atins
prima dată flămânde
poezie de Dan Mitrache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre singurătate, poezii despre nori, poezii despre fluvii, poezii despre fluturi, poezii despre dorințe, poezii despre degete, poezii despre cuvinte sau poezii despre Soare
Labirintul infernului
În labirintul infernului,
mi-ai zâmbit.
Și printre flăcările agoniei
eu ți-am zâmbit ție.
Iar angoasa amfigurică a sufletului meu contaminat
A revoluționat o anarhie.
Furtuna ideologică abisului duce o luptă
de constituționalitate
Cu curcubeiele contemporaneității;
Și au statuat să ne întâlnim la bisectoare:
În purgatoriul unde,
După ureche mi-ai pus o păpădie.
poezie de Georgiana Popa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre religie, poezii despre prăpăstii, poezii despre iad sau poezii despre foc
Mi-a zâmbit
Mi-a zâmbit într-o zi o femeie
Când mergeam încet pe drum.
Era frumoasă ca o zee
Și mi-a aprins în suflet un dor nebun.
Mi-a zâmbit într-o zi un bătrân
Cu ochii limpezi ca apa de izvor,
Dar avea inima tristă,
Căci sărmanul era cerșetor.
Mi-a zâmbit într-o zi un copil
Cu ochi frumoși ca două stele.
Mi-am adus aminte de-a mea copilărie
Și de brațele mamei mele.
Mi-a zâmbit într-o zi un pom
Care era legănat ușor de vânt.
Și mi-a părut că zâmbește un om,
Pe drept cuvânt.
Mi-a zâmbit într -o noapte o stea,
Când priveam cerul plin de stele.
M-am bucurat atunci în sinea mea
Și m-am întors la visurile mele!
poezie de Vladimir Potlog (13 octombrie 2023)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frumusețe, poezii despre copilărie, poezii despre vânt, poezii despre tristețe, poezii despre noapte sau poezii despre nebunie
Trecând
Azi te-am văzut trecând,
Iubire.
Aveai pași împiedicați
Așa că te-am oprit
Și ți-am spus, atentă,
să te uiți la șireturi...
Mi-ai zâmbit și
Ai îngânat, copilăros,
Să te las
Că te grăbești
Spre ieșirea din tine...
Aveai un ochi cald și unul rece;
priveai înainte și înapoi
În același timp...
Te-am lăsat să pleci,
Împiedicat,
Dar numai după ce ți-am închis,
Tandru,
Ochiul stâng...
Mi s-a părut mie,
Că nu știe să vadă...
Mi-ai zâmbit cu genele
Și ți-ai întors capul
Pentru că era întuneric în urmă
Și ți-era teamă
Să nu ți se închidă
Și celălat ochi
De frig...
poezie de Gabriela Chișcari (31 martie 2012)
Adăugat de Gabriela Chișcari
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre prezent sau poezii despre frică
Ușoară, cât de ușoară...
Atunci când ridici cerul cu mâinile,
că te-ai blocat și vrei o gură de aer.
Ca atunci când erai copil
și visele aveau panglici de argint.
Ca atunci când tragi hârtia portocalie
și care zboară ca un zmeu,
sau ca o rachetă fără greutate
și apoi cade ca cenușa albă.
Cum ar fi și cântecul unei fete
care s-a născut să ne încânte
și tu ești acolo fermecat,
uitându-te la ochii ei.
Ca iarba de sub picioarele tale,
care e udă de la roua,
dintr-o noapte de vară târzie.
Ușoară, cât de ușor
e un dans sub apă.
Ușoară, cât de ușoară
este o pânză de lenjerie.
Ca în ziua în care ți-a zâmbit
prima dată și ai sperat
că ai fost primul dintr-un milion.
Ca atunci când fiul tău adoarme
și tu îl vezi ca pe cel mai scump din lume.
Oare cât de ușoară e viața!
poezie de Eugenia Calancea (7 septembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre superlative, poezii despre somn, poezii despre rouă sau poezii despre picioare
Ne-am fost...
Mi-ai fost și muză, dar și scuză
De-a-mi lăsa sufletul pătruns...
Ai fost și râset, dar și plâns,
Ți-am fost "mușcat de buză".
Mi-ai fost și lună, dar și soare,
Mi-ai luminat întreaga nebunie...
Ai fost tristețe, dar și bucurie,
Ți-am fost ce ai vrut la picioare...
