Aştept cu nerăbdare
Să vină clipa-n care
Din nou voi putea merge
Şi-n braţe te voi strânge.

catren de Cornelia Georgescu din romanul Proxima, Partea a-IV-a: "Adio, Proxima!"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te aştept

O ploaie tristă, rece-mi bate-n geam,
Inima mea-i transformată-n scrum
Mi-e dor de zilele-n care-ţi şopteam
Că suntem un întreg, avem acelaşi drum.

Sufletul meu uşor, uşor se stinge,
Eşti departe, dorul de tine nu-l alin
Şi mâna mea... chipul tău nu-l atinge,
Iar la răsărit în braţe nu pot să te ţin.

Te voi purta ca pe-un talisman în piept
Şi-ţi promit, vei fi mereu al meu erou.
Pe drumul vieţii eu am să te aştept
Până-n braţe te voi strânge din nou!

poezie de Alina-Georgiana Drosu (2 decembrie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec

Spune-mi ce ştii că îmi plăcea cândva
Şi ce-obişnuiai să îmi spui adesea,
În braţe mă strânge, şopteşte-mi ceva
Că-n braţe mereu să îţi stau vei vrea.

Iubire-ţi să-mi dea un avânt şi-un zbor,
Departe de tine şi-aproape să-ţi fiu.
Iubirea ta face totul mai uşor
Şi când mă iubeşti nimic nu-i pustiu.

Crezi tu c-ai putea să te răzgândeşti,
Totul de la capăt să-ncercăm din nou?
Am putea fi noi şi să mă iubeşti
Chiar de te prefaci, eu sunt tot ca nou.

Hai să fim la fel, numai tu şi eu
Inima pe tavă să ne-o oferim!
Eu te voi striga, tu m-auzi mereu
Zi şi noapte-ntr-una să ne tot iubim.

Dă-mi voie să-ţi simt dulcele tău piept
Lângă a mea tâmplă pulsul tău să bată.
Eşti tot ce-mi doresc, oricând te aştept
Cu a inimii poartă descuiată.

De vreodată-n viaţă n-am băgat de seamă
Că plângeai sau poate sufletu-ţi plângea,
Tot voi fi acolo şi de simţi, mă cheamă
Că oriunde-aş sta, te voi ajungea.

De-mi vei da crezare, nu o voi trăda,
Eu trec peste toate şi nu mă prefac,
Aceiaşi suntem, nu ne-om lepăda
Cu inimi legate ce nu se desfac.

poezie de Andrei Rafael
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când nu voi mai putea face nimic, voi aduna în lacrima mea toată supărarea lumii. Apoi, o voi strânge în mâna mea şi voi pleca undeva, neştiut de nimeni.

Viorel Muha (ianuarie 2009)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când sari

în sus de bucurie să ştii
că eu sunt jos şi o să te prind
în braţe te voi strânge uşor
apoi vei intra uşor în suflet
e cald şi bine şi acolo e iubire

când sari să atingi norii şi luna
eu o să te aştept cu braţele
pline de trandafiri roşii
după revenirea pe pământ
îţi voi scrie cele mai frumoase poezii

când sari de fericire să nu uiţi
că rămân să te aştept
adu-mi şi mie o rază de soare
de la mii de kilometri
să-mi lumineze singurătatea

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te aştept...

Te aştept la răscruce de vis
Să salvăm anii căzuţi în abis
Vom escalada muntele din noi
Având iubirea, busolă pentru doi.

Te aştept pe un mal atins de cuvânt
Cu marea voi face un legământ,
Să-mi spele trăirea cu-n val de iubire
Voi aduna clipele ce par să se deşire.

Te aştept unde îngerii nu au nume
Din ale lor aripi vor curge poeme
Vom inventa sentimente fără vină
În descântec de cer cu lună plină.

Te aştept într-un colţ sfios de gând
Acolo unde visele nu mi le vând.
Îţi voi scrie, străinule, peste veacuri
Stihuri mângâiate de-ale dragostei leacuri.

poezie de Lavinia Niculicea (22 octombrie 2014)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Voi fi

Ştiu că va fi, va fi o zi
când printre stele voi pluti,
căci voi zbura atât de sus
încât al Soarelui apus
nu-l voi zări.

Iar când, din nou, va răsări,
voi veţi avea o nouă zi
în care mi-ar plăcea nespus
în ea, să fiu şi eu inclus
prin poezii.

Voi fi cu voi când veţi citi
şi, chiar de nu veţi auzi,
voi mulţumi.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tată

Voi pune eternitatea în plicul de la poartă,
Si glas de pescăruşi voi aduna-n borcane,
Voi scrie despre tine şi pentru tine, tată,
Şi-ţi voi găsi blândeţea, mereu printre creioane.

Voi pune la dor cheie, să nu îl simt vreodată,
Suspinul unor îngeri îl voi picta căprui,
Ca să-mi rămâi aici, mereu cu mine tată,
Să trecem peste toate când toate-s amărui!

