Lacrima obosita

Daca fiecare lacrima
ar avea curajul sa povesteasca
nebunia facerii
si pana la moarte...
... pana sa renasc,
dintr-un trup insipid si flasc...

Oh! Cate ar fi de povestit...
Aseaza-te, calatoare ostenita,
din causul palmelor adapa-ti furia,
da-i drumul animalului din tine...
... deasupra lacrimilor
a inmugurit curcubeul...

poezie de Adriana Petre
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simplu

Simplu se-atinge durerea din tine.
Daca privesti ridul din coltul ochiului
Iti poate spune cate ceva.
Si daca intelegi floarea de iris
Cand se dilata,
Simplu vei pricepe
Ca din partea cealalta,
Vine cu zgomot de taifun
Iubirea gandului nebun.
E foarte simplu
Sa intelegi nevoia unui taciturn.
Asa ca,
fa bine si coboara,
pentru simplul fapt
ca ma-nfioara
valul nevoii din tine
de-a atinge simplitatea din mine.

poezie de Adriana Petre
Adăugat de Natasa Radu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pana mea

În pana mea stă agăţată lumea
O zugrăvesc cum vreau, sunt Creatorul
Iar de-i vreunul care să nu-i placă
Să-şi ia bilet, să plece cu vaporul...

De pana mea depind unii şi alţii
Şi să depind-ar vrea şi cei ce nu-s
Nu e de ici, de colo, să ajungă
În pana mea, concret, nu presupus...

Pe pana mea s-a scurs multă cerneală
Şi-o să se scurgă şi mai mult de-acuma
Să fii atent, să nu ţi-o iei pe coajă
Dacă ai nebunia să te-ntreci cu gluma...

Vrei pana mea să te atingă bine?
Ai grijă ce-ţi doreşti, ai concurenţă!
Dacă se-ntâmplă totuşi să se-ntâmple,
Te vei îndrăgosti cu... recurenţă!

Dacă nu mă suporţi, nu-i nici o dramă!
Tu pierzi, nu eu, aşa că-i treaba ta...
Dar dacă te loveşte vreo demenţă
Să fii atent că mergi... în pana mea!

poezie de Petrică Conceatu din Volum în lucru - "Haioşenii" (23 mai 2018)
Adăugat de Petrică Conceatu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amintiri...

Eu in causul palmelor am strans,
franturi de vise, ce-am avut cu tine,
si clipe minunate am inchis,
ca sa le am mai vii in amintire!

Cate secunde magice-am pastrat
sa nu le pierd ascunse le-am tinut,
dar ti le-arat sa vezi ca n-am uitat,
nimic din tot cea fost si am trait!

In fiecare zi am adunat,
mici bucurii si de la flori petale,
si-n suflet eu cu grija am sculptat,
doar chipul tau cu razele de soare!

Sub pleoapele adanci de catifea,
am adunat imagini doar cu tine,
pe toate-n suflet sa le strang as vrea,
caci toate-mi sunt comori de amintire!

poezie de Zenovia Priboi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Noaptea am fost lângă tine,
Dimineaţa mă trezesc lângă tine,
Tu îmi vei pregăti micul-dejun,
Iar pana seara in minte ma vei pastra
Vei atinge lumina, pana ce eu voi straluci,
Voi asculta dorintele tale,
Pana voi readormi, pana voi patrunde,
În liniştea cuantificată a cristalelor pure,
Voi visa mult, voi patrunde intens,
În mintea şi sufletul tău...
Pentru ca te voi iubi, iar iubirea transforma,
Creaza ritualul regenerarii şi al redobândirii vieţii.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Daca...

Daca ar fi
Sa mai traiesc
Odata...
L-as ruga
pe Dumnezeu
Sa-mi dea un
Colt de Rai
Din sufletul tau
Si as ramane
Acolo
Pana
Toamna tarziu
Cand privirea ta
Se va topi
In mare!

poezie de Doina Ioneţ (3 februarie 2008)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zâmbetul obosit

se plimbă pe chipul tău
nu are curajul să mărturisească
dezamăgirea trăită
în ultima zi
în ultima noapte
nebunia clipelor netrăite
nebunia clipelor ratate
zâmbetul a rămas în subconştient
caută iertare pentru disconfort
aşteaptă o vreme
bună de intimităţi
deasupra lacrimilor

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi mi-e pana

Şi mi-e pana... numai sânge,
Numai lacrimi, numai vise,
Însă n-o să poată plânge
Lângă uşi, mereu, închise.

Şi mi-e pana numai soare,
Doar speranţă şi -adevăr,
Arma, de la cingătoare,
Este floarea mea... de măr.

Şi mi-e pana... cer cu stele,
Luna-n cumpăna fântânii,
Un himeric... dans de iele
Sau un lup... în dosul stânii.

Şi mi-e pana... ca pelinul
Prins în poarta unui dor,
Gândurile ce-şi fac plinul
În răcoarea... de izvor.