Mi-ai fost și înger, dar și necurat,
M-ai luminat, dar și întunecat...
Ai fost bordei, dar și palat...
Ți-am fost ce am, ce ai visat.
Mi-ai fost gând negru, dar și alb,
Mi-ai fost și ploi, și curcubeu...
Ai fost și "noi", și "tu", și "eu",
Ți-am fost ce ai avut mai dalb.
Mi-ai fost și minus, dar și plus,
Ne-am înmulțit, ne-am împărțit...
Ai fost și nou, dar și-nvechit,
Ți-am fost ajuns și neajuns.
Mi-ai fost și-ntreg, dar și pustiu,
Complici ne-am fost în toate...
Ai fost și viață, dar și moarte,
Ți-am fost ce nu o să-ți mai fiu...
poezie de Andrei Ș.L. Evelin din Începuturi (7 septembrie 2019)
Adăugat de Andrei Ș.L. Evelin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre alb, poezii despre îngeri sau poezii despre râs
De-aș ști
De-aș ști că n-ai exista,
Eu nu m-aș mai naște
Într-o lume în care nu ești tu.
Eu mi-am trăit viața căutându-te,
M-am târât până la tine,
Tânjind după iubirea ta.
Nu mi-amintesc de viața mea
Înainte de tine;
Ca și cum aș fi fost doar rădăcină
Și abia când ai apărut
Am început să cresc.
Mi-ai zâmbit,
Am înmugurit;
M-ai iubit,
Am înflorit!
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre naștere, poezii despre muguri, poezii despre flori, poezii despre existență sau poezii despre creștere
Și penița cum asudă
Mi-a fost cu tine viața mai frumoasă,
Mai caldă noaptea stelelor târzii ;
Mi-ai fost mai mult decât puteai să-mi fii,
Mai mult îmi ajungea viața rămasă.
Cu tine m-am născut încă o dată
Și ție m-am lăsat să mă mângâi ;
Te-aveam și mă rugam să îmi rămâi
Iubirea ce o viață-mi fu visată
Și dorul îmi era duios și blând
Când tu îmi erai leac de vindecare,
Iar eu și numai eu eram sub soare
Acel ce te scria mereu în gând.
O, Doamne și penița cum asudă
Când ție îți închin acest poem
Ce-mi este un refugiu de boem
Ce rumegă bucăți din viața-i crudă!
Cu tine-am fost... Ce mult am vrut să fiu!
Feștila-mi ține loc de lumânare
Și pâinea-i aluat fără de sare,
Iar sufletul îmi e de tot pustiu.
Nu-s vise necurmate de trezie,
Nici sori care odată nu s-au stins...
Cum eu să fiu, atunci, de neînvins
Când inima-ți nu vrea să mă mai știe?
Mi-ai fost senin curat și împăcare,
Te am azi resemnare și regret
Și focu-mi arde-n sobă mai încet,
În timp ce eu respir ca fiecare...
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu (19 noiembrie 2015)
Adăugat de Ioan Ciprian Moroșanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stele sau poezii despre poezie
Fața iluzorie
Pe aleea dintre blocuri
Te-am zărit întâia oară,
Te mișcai sprințar pe tocuri
Zveltă ca o căprioară.
Glumeai și râdeai voioasă
Când ni s-a-ntâlnit privirea,
Insistentă, curioasă,
Dar mi te-ai pierdut cu firea.
Mi-ai zâmbit cam încurcată,
Iar eu am simțit povara,
Fața ta îmbujorată
M-a fascinat toată vara.
Veneam zilnic pe alee
Să te caut, s-aud glasul,
Și cu flori de azalee
Să încerc să-ți opresc pasul.
Dar te-am căutat zadarnic,
Cu priviri încețoșate,
Domnu-a fost cu mine darnic,
Însă-a zis că nu se poate.
Știu că dragostea curată
E cea la prima vedere,
Doar o dată ți se-arată,
Și, că-i efemeră, piere!
poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre încălțăminte, poezii despre pantofi cu toc, poezii despre generozitate sau poezii despre curățenie
Opțiune
Trei verișoare când mi-a prezentat,
Era frumos și tare cald pe-afară;
Eu am zâmbit și-apoi am decretat
Că-mi place, cel mai mult, de prima... vară!
epigramă de Constantin Moldovan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre frumusețe
De ce?