Voi strânge marea-n braţe, voi fi eu marea toată,
Când cerul va sorbi atatea mii de lacrimi,
Tu nu te-ngrijora, voi fi cu tine tată,
Eu am să-ţi luminez, voi face far din patimi!

Mă voi picta lila, mereu să îţi fiu adorată,
Cu tâmplele grena şi soarele în plete,
Căci mă iubeşti albastru, cum iti sunt ochii, tată,
Cum te iubesc si eu, în mov, lila, în zâmbete!

poezie de Iuliana Dinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când vei pleca

Când vei pleca, copac voi deveni
Singur pe deal voi sta în vânt şi soare
Şi te voi aştepta din nou să vii
Chiar dacă secole vor trece călătoare.
Voi creşte mare, umbră eu voi da
Şi multe păsări voi avea pe ramuri
Şi mulţumit voi fi de soarta mea
Căci tare mult voi fi iubit de neamuri.
Dar, vai! Clipă de clipă, zi de zi
Îmi va fi foarte, foarte dor de tine
Şi te voi aştepta din nou să vii
Pe-aripi de vânt să te întorci la mine.

poezie de Nicholas Gordon, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un om fericit

Când voi scăpa de datorii
Voi căpăta un nou statut
Şi am să gust noi bucurii,
C-abia aştept să mă-mprumut.

epigramă de Vasile Manole din Epigramei, cu toată dragostea (2018)
Adăugat de Vasile Manole
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din clipa-n care te-am zărit
De tine m-am îndrăgostit.
Sper să nu ţi se pară ciudat;
Că te iubesc – Sunt vinovat!

catren de Cornelia Georgescu din romanul Proxima, Partea a-IV-a: "Adio, Proxima!"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă aflu într-o vâltoare care mă stânjeneşte: m-am pomenit în viaţă fără încuviinţarea mea; trebuie să plec din ea şi asta mă face nenorocită. Şi cum voi pleca? Pe unde? Pe care poartă? Când fi-va asta? Şi în ce stare? Voi suferi oare mii de chinuri, murind în deznădejde? Voi avea o congestie la creier? Voi muri într-un accident? Fi-voi împăcată întru Domnul? Cum mă voi înfăţişa dinaintea Lui? Mă voi întoarce către el, din teamă, din nevoie? Oare singurul meu simţământ fi-va frica? Ce pot nădăjdui? Voi ajunge în Rai? Voi merge în Iad?

Madame de Sevigne în Scrisori
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Abia aştept să vină vara!

Abia aştept să vină vara, să-mi cânte marea din vioară
Să mă cuprindă-n braţe strâns, cum a facut-o-ntâia oară.
Iar tu să îmi zâmbeşti duios din ochi albaştri de ciocoare
Şi să mă iei apoi de mână, să ne-azvârlim de-ndată-n mare,
Să îi sărut valul vulcanic cu mângâieri de alizeu
Să ancorez cu el odată, căci de ani buni aştept mereu.
Să mă scufund în a ei apă, chiar de se zbuciumă prea tare
Şi fericită eu să strig:,, Doamne, ce bine e la mare!"
Abia aştept să vină vara şi, zilnic, tu să îmi zâmbeşti,
Să ne-alintăm ca doi copii şi-acsă-apoi să mă–nsoţeşti
Şi-n starea de euforie să-mi uit tristeţea şi destinul,
Să spintecăm azurul mării şi în pahar să turnăm vinul.

sonet de Georgeta Nedelcu
Adăugat de Georgeta Nedelcu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simţire

În seri de vară-albastre voi merge pe cărări,
Cu tălpile pişcate de ierburi şi de spice;
Le voi simţi răcoarea, din glezne până-n nări,
Şi-mi voi lăsa-n vânt părul, spre cer să mi-l ridice.

O vorbă nu voi scoate, nu voi gândi nimic,
Dar îmi va creşte-n suflet iubirea nesfârşită;
Voi pribegi-n Natură, ca un ţigan calic,
Şi beat de fericire, ca lângă o iubită.

poezie celebră de Arthur Rimbaud din Poezii (martie 1870), traducere de Petre Solomon
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din nou

Iar am tăcut
când am ieşit la lecţie.
Voi fi sancţionată, din nou,
pentru tăcere şi neştire,
precum un copil mic.
Voi avea nota scăzută
la viaţă
pentru că nu mi-am dat seama
că trăiesc...
Din nou,
voi avea mustrări de simţire
pentru că nu mai pot
să nu va urăsc
şi să nu vă iubesc
în acelaţi timp.

poezie de Diana Iordache
Adăugat de Ana Muresan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aş vrea să cred...

Nu cred că voi putea vreodată
Să-ţi spun ce simt şi cât aş vrea,
S-aştern pe fila albă, goală,
Tot dorul meu şi inima...

Nu cred că voi putea vreodată
Să pot picta ceea ce eşti,
Ar trebui să pun în ramă
O lume-ntreagă de poveşti...

Nu cred că voi avea putere
Să te privesc în ochi mereu,
Fără să vină să se scalde
În lacrimi, universul meu...

