Cocoşul

Cocoşul, cu găini de rasă
Cu pinteni buni... şi sânge-n vene,
Mereu era plecat de-acasă
Lasând în urmă multe... pene.

epigramă de Rodica Nicoleta Ion din La braţ cu crocodilul, printre catrene şi epigrame
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cocoşul

Într-un sat cu consăteni,
La nea Ion şi alţi vecini,
Cocoşul e-mpărat cu pinteni
În ograda cu găini.

epigramă de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ograda

Ograda-i numai mărăcini!
Au spus cocoşul şi găina,
Ea sare iute la vecini,
Iar el şi-a-nnebunit vecina.

epigramă de Rodica Nicoleta Ion din La braţ cu crocodilul, printre catrene şi epigrame
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Invazie...

Lenea ne curge zi de zi prin vene
Orice proiect poate fi abrogat...
Mulţi sunt bolnavi (cronici, parol) de lene,
Însa proiectu-abia e promulgat.

epigramă de Rodica Nicoleta Ion din La braţ cu crocodilul, printre catrene şi epigrame
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu vă dau multe indicii.
Bărbaţii cu multe vicii,
La braţ cu Corona pleacă.
Crama-i goală... Şi ce dacă?!

catren de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Seva trupurilor curgea ca un fluviu de aur peste marea de frunze înmormantată în umbre uitate în urmă, în urmă de fiinţă, în urmă de secunde... Dincolo de întunecarea ochiului nostru, cerul şi marea se sărutau, promiţându-şi în taină, orizontul iubirii.

Rodica Nicoleta Ion în Dialog cu fericirea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De când cu pandemia asta, zău,
M-a mai ferit şi bunul Dumnezeu...
Nevasta-mi spune: poţi să pleci de-acasă!
De azi nu vreau să te mai văd la faţă...

catren de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Încurcatură

Constat că-n calendarul meu de-acasă
Azi lucrurile mele sunt cam varză.
Că-i de Bruxelles, ori de-aia românească,
Eu zic că parcă nici nu mai contează.

epigramă de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Natalitatea lenei

Natalitatea creşte pentru lene
Şi un proiect a fost azi anunţat,
Spre-a porni n-avem esenţă-n vene...
E greu, fiindcă nu este finanţat.

epigramă de Rodica Nicoleta Ion din La braţ cu crocodilul, printre catrene şi epigrame
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cocoşul şi găina

Merge nevasta cu bărbatul
La doctor:
- Nu ştiu ce să-i fac!
De-un timp îmi spune că-i găină,
Doar că nu face cotcodac.
- De asta vi-i nelămurirea
E o psihoză... Îl tratez.
Deci îi voi da nişte pastile...
Deşi nu pot să garantez.
- Ştiţi, mare-mi este tensiunea,
Nu că e sub "papucul" meu.
M-aş mulţumi de-ar face ouă,
Dar nu doar două tot mereu.
- E un mister mărită doamnă,
Minunea de s-ar repeta.
Dar tot nu înţeleg adică,
Ce oare v-ar mai deranja.
Şi cum?! Cocoşul face ouă?!
Pardon, găina vreau să spun.
- Da, spuse doamna-ngândurată,
Dar numai două de acum...
- Şi ce vrei dumneata femeie?!
Ce faci cu ouăle 'nealui?!
Ştii, eşti cocoş cu mari pretenţii!
Deci ia mai pune-ţi pofta-n cui!
Mata, găină oropsită
(Se-ntoarse dânsul spre bărbat)
Ori eşti pe post de clocitoare,
Ori eu sunt prea dezinformat?!
Cu un cocoş aşa ciudat,
Fugi din ogradă, că altminteni
Îţi spun doar una, are pinteni!
Şi calcă tare... Cotcodac!!!

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când de-acasă...

Când de-acasă sunt plecat,
Soaţa mea se culcă-n pat
Cu vecinul. Singurică
Cred că ar muri de frică.

epigramă de Ion Ciobanu din ziarul "Viaţa Buzăului" (5 mai 2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ba n-avem carne la masă,
Ba că pâinea s-a uscat...
Nu mai stă în carantină!
Luăm Covidul şi-am plecat...

catren de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şerpuiau râuri celeste pe geamurile prăfuite, încinse. Pe acoperiş, goana primelor pietre ne făcu să tresărim. Acum erau multe, mai multe şi parcă mai mari. Mirosul de-ncins nu mai era atât de pătrunzător. Şi când în sfârşit s-a oprit ploaia, ca un sărut, a apărut curcubeul. Spectacolul încrezător al naturii se încheiase aici.

Rodica Nicoleta Ion în Crina
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nana - poem diamant

Nana -
Om special,
Stea mereu licărind,
Sete de viaţă cuprind
Cu braţe de taină mereu.
Vrajă în sufletul meu,
Suflet etern fredonând,
Luceafăr mereu
Strălucind.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răspuns la obiect

Dacă ţin capul plecat,
Nu-nseamnă că m-am ţicnit,
Doar că eu am evitat
Omul rău şi ipocrit.

epigramă de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ohohoho

Ohohoho, oameni buni,
Cică-ar ninge iar de luni...
O să-ngheţe ouăle
Până vine paştele!

epigramă de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copac în rugă
mereu cu moartea dator -
doliu de verde.

haiku de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina este mereu drumul fiecăruia spre întuneric.

aforism de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nana – poezie diamant

Nana –
Om special,
Stea mereu licărind...
Sete de viaţă cuprind,
Cu braţe de taină, mereu,
Vraja din sufletul tău.
Suflet, lumini fredonând,
Luceafăr, mereu
Strălucind.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am vecinul, om cu stare,
Nu-l mai văd cu bicicleta,
Nu mai stă în izolare,
A plecat cu... izoleta.

catren de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dar pentru Nicoleta

Închid ochii şi văd
Fericirea din ochii tăi,
Dar şi lacrima caldă
În care se-ascund chipurile
Celor ce şi-au dorit
Să te vadă.
Sub voalul alb de mireasă.
Văd mormântul de marmură
Al parinţilor tăi,
Împodobit cu floi şi lumină.
Ei te-au iubit, te iubesc,
Sunt îngei pe soclu ceresc.
Ei au împlinit visul acesta,
Iar tu ai închis cercul iubirii
Cununându-te întru infinit
Cu cel ce mereu te-a iubit.
Nu plânge! Eşti cea mai frumoasă!
O clipă ţi-am văzut tatăl...
Era martor, în rândurile din urmă
A celor ce te priveau.
Şi mama era acolo –
Pe piciorul tău stâng.
Ţi-ai împlinit marea iubire.
Nu plânge!
Doar eu
Am dreptul să plâng!

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!