De emoție nu mi-ai vorbit niciodată
la fel ca de dragoste, și totuși
o simt atunci când căușul palmei tale
îmi mângâie obrajii îmbujorați
ca ai unui copil fâstâcit...
De ce?
Nici de zâmbet nu mi-ai spus
așa cum mi-ai povestit de dor.
Și totuși zâmbesc.
Nu te voi mai lăsa să îmi reciți
din inima ta, pentru că
deja
te simt...
poezie de Mirela Crâșmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vorbire, poezii despre inimă sau poezii despre dor
Nostalgii
Viața este atât de scurtă,
Dar plină de bucurii
Și amintiri plăcute,
Micile copilării
Primul brad de crăciun,
Luminat până în vârf,
Iar sub, cadouri frumoase,
Toți sunt la masă acum
Primul sărut și prima dragoste,
Primul nou născut,
Primii pași
Nu am să-i uit.
Prima despărțire,
Primul nepoțel,
O nouă bucurie,
Un nou țel.
Prima singurătate,
După un veac,
Prima lacrimă deșartă
Până am să cad.
Primul album de fotografii
Primele clipe și memorii,
Primele nostalgii,
Pline de bucurii.
Prima clipă de amor,
Primul sărut,
Primul trandafir
Nu am să uit
.
Clipe prețioase
Ascunse într-un raft,
Printre cărți uitate
De mai mult de un veac.
Prima lumânare aprinsă
La mormânt de piatră,
Într-o zi geroasă,
În ziua noastră
.
Primul somn adânc,
Ultima suflare,
Părăsesc acest tărâm,
Pentru prima dragoste
poezie de Andreea Popovici
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre bucurie, poezii despre amintiri, poezii despre trandafiri sau poezii despre prima iubire
Sufletul copil
Poți să îmi iei oricât de multe,
Oricum de sus eu le-am primit,
Și nu ți le-am cerut pe toate
Dar Tu mereu mi-ai dăruit
Din prima clipă am lumină,
La primul scâncet mi-ai dat glas,
M-ai învățat și despre vină,
Mi-ai arătat și primul pas
Apoi am căpătat auzul
Și vise pline de culori,
Când să spun da, ce e refuzul,
Cum să văd raze printre nori
Cadou mi-ai dat, din ceruri, milă
Pentru momentele când n-am,
Apoi am învățat și silă,
Deși eu poate n-o doream
Cu timpul, am plecat privirea,
Rușinea m-a făcut s-o fac,
Am înțeles ce e iubirea,
Când să o spun... când să o tac
Am priceput că mi-ai dat voie
Să aflu tot, să știu de ce,
Iar câteodată, de nevoie,
Am acceptat și că nu e
Mi-ai modelat și optimismul,
Să nu cumva să mă rănesc,
Mi-ai dat respectul, altruismul,
Să știu să cer, să dăruiesc
Dar mai presus de tot și toate,
M-ai învățat să fiu umil,
Am înțeles că omul poate
Să stea în suflet, un copil.
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cadouri, poezii despre învățătură, poezii despre vinovăție, poezii despre rușine, poezii despre respect sau poezii despre optimism
Confetti
am fi meritat o despărțire frumoasă
un pact, o înțelegere, să ne punem de acord
asupra inimii așa cum împărțim pământul la moștenire
să știm fiecare cu ce-a rămas și ce poate duce mai departe
să știm ce luăm cu noi în mormânt și ce lăsăm copiilor
puteam trasa linii, puteam măsura
bucata ta de cer senin, bucata mea de poezie
știam cine până unde putea mergea, câtă apă să bea
apoi mă puteam întoarce pe fundul ființei
la hibernare pentru cine știe câți ani
am fi meritat o despărțire cu fast
oarecum teatrală, cu doi actori dându-și mâinile
făcând schimb de ultime replici
de ultime perfuzii
bucățele mici, foarte mici, de diferite culori
s-ar fi împrăștiat atunci din noi
ca niște fâșii de hârtie
cerul s-ar fi luminat pentru ultima dată
am fi meritat o despărțire la scenă deschisă
cu un fel de ritual, așa cum aveam când făceam dragoste
o ceremonie ca și când m-ai fi cerut de soție
mi-ai fi dat trecutul pe tavă în loc de inel
mi-ai fi spus un te iubesc oarecare, cum ai spus prima dată
așa din greșeală, din nebăgare de seamă
nu tu ai fost acela
eu aș fi șoptit un mulțumesc familiar
ca și cum aș fi luat restul la pâine
am fi meritat un templu în care să ne spunem toate astea
cu un sanctuar special, să ne pregătim dinaite
așa cum se pregătesc mieii de Paști
poezie de Carmen Sorescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trecut, poezii despre teatru, poezii despre soție, poezii despre pâine sau poezii despre oi
Drag mi-ai fost...
