Termen fix

Acolo este singurătatea ta, ţi-o dau înapoi.
Iartă-mă că te-am torturat
înainte de a o dezmembra.
A fost o pradă uşoară.
A trebuit doar să aştept între lotuşi,
nu a fost nevoie să a adorm
Ţi-o dau înapoi, în parte,
sărată de sudoarea
femeilor care te-au iubit.
Ţi-o dau în stare crudă.
Nu m-am bucurat de vânătoare.

poezie de Alma Karla Sandoval din Din poezia Americii Latine, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singurătatea pe care ţi-o dă Binele cum s-o deosebesc de singurătatea pe care ţi-o dă Răul?

citat clasic din piesa de teatru Diavolul şi bunul Dumnezeu de Jean-Paul Sartre
Adăugat de anca adiaconitei
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mariei

Că te-am iubit ca un nebun,
Deloc nu am tăgăduit,
Şi, dacă vrei, şi-acum ţi-o spun:
- Am fost nebun când te-am iubit.

antimetabolă epigramatică de Ion Ionescu-Quintus din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iartă-mă...

Iartă-mă că m-am crezut stăpână,
Iartă-mă, c-am fost atât de rea
Iartă-mă, despovărează-mi mâna
Ca să pot să Te adun în ea.
Iartă-mă, despovărează-mi mintea
Să Te-adun acolo în cuvânt
Să mă plec umilă înaintea
Celui care-a fost şi este sfânt.

Iartă-mă, despovărează-mi gura
Să Te-adun în cântece mereu
Sufletul mi-l iartă şi făptura
Iart-o, Doamne, Dumnezeul meu.

Iartă-mă acum, despovărează
Inima şi tot ce azi însemn
Golgota e-n mine şi veghează...
Iartă-mă că Te-am ucis pe lemn...

Iartă-mă, am pus să Te omoare
Şi despovărează-mi mâna mea...
Te-am lovit, Isuse şi mă doare...
Iartă-mă c-am fost atât de rea...

poezie de Adriana Cristea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

L-am văzut pe Mitzu pis
cocoţat într-un cais
şi de-acolo miorlăia
de inima ţi-o rupea
şi sătul de corcodele
acum cerea croncănele,
am vrut să îi dau smântână,
cum eu am inima bună
şi pe Mitzu cel iubit,
vreau sa-l fac azi fericit,
dar el ce crezi c-a făcut,
cum îl ştiu un prefăcut,
s-a suit pe-o cracă groasă,
într-o parte mai umbroasă
a caisului descris
şi cu greu eu m-am întins
să-l ajung şi să-l dau jos
el şedea pitit frumos
după zarzărele coapte,
eu cătam în altă parte
şi aşa am priceput
că Mitzu cel prefăcut,
un ştrengar şi jumătate,
vrea să fie-n libertate.

poezie de Elena Malec din Trei feline cu buline
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Între vecine

- Ştii vecină ce-aş fi vrut?
Să-ţi cer mătura-mprumut.
- Nu pot să ţi-o dau vecină,
Şi-al meu vine beat... la cină.

epigramă de Vasile Iuşan din Vin vărsat de Jidvei (2010)
Adăugat de Vasile Iuşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întotdeauna valoarea ţi-o dau ceilalţi. Nu conta însă pe mulţi.

Cornel Stelian Popa
Adăugat de Cornel Stelian Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre tine, despre mine... (scrisoare în rimă)

dedicată tuturor curioşilor, dar în special celor pe care i-am consiliat de-a lungul vremii, sau m-au cunoscut... atât cât au vrut a mă cunoaşte...

Despre mine?...
Sunt mult prea multe de spus...
Am colindat de la răsărit înspre apus,
Nu sunt ce apar, nici măcar ce scriu,
Sunt cu mult mai mult... şi am murit să fiu.
Nu sunt măritată,
Nu scriu poezii...
Scriu doar despre suflet,
Să ţi-l poţi citi...
Să priveşti acolo, unde nu priveşti,
Grădina să ţi-o uzi
Să-ncepi să ţi-o sădeşti...
Nu sunt profesoară,
Nu te-nvăţ ce vreau...
Sunt briza cea uşoară,
Care-am venit să-ţi dau...
Ce tot îţi refuzi
Să vezi, să fii, s-accepţi...
Calea către tine
Să ţi-o stăpâneşti.
De vrei să mă ai...
Trebuie s-asculţi!
Şi mândrii sordide... la ele să renunţi!
Sufletul să-ţi cânte...
Lasă-mă să-ţi fiu...
Ce mi s-a dat a fi... prin cuvinte vii
Să renaşti acum, să redevii ce-ai fost
Scris sus într-o Carte, cu un mare rost...
Lasă-te condus... spre tine, să devii
Dintre cei morţi... în oamenii cei vii,
Cu suflet împăcat şi veşnic salvat
Un om fericit... zâmbindu-mi împlinit...

