Chiar dacă sunt mulţi şoareci în palatul imperial, nimeni nu are nevoie de ei, deşi sunt la îndemână; pasărea pe nume şoim, cu toate că e sălbatică, e căutată, e prinsă şi stă pe mâna împăratului.

citat din Ioan Damaschinul
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă ştii cum să mă găseşti...

Chiar dacă nu mă vezi,
trăiesc alături de tine,
îţi mângâi zâmbetele
şi când suferi,
acea lacrimă care cade
pe mâna ta este a mea.
Încearcă să mă găseşti
în cazul în care lumina
devine confuză în umbră,
şi poate voi fi prinsă.
Dar dacă nu mă vezi,
nu dispera,
îngerii sunt utilizaţi
pentru a iubi în tăcere
şi mulţi oameni
sunt care iubesc,
deşi nu au aripi,
stau lângă tine.
Rupe lanţurile
care-ţi limitează mintea,
şi vei fi liber,
mereu şi oricum.

poezie de Eugenia Calancea (23 august 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cel curajos se cunoaşte la mâhnire, iar prietenii credincioşi la nevoie.

citat din Ioan Damaschinul
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pasărea flămândă îşi face cuib chiar lângă şoim.

proverbe arabe
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostea şi ura, deşi sunt diametral opuse, ambele sunt indispensabile in inima unui creştin autentic, pentru că nimeni nu poate iubi cu adevărat pe Dumnezeu şi pe păcătoşi dacă nu urăşte păcatul cu desăvârşire.

Ioan Hapca în Diverse gânduri, reflecţii, sfaturi şi poveţe în slujba unei vieţi cu scop
Adăugat de Lucica Rares
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şatra

Fericirea e o pasăre.
Dar nu o pasăre ca oricare alta
Ci o pasăre plăsmuita din pulbere de aur.
Pasărea aceasta
Vine de undeva, de departe,
Vine şi ţi se aşază pe umăr,
Pe umărul stâng.
Deasupra inimii
Ţi se aşază pasărea fericirii.

N-o vezi,
O simţi numai.
Iar dacă vrei s-o prinzi
Nu poţi s-o prinzi
Nici cu mâna,
Nici cu lanţul,
Cu niciun fel de capcană
Nu poţi s-o prinzi.

Uneori pasărea fericirii
Îţi stă pe umăr mai mult,
Alteori mai puţin
Şi când îi vine ei să plece, pleacă.
Zboară şi se pierde în văzduh,
Poate chiar se topeşte în văzduh,
Nu ştie nimeni.

poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

La Palatul Parlamentului au fost angajaţi foarte mulţi oameni de serviciu

Se angajează permanent,
Ca îngrijitori, o droaie,
Semn că sunt, şi-n Parlament,
O mulţime de gunoaie!

epigramă de Ioan Frenţescu din ziarul "Viaţa Buzăului" (29 martie 2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înţeleptul e în stare să înţeleagă chiar şi gândurile aproapelui, urmărindu-i comportamentul şi atitudinea.

citat din Ioan Damaschinul
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şoarecii şi capcanele sunt lucruri diferite, au funcţii diferite şi scopuri aşijderea (la drept vorbind, toate acestea sunt mult mai lesne de definit în cazul capcanelor decât în cazul şoarecilor: capcanele sunt făcute ca să-i ţină pe şoareci în ele şi acesta-i unicul lor scop, în timp ce funcţiile şi scopurile şoarecilor îmi sunt necunoscute).

Ioan Petru Culianu în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pământul nu a avut niciun nume. Zeii înşişi se cunoşteau între ei şi nu aveau nevoie de nume. Omul este cel care a denumit toate lucrurile, chiar şi pe zei.

citat din Megan Whalen Turner
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt îndrăgostit

Eu sunt îndrăgostit de nimeni
Şi totuşi m-am îndrăgostit
Dacă exişti, ce mult îmi semeni,
Chiar dacă nu te-am întâlnit

Presimt că şi tu te-ai născut
Şi încă n-ai murit, ca mine
Chiar dacă nu te-am cunoscut
Eu sunt îndrăgostit. De cine?

poezie de Marius Robu din Carte de bucăţi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

VI

Pasărea îmblânzită se afla în colivie; pasărea sălbatică era în pădure.
Soarta a făcut să se întâlnească.
Pasărea sălbatică strigă: "Vino, iubito, să zburăm în codru."
Pasărea îmblânzită murmură: "Vino aici, să trăim alături în colivie."
"Printre aceste gratii unde aş avea loc să-mi întind aripile?" spuse pasărea liberă.
"Vai! strigă prizoniera. Nu ştiu unde m-aş putea aşeza pe bolta cerească."

"Draga mea, vino să îngânăm melodiile pădurii."
"Rămâi lângă mine! Te voi învăţa o muzică savantă."
Pasărea pădurii răspunse: "Nu, nu! Cântecele nu se pot învăţa niciodată."
Pasărea din colivie grăi: "Vai, eu nu cunosc cântecele pădurii."