Drag mi-ai fost, mi-ai fost odată,
Dar ce-a fost n-a fost să mai fie,
Am văzut c-această lume
Făr-de tine nu-i pustie.
Și luceafărul pe ceruri
Place mult cum strălucește,
Dar apune și dispare
Soarele când se ivește.
El cu discul său cel falnic
Te deșteaptă la viață
Și te face să uiți iute
Steaua cea de dimineață.
Tu luceafăr mi-ai fost mie
Ce în zori de ziuă luce,
Și-ai apus, - acum la soare
Eu privesc cu mult mai dulce.
poezie celebră de Veronica Micle
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe citate de Veronica Micle despre Soare, citate de Veronica Micle despre viață, poezii despre inteligență sau poezii despre dimineață
Ani lumină
Într-o zi de primăvară
Mi-ai zâmbit și mi-ai șoptit
Frumoas, pasăre rară
Spune-mi cum de te-am găsit
Și de-atunci eu cânt mereu
Zorii zilei prind în liră
Fac din ploaie curcubeu
Fericire-n ani lumină
Vreau în brațe să cuprind
Și de pot să iau cu mine
Colțul ierbii răsărit,
Cer albastru și iubire.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păsări, poezii despre primăvară, poezii despre ploaie, poezii despre lumină, poezii despre curcubeu sau poezii despre albastru
Semn de întrebare
Oare mi-ai uitat adresa
drumu-ți este cenzurat
ești o târfă oarecare
la câini bună de-aruncat
N-ai fost prima mea iubire
nu mi-ai dat primul sărut
n-am fost primul om din lume
unde naiba-ai dispărut
Cine mai era ca mine
ca o flacără cântam
ard cuvântul primăvară
cenușa-i culeg din ram
Făt-Frumoasă din povești
LIBERTATE unde ești
poezie de Costel Zăgan din Poeme infracționale (iunie 1995)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre uitare, poezii despre prostituție, poezii despre libertate sau poezii despre câini
Tu ai știut
Tu mi-ai fost cântec,
când plângeam ca un copil.
Tu mi-ai fost sprijin,
când am fost disperată.
Tu mi-ai fost zâmbet,
când eram tristă și supărată.
Tu mi-ai fost fericirea,
când eram pierdută în gânduri și sufeream.
Tu mi-ai fost adevarul,
când în jur era numai minciună.
Tu m-ai învățat multe în viață,
când eram neputincioasă.
Tu ai știut să-mi atingi sufletul,
când alții au știut să mă rănească.
Tu ai știut ce e iubirea,
pe care mi-ai daruit-o mie.
poezie de Eugenia Calancea (4 iunie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre supărare, poezii despre promisiuni sau poezii despre muzică
O, ce bogat am fost...
O, io, io...
Ce bogat am fost
în clasa a șaptea
primară!
Stătea în prima bancă.
Părul ca noaptea,
iar ochii de viezure -
iaz înserându-i pelinul.
Breton, uniformă albastră
ca floarea de in.
Era
cea mai frumoasă fată
din clasa a șaptea...
Odată
întorcându-se,
spre ultima bancă,
mi-a zâmbit,
așa, din senin.
O, io, io..
Ce bogat am fost
în clasa a șaptea!
Pentru prima poezie,
da, pentru...
Am primit așa de mulți bani
c-am cumpărat în trei volume
pe Monte Cristo,
iar pentru noi, anume -
răsfăț de zile mari,
la cofetăria din Centru,
savarine
și de două ori înghețată!
O, io, io...
Ce bogat
am fost în clasa a șaptea!
***
Prin ce sertar îngălbenește
fotografia mea de atunci
ce i-am strecurat-o-n pupitru?
Aveam ochii mari ca de cerb
speriat de cornul lunii
curgând prin brădet
și cât de mândru,
pe poză
cu creionul chimic i-am scris:
Ichim Dumitru,
elev în clasa-a șaptea și poet!
poezie de Dumitru Ichim
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre fotografie, poezii despre zile, poezii despre sperieturi sau poezii despre răsfăț