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Şoptit de Dumnezeu
Adăugat de Adina-Cristinela Ghinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Asemenea ţie dau bice ploilor şi te implor

azi sunt cuminte dau bice ploilor ca un jocheu
de secetă mi s-a albit sub braţ cămaşa
eşti trup din trupul nordului nefericit
iar seceta ţi-o stinge de un timp
doar vinul şi apoi cârciumăreasa

dau bice ploilor ce dintr-un bici ar vrea să muşte
poate din carnea ploilor mustind de dor
iar eu sunt biciul care zvântă toată răceala rea din tine
şi sângele ce curge din nou din iad înspre obor

dau totuşi bice (ploilor ) ca un jocheu
de secetă mi s-a albit sub braţ cămaşa

poezie de Adelina Fleva
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ecoul

Anotimpurile diferă-ntre ele
După ecou.
Strigă la mine!
Dacă ţi-o răspunde colţul ierbii,
Înseamnă că e primăvară;
Dacă ţi-o răspunde nisipul fierbinte,
Înseamnă că e vară;
Dacă ţi-o răspunde frunza-n vânt,
Înseamnă că e toamnă;
Dacă ţi-o răspunde albul,
Înseamnă că e iarnă...
Eu nu ţi-oi răspunde,
C-oi vrea să mai strigi.

poezie de Marius Robu din Aproape alb (19 septembrie 2012)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nicholas Bindle

Nu v-a fost ruşine de voi înşivă, concetăţenii mei,
Când mi-a fost evaluată averea şi fiecare a aflat
Cât de modestă era? –
Voi care m-aţi tot vânat cât am trăit,
Să dau, să dau, să dau la biserici, la săraci,
Să dau oraşului – eu care déjà dădusem prea mult.
Şi să nu credeţi că nu ştiu
Că orga pe care am dăruit-o bisericii
A fost folosită de diaconul Rhodes –
Cel care m-a doborât şi m-a ruinat –
Când, după ce a fost achitat, a ţinut prima slujbă.

epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Celebrează fericirea pe care ţi-o dau mereu prietenii, fă ca fiecare zi să fie o sărbătoare şi celebrează viaţa însăşi!

citat din Amanda Bradley
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reverie

moto: Creşte preţul la legume, praz
Ce să faci cu-atâta penurie
Între agonie şi extaz,
La ora mesei, în bucătărie?
----------

Adâncă pace, dulce miez
De care rar avurăm parte
E toată viaţa doar o carte
Deschisă printr-un fa diez

Şi se va lumina de ziuă
În jumătăţi de oră două
Lumea e un fel de zoo,
Cum spunea şi Cassius Dio

Înainte înseamnă înapoi
De mai multe ori şi, după
Ce descoperi că ocupă
Locul unu, locul doi

În fiecare om o fiară
Toată viaţa stă la pândă
Carnivoră şi flămândă
Ziua urlă, noaptea zbiară

Oamenii care dau iama
Să ajungă doar în vârf
Poartă-n ei miros de stârv
Şi de care nu-şi dau seama

poezie de Ion Untaru din Locuiesc într-o lacrimă suspendată (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

În gând

Ne dau prin gând, ca stelele în lac
Atâtea întâmplări - şi se desfac
Şi se întorc, mari lotuşi, înapoi,
Spre luciul amintirilor din noi.
Aştept iubirea ta să-mi pice-n gând
Şi să o caut veşnic, fremătând,
Ca pe-un inel scăpat într-o fântână –
Verigheta pe izvorul din ţărână.

poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de CristiB
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ia-o cum vrei, căci, oricum, ţi-o dau cum vreau!

aforism de Andrei Ş.L. Evelin din De dragul ghiduşiilor trecute...
Adăugat de Andrei Ş.L. Evelin
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

ia-mă în iad,
îţi dau glasul meu
cu gust de măr
să muşti din el
ca din raiul
în care nu pot să mai intru
pentru un păcat din trecut.

ştii...
în fiecare parte a frigului tău
sunt tandreţe şi piele,
frântura de inimă
ţi-o repar cu buzele arse.

ia-mă în iad
până se face sângele
drum înainte-mi.

între
mă iei
şi nu,
... mă vrei.

poezie de Corina Daşoveanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Valoarea pe care ţi-o oferi este valoarea pe care cei din jur ţi-o oferă.

citat din Diana Pârje
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fericirea e şi o chestiune de voinţă. Ţi-o sapi şi ţi-o îngropi singur.

aforism de Nicolae Mareş
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Precum apa inima ţi-o răcoreşte, aşa şi învăţătura mintea ţi-o limpezeşte.

proverbe româneşti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zeiţa din botezul lumii

Am îndrăznit, din calea de lumină,
Să smulg o picătură, să ţi-o dau
Ca un botez al lumii-n care vreau
Să-mi fii ca o privire cristalină,

Ca stelele ce-n boltă străluceau
Atunci, demult, când te-am ales regină
Şi te-am rugat ca-n timpul ce-o să vină,
Să-mi fii tot ce şi zeii îşi doreau:

Putere-n zile reci, de-nsingurare,
Ambrozia din clipele de-amor
Ce fac trăirile nemuritoare.

Ai fost, şi-mi eşti, aleanul unui dor,
Aleasa din botezul lumii-n care
Mi-ai aruncat privirea ce-o ador.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cui îi dai dreptate, ar trebui după o vreme, să ţi-o dea înapoi...

aforism de Dorel Schor
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!