Inima

Inima mea e mereu dependentă de-a ta,
Încearcă să se elibereze de ea, dar nu reuşeşte
Şi când mintea o ajută, crede că un vis s-a-mplinit.
Se întoarce după soare şi o ia de la-nceput,
Vrea să-ncânte, dar suspină,
Partitura s-a pierdut.
Vrea să cânte simfonia iubirii,
Dar nota n-o zăreşte printre spini împletiţi în "X".
Îngerii o trezesc, inimii îi poruncesc
Să iubească cu dăruire şi va izbăvi
În edenul sau în iadul meritat
"Flori de mucegai" pe un curcubeu pierdut.

poezie de Ileana Nana Filip din Un ocean de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simfonia iubirii

Se ridică-n lumină şi cerul e senin
Senini sunt şi ochii ce mă privesc şi mă mint
Cuvinte, sunete par ca angregează o întreaga lume
Prin simfonia vibraţiei divine
Simfonia ce vis a promis
Sau poate un leagăn de cuvinte duioase
Te chem să-mi mângâi pleoapele cu-un sărut
Căci ochii mi-s plini de nisip
Adorm cu tine lânga mine printre stele mă conduci
Şi inima mea e tot mai iubitoare.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timpul absoarbe iubirea?

Timpul absoarbe iubirea pasională
Dar nu o poate elimina
Iubirea- drogul necesar ce nu cuprinde mintea
Ne vom desprinde inimile acestea ancorate în vis?
Sau vom închide clepsidra timpului în bătaia vântului
La răscruce sau la amurgul inimii
Lumina noastră s-a ancorat cu viteza ei
Ne va risipi toate valurile la un ţărm liniştit
Când fiecare seară se vrea a fi deosebită
Când principalul spectacol de teatru
Se scrie fără a fi jucat pe o scenă
Fiecare dintre noi e dator cu o moarte albastră sau poate roz.
Privirile ne vor atinge lumina din priviri
Noi vom privi lumina ca pe o risipire de vis.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pierdut în noapte...

Pierdut în noapte...
Lumini şi umbre
Pierdut în noapte...
În clipele sumbre

Pierdut în noapte...
În visul ce-l simt
Pierdut în noapte...
Adânc labirint

Pierdut în noapte...
Speranţe deşarte
Pierdut în noapte...
Eşti tot mai departe

Pierdut în noapte...
Un veşnic nebun
Pierdut în noapte...
Nu am ce să-ţi spun

Pierdut în noapte...
Pierdut de tot
Pierdut în noapte...
Aş vrea să mai pot

Pierdut în noapte...
Pierdut în gânduri
Pierdut în noapte...
Pierdut printre rânduri

Pierdut în noapte, pierdut, pierdut...
Să fie oare, un nou început?
Pierdut în noapte, pierdut, pierdut...

poezie de Liviu Dumitru Muscă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vom învinge şi furtuna

Din câte flori sunt pe pământ
Eşti floarea din inima mea,
Şi nici o ploaie nici un vânt
Nu poate lua mireasma ta.

Aş vrea să am un cer senin
Şi un apus ca-n curcubeu,
Să fie din nou sufletul plin,
Dar nu pierdut şi nici prea greu.

O ură adâncă şi prea deasă
Ce tot pământul a cuprins,
Chiar şi speranţa a fost ştearsă,
Demult şi ea, încet s-a stins.

Noi ne luptăm cu viaţa-ntruna
Dar noi ne iubim, şi cred,
Că vom învinge şi furtuna
Şi iubirea n-o s-o pierd.

poezie de Eugenia Calancea (29 octombrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine vrea...

Cine vrea să vadă, vede,
Cine vrea să creadă, crede.
Cine vrea să simtă, simte,
Cine vrea să mintă, minte.
Cine vrea să audă, aude,
Cine vrea să răspundă, răspunde.
Cine vrea să asculte, ascultă,
Cine vrea să cuvânte, cuvântă.
Cine vrea să meargă, merge,
Cine vrea să culeagă, culege.
Cine vrea să zâmbească zâmbeşte,
Cine vrea să iubească, iubeşte.
Cine vrea să tacă, tace,
Cine vrea să facă, face.
Cine vrea să lupte, luptă,
Cine vrea să cânte, cântă.
Cine vrea să fie fericit...
doar vrea.
Că de muncit...
e viaţă grea.

poezie de Dumitru Delcă (octombrie 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vom învinge şi furtuna

Din câte flori sunt pe pamânt
Eşti floarea din inima mea,
Şi nici o ploaie nici un vânt
Nu poate lua mireasma ta.