Nu cred că voi afla lumina
De nu va fi din ochii tăi,
Şi orb... voi şti să văd doar luna
De-mi vei trimite veşti în ploi...

Şi nu voi mai putea vreodată
S-ascult în pace liniştea,
Acum când gândurile toate
Se pleacă doar în faţa ta...

Nu cred, nu ştiu ce-nseamnă viaţă
Nici existenţă, nici destin,
De mă lipseşti de-a ta fiinţă,
În nefiinţă... mă închin...

poezie de Dan Moraru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu spune "sper". Nu spune niciodată: "sper" că voi putea, "cred" că voi putea. Spune: "ştiu" că voi putea. Dacă vrei să faci ceva în viaţă, elimină-ţi nesiguranţa din vorbe. Doar aşa ţi-o vei elimina şi pe cea din gând.

Irina Fieroiu în Claudia
Adăugat de scofieldutza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te voi săruta

încet încet te voi săruta
în braţe ne vom strânge
pasional totul e pasional
te voi tulbura cum tulburi
un vin într-o cană de vin
de lut ars într-un cuptor
te voi săruta tulburându-ţi
ochii albaştri larg deschişi
spre univers eşti o poartă
şi tu eşti centrul lui al uni
versului scris de poetul
nebun
de vis fără furnici fără hidre
niciun coşmar nu ne tulbură

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te aştept...

C-un buchet de trandafiri
La umbra nopţii te aştept.
Răsfoind albumul de amintiri,
Inima-mi tresare din piept.

Pe la fereastră îţi treceam,
Sperând că voi da de tine.
Însă deloc nu te zăream
Şi sufletul aduna suspine...

E greu de descris în cuvinte
Vreau să-mi fii iubită din nou.
Şi vocea ta, întipărită-n minte
Adesea... răsună ca un ecou.

Să te strâng în braţe cu dor
Numai atât eu aş mai vrea.
Şi-apoi... pot chiar să mor,
Să mă sting precum o stea!

poezie de Alina-Georgiana Drosu (24 octombrie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amanta

va veni în curând
bărberit după duş spălat bine pe dinţi
primenit
o aştept
e sărbătoare şi mă întreb dacă
voi fi potent cât aşteptările sale

cum e afară e şi în mine şi-n ea
toamnă şi-aş vrea...
îmi fac un plan de bătaie
e cerul senin şi-i răcoare
rochia ei bănuiesc va fi alburie
şi sigur pe chipul ei nemachiat voi citi
nu oboseală nici resemnare ci un calm aşezat
cu un mugur de şagă aproape deschis
ca o promisiune

vom merge la slujba Sfintei Mării apoi
că-i duminică prânzul îl vom lua la restaurant
stropit cu paharul de vin plăcut aromat
o dupăamiază de desfătări va urma
mă voi bucura de râsul ei luminos
şi ca un păcătos care sunt mă voi
lăsa răpit de patimă înfruptându-mă copios
din trupul ei arămiu
târziu în noapte voi adormi şi
nu voi şti când ea va pleca

mă voi trezi ca de obicei tot în plin întuneric
pregătit să întâmpin o nouă amantă
o nouă zi zicându-mi
să te bucuri de ea Ioane
că dar e şi e unul divin...

poezie de Ioan Postolache-Doljeşti
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stela: Văd că ştii cum să răstorni situaţia în favoarea ta.
Lucian: Nu întorc nimic în favoarea mea, pentru că situaţia este deja în favoarea mea!
Stela: Aşa-i; eşti, de obicei, favorizat... Bine, frumosule! Nu uita să urmezi întocmai tratamentul.
Lucian: N-aş îndrăzni să uit. Voi ţine minte chiar şi-n somn.
Stela: Asta-i bine. De altfel, voi fi aici peste şase ore, pentru următoarea injecţie.
Lucian: Cum?! Care următoarea?! Adică, n-am scăpat?
Stela: Nu, frumosule! Ai 12 injecţii; asta a fost de abia prima. Vei face câte trei pe zi, una la opt ore.
Lucian: Oh, nu... Nu se poate!
Stela: Ba da, se poate! Doar că astăzi le vei face la şase ore, iar de mâine vom regla programul. În plus, pe tot parcursul tratamentului, nu ai voie să părăseşti nava.
Lucian: Asta-i tot?!
Stela: Mai vrei şi altceva?
Lucian: Cum crezi că voi suporta toate astea?! Atâtea sacrificii... Mai bine m-ai condamna la moarte!
Stela: Nu exagera, frumosule! Nu-i vorba decât despre trei zile de tratament.
Lucian: Trei zile... Bine. Voi încerca să le fac faţă. Sper că voi reuşi. Din nou...
Stela: Nu eu sunt de vină pentru ceea ce ai păţit, frumosule. Din nou...
Stela: Sincer, nici eu, doctore. Cel puţin de data asta.
Alex: Bine. Acum să plecăm. Ceilalţi ne aşteaptă de mult. Pariez că sunt nerăbdători să ne vadă.
Lucian: Nu-i nevoie să pariezi, bătrâne. Sunt sigur că ai dreptate.

replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!