Le este sete de iubire, dar niciodată nu vor putea zbura aripă lângă aripă.
Prin gratiile coliviei ele se privesc, dar zadarnică li-i dorinţa de a se cunoaşte.
Ele bat din aripi şi cântă: "Vino mai aproape, dragostea mea!"
Pasărea liberă strigă: "Nu pot, mi-e teamă de uşa închisă a coliviei tale."
"Vai, spuse captiva, aripile-mi sunt neputincioase şi moarte."

poezie celebră de Rabindranath Tagore din Grădinarul (1913), traducere de George Popa
Adăugat de Silvia Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toate sunt folositoare, chiar dacă noi nu le cunoaştem rostul.

citat clasic din Sfântul Ioan Gură de Aur
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

În locul unde-i cea mai mare adâncime e palatul împăratului mării; zidurile sunt de mărgean şi ferestrele înalte şi arcuite sunt de chihlimbar străveziu; acoperişul e făcut din scoici care se deschid şi se închid după cum se mişcă apa. Şi în fiecare scoică e un mărgăritar de preţ; numai unul şi ar fi destul să împodobească măreţ coroana unui rege.

Hans Christian Andersen în Mica Sirenă
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Sunt oameni care, deşi te însoţesc, nu înseamnă că îţi sunt alături.
Sunt oameni care, deşi îţi sunt alături, nu înseamnă că sunteţi împreună.
Sunt oameni care, deşi te aud, nu te ascultă. Sunt oameni care, deşi te ascultă, nu te înţeleg şi nu le pasă.
Sunt oameni care, deşi te privesc nu te văd. Sunt oameni care deşi de văd, nu te cunosc.
Sunt oameni care, deşi îţi sunt alături, sunt foarte departe de tine...
Sunt oameni care, deşi te mângâie şi te îmbrăţişează, nu te iubesc.
Sunt oameni care, deşi te însoţesc pe drumul tău şi îţi fac promisiuni, într-o zi vor coti brusc pe alte drumuri...

poezie de Irina Binder
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

şi dacă toate femeile au nume
eu te chem în gând
numai pe tine
e singurul nume care-mi vine în minte
e singurul nume pe care-l ştiu
îmi vine să-l cânt
îmi vine să-l strig
şi dacă toate femeile au nume
numai al tău contează
îl rostesc în gând
îl şoptesc pentru mine
e secret pentru toţi ceilalţi
sunt fascinat de numele pe care-l porţi
numele tău este croit pentru tine
îţi vine bine
nu te strânge
nu e prea lung
şi dacă toate femeile au nume
ele nu contează pentru mine

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adevarul supara

Nu crezi că faci la nimeni rău
Cu sufletul, dar vorba ta
Umblă tot slobodă mereu,
Pe mulţi poţi astfel întrista.

Cum te-ai simţi, de te-ai afla
În pielea celui ce-l jigneşti?
Năravul altul de ţi-ar lua,
Ai avea timp să te căieşti.

Sunt oameni slabi în faţa vieţii,
Şi mulţi sunt subjugaţi tristeţii.
Chiar dacă adevărul de-l grăieşti
Nu pot să creadă că-i iubeşti.

poezie de Viorica Pop
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cele 7 minuni ale comunismului: În România toată lumea are serviciu. Deşi toată lumea are serviciu, nimeni nu munceşte. Deşi nimeni nu munceşte, planul se face peste 100%. Deşi planul se face peste 100%, magazinele sunt goale. Deşi magazinele sunt goale, toată lumea are ce mânca. Deşi toată lumea are ce mânca, nimeni nu e mulţumit. Deşi nimeni nu e mulţumit, toată lumea aplaudă.

Dan Lungu în Sunt o babă comunistă!
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reformele economice şi ingineriile sociale sunt că experienţele pe şoareci - adică numai în folosul ştiinţei, că doar n-o să-i pese cuiva de şoareci!

citat din Octav Bibere
Adăugat de Kitzy Bush
Comentează! | Votează! | Copiază!

La palatul de justiţie

La palatul unde toate
Cauzele văd lumină,
Unii caută Dreptate,
Alţii caută... pricină.

epigramă de George Caranfil din Urmaşii lui Cincinat (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mărunţişul o să ne îngroape

se topesc munţii cu totul
ca să se bată monede
e atâta nevoie de cash
încât nu se mai taie copacii cu drujba
ci se smulg cu totul din rădăcini în sus
apoi se taie stuful cucuta şi iarba mare
chiar şi trifoiul cu patru foi
din această nevoie disperată de celuloză
pentru tipărit bancnote cu chipuri de poeţi

cineva a zis că e bun şi plasticul
iar toate fabricile de profil
s-au axat pe producţia de carduri
deşi banii pot fi tipăriţi şi pe retină
ca într-un joc
pereţii nu mai contenesc să se apropie
aproape că se îngroapă în bancomate
super-marketurile nu mai au destui casieri
cititoarele de iluzii sunt peste tot
deşi nimeni nu mai are nevoie de vise
lumea este de vânzare
promoţiile nu mai contenesc
oferte peste oferte
miliarde de cereri
un singur gând
al proprietăţii

doar mărunţişul dat cerşetorilor e convertibil
înainte de a ne sufoca unii pe alţii
din atâta nevoie de nimic

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!