Aş vrea să am un cer senin
Şi un apus ca-n curcubeu,
Să fie din nou sufletul plin,
Dar nu pierdut şi nici prea greu.

O ură adâncă şi prea deasă
Ce tot pământul a cuprins,
Chiar şi speranţa a fost ştearsă,
Demult şi ea, încet s-a stins.

Noi ne luptăm cu viaţa întruna
Dar noi ne iubim, şi cred,
Că vom învinge şi furtuna
Şi iubirea n-o s-o pierd.

poezie de Eugenia Calancea (29 octombrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noaptea în lacrimi

Noapte măiastră, răspunde-mi!
Tu unde vrei să ne-ntâlnim,
În vis sau în marea lăcrimândă?
În prea plinul oceanului însingurat?
Te număr printre lacrimi şi te-am ales pe tine
Să-mi fi a mea confidentă şi prietenă pe vecie.
Peste munţi s-a aşternut tăcerea şi lacrimile dor,
Un gând nebun îmi caută sufletul pierdut în marea dragostei,
Am vise şi speranţe,
O lacrimă de mult uitată în colţul unui ochi închis,
Salutări în dansul păsărilor,
Iar eu printre fulgi şi stele te chem a mea, măiastră noapte.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea...

Iubirea, mintea mea o măsoară
În limitele mele de gândire...
Ea este ca o catedrală
Cu clopote ce sună "Luaţi-mă şi pe mine!"

Iubirea e un ocean bogat
De dăruire şi jertfire,
E ca un castel smaraldat,
Cu pietre scumpe în zidire.

Iubirea e ca o cascadă
Ce inimi vrea să le ude;
Urcaţi-vă pe baricadă
Şi ea cu drag o să vă inunde!

Iubirea e un cer de stele
Ce luminează inima pustie,
E-un soare ce se amestecă-ntre ele
Formând o incandescenţă vie.

Iubirea e pentru cel doritor
Ce vrea din plin să o iubească,
Ea dă speranţă tuturor
Şi inimi vrea să-nveselească.

Iubirea e ca un curcubeu,
Te urcă sus la Dumnezeu
Şi te face să înfloreşti
Sus, pe plaiurile cereşti.

Iubirea e Însuşi Domnul Isus
Ce viaţa veşnică a adus
Şi vrea să o trăieşti deplin
Până vei trece de cerul senin.

Amin.

poezie de Veronica Bobu din Izvoare limpezi (28 ianuarie 2017)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aş vrea

Aş vrea ca în fiecare dimineaţă
Să am un zâmbet şi cafeaua dulce,
Aş vrea ca nici o lacrimă pe faţă
Să nu mai văd cum rece-mi curge.

Aş vrea o vorbă şi un zâmbet
S-apară din nou în viaţa mea,
Aş vrea să nu mai simt un urlet
Cum strigă în inima mea.

Aş vrea să am un cer senin
Şi un apus cu curcubeu,
Să nu-mi mai simt sufletul plin
Şi nici pierdut şi nici prea greu.

poezie de Eugenia Calancea (5 ianuarie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îngerul visului meu

Un înger drag mi-a apărut,
un înger dulce de-nceput,
cu faţa lui un alb deplin
şi corpul rupt din flori de crin

un vis frumos, dar şi curios,
în negură el s-a ascuns
după o lume ca de vis
şi am pierdut, of, ce-am pierdut,
un vis frumos şi-un înger dus

poezie de Leontina Pomohaci (8 mai 2010)
Adăugat de Leontina Pomohaci
Comentează! | Votează! | Copiază!

Limba

Mătuşa-i limbă ascuţită,
În orice clipă se irită
Şi uneori are dreptate
Dar ce vrea ea tot nu se poate.

epigramă de Ileana Nana Filip din Poliţişti pe tocuri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine vrea...

Cine vrea să vadă, vede,
Cine vrea să creadă, crede.
Cine vrea să simtă, simte,
Cine vrea să mintă, minte.
Cine vrea să audă, aude,
Cine vrea să răspundă, răspunde.
Cine vrea să meargă, merge,
Cine vrea să culeagă, culege.
Cine vrea să gândească, gândeşte,
Cine vrea să iubească, iubeşte.
Cine vrea să tacă, tace,
Cine vrea să facă, face.
Cine vrea să vorbească, vorbeşte,
Cine vrea să mulţumească, mulţumeşte.
Cine vrea să cânte, cântă,
Cine vrea să cuvânte, cuvântă.
Cine vrea să fie fericit,
doar vrea
că... de muncit...
e viaţă grea.
Ideile exprimate
dovedesc sinceritate.
Ideile nespuse
trădează gânduri ascunse.

poezie de Dumitru Delcă (octombrie 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Calculatoarele mâniate

Crezând că fac economie,
Calculatoarele-am închis.
Şi-acum sunt negre de mânie,
Căci s-a pierdut tot... ce s-a scris.

epigramă de Ileana Nana Filip din Poliţişti pe tocuri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cerul plânge după tine

Stropesc cu lacrimi de iubire,
iar cerul plânge după tine,
durerea mea mi se revarsă,
iar inima greu m-apasă.
Ploaia strigă spre infern
eu te-am pierdut într-un blestem.
Sufletul meu s-a destrămat,
de-atâta plâns m-am săturat.
Nu pot să uit privirea ta,
ea aduce acum durerea mea.
Vreau zâmbetul ce mă-încălzeşte
şi inima ta ce mă iubeşte.
Fără iubire vreau să mor
privind spre cer la negrul nor,
cerul revarsă lacrimi reci,
şi ar vrea să nu mai pleci.
Nu văd soare sau lumină,
nici o zi de soare plină.
Şi te am mereu în minte
cu acel foc mereu fierbinte.

poezie de Eugenia Calancea (18 iunie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Santo... lină

Chiar de îmi vei anunţa decesul...
Eu m-aş ascunde de-a ei cortină
Acolo este praf de stele, paradisul
Dar n-o să poată creşte o santolină.

epigramă de Ileana Nana Filip din Poliţişti pe tocuri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La bar...

Printre mese, printre sticle,
Prind beţivii noi aripe,
Dar să vezi mare iubire
Când prinde soaţa de ştire!

epigramă de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La bar

Printre mese, printre sticle
Prind beţivii noi aripe,
Dar să vezi mare iubire
Când prinde soaţa... de ştire!

epigramă de Ileana Nana Filip din Poliţişti pe tocuri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Glume de pierdut?

Glume şugubeţe, multe,
Printre noţiuni mărunte,
Oferim o-ntreagă viaţă,
Noi, sportivi... de performanţă.

epigramă de Ileana Nana Filip din Poliţişti pe tocuri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce ar vrea?

Ce ar vrea acumm inima ta
Vrea sa ma faca sa sufar?
Sau fericit sa ma faca vrea?
Sa-mi spuna ca eu nu ma supar

Iti spun ce vrea inima mea
Sa te iubeasca, ea ar vrea
Sa iti arate dragostea
Si sa traiesti si tu prin ea

Deci ce ar vrea inima ta?
Ar vrea sa fie oare-o stea
Sa straluceasca ea ar vrea
Sau vrea sa fie langa a mea

poezie de Alexandru Cristian
Adăugat de Alexandru Cristian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îngeri decăzuţi

Găseşte o soluţie şi te voi răsplăti.
Cere simbrie după pofta inimii.
Dar spunemi cum pot realiza,
împăcarea dintre mintea şi inima mea?
Cum pot să fac mintea să înţeleagă,
că inima de ea n-are nevoie să fie întreagă?
Cum oare i-aş putea explica,
compromisul minţii cu inima?
tDacă mă ajuţi lupta a câştiga,
ce vrea inima îţi voi da.
Dar de soluţie nu vei afla,
unde-ţi stau picioarele, şi capu-ţi va sta.

poezie de Călin oana-alexandra (5 ianuarie 2019)
Adăugat de alexandra
Comentează! | Votează! | Copiază!