Şi mi-e pana... nebunie
Când săgeată, când amor,
Tainică... filozofie...
Clipa-n care mă-nfăşor.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şalom Sabat

Eu sunt un vultur plin de măreţie,
Trăiesc din ameţeala cerului;
Tu eşti o pană dintr-o aripă
De altă culoare:
Nepotrivită, zbârlă, purtată de vânt,
Ce-şi caută locul prin aripi străine,
Iar eu nimic n-aş da pe tine.

De la o vreme, însă,
Eu zbor cu şoimii şi areţii,
Căci mi-am pierdut o pană care
M-ar fi purtat unde mi-e locul,
Cât mai apropiat de soare.

De la înălţimea la care m-am coborât,
Văd mai bine
Că pana ta e tot ce îmi lipseşte,
Că sunt condamnat la picaj,
Că ai o misiune mai înaltă
şi, oricum ai fi, nu sunt fără de tine
Decât o eclipsă, pana mea lipsă.

Când nu pot să zbor, de tine mi-e dor;
Facem parte dintr-un tot,
Fără el să zbor nu pot,
Nici tu nu zbori,
Şi mor, şi mori.

Fie-ne ţărâna uşoară
Ca pana ce zboară,
Ci nu atât de grea
Ca tine, pana mea,
Şi nici la fel ca mine
Când zbor lipsit de tine.

Sabat Şalom!

poezie de Marius Robu din Aproape alb (28 noiembrie 2012)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poveste de iubire

De iubit, iubeam la întâmplare si pe apucate.
Ba chipul tau frumos, suav si dulce,
Ba corpul tau cu forme pline si tari.
Astea toate din aduceri aminte si indoielnic,
pentru ca n-am gasit nimic serios in mintea mea,
pana cand nu ti am intalnit sufletul.
Sufletul tau bun, cald si maret.

Iar atunci, ce am facut?!
Am dat mintea pe suflet si l-am intalnit pe al meu.
Era zgribulit intr-un colt, coplesit de atata lumina.
Nedumerit, intrebator si infricosat sa nu piarda caldura ce il mangaia senin si dulce,
frumusetea zambetului tau cu care se trezea in fiecare dimineata.

Vazand toate astea,
mintea a dat frau liber focului pasiunii,
impingand sufletul si mai tare in bratele infinite ale dragostei pt tine... pana astazi!
Sau pana maine!
Pana te voi intalni din nou...

poezie de Silviu Petrache (15 octombrie 2014)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

A catre E

Vai, de la A pana la E
Atata departare e
Si de la E pana la A
Tot alfabetul va -ngheta.

Si nu va exista nici cale
Sa lege blandele vocale
Vocalele imparatesti
Care am fost si care esti.

Si de la A pana la A
E toata nebunia mea
Si de la E pana la E
Cum trece timpul repede.

Si A spre E ridica glas
Iubito singura-ai ramas
Si E spre A ca-ntr-un deochi
Ridica negrii, blanzii ochi.

Mai stai ii spune A lui E
NU ai de ce, nu ai de ce
Mai stai ii spune E lui A
Ma duc, ca se va -ntuneca.

Si jos intr-un absurd spital,
Consoanele au astazi bal,
Iubita mea cu E major,
Acum, nici nu te mai implor.

Iubitul meu, cu a de mana!
Nimic din noi n-o sa ramana
Si ne vom stinge-ncet, incet
In insectar si-n alfabet.

Adio, E, frumoasa mea
Ii plange departarea A
Si de la A pana la E
Un pod cetos de turturi e.

Si de la E pana la A
Consoanele se vor usca
Si vai, cand strigi pe E cu A
Polen sonor, inseamna EA.

Si E in locul ei se zbate,
Ea cea mai trista dintre toate,
Si A nu stie ca nici nu-i
Ea care-a fost motivul lui.

Adio E, iubirea mea
Semneaza trist vocala A.

poezie celebră de Adrian Păunescu din Rezervaţia de zimbri
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despartiti de o iluzie

Te stiu acolo unde esti
nu te cunosc, dar sunetul tau
cald si nepatruns
strabate zarea pana la mine
acum cum stau, sprijinit de pamant
te simt in fiecare secunda
ce curge ostenita peste mine
in fiecare piatra pe care-mi odihnesc
bratele si spinarea mea, si calcaiul.

De-asta sunt asa de linistit
caci tu pulsezi odata cu mine
despartiti doar de o iluzie.

poezie de Cătălin Bizdadea
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu voi tacea

nu voi tacea Doamne
a spune
cate minuni din tine
se revarsa
peste zidita lume
si peste firea omeneasca
e o minune ca traim
tu ne tii in fiinta
si ne hranesti inima
cu credinta
e o minune ca soarele
aluneca pe cer
ca marea canta-n valuri
slava ta
ca muntele se inalta pana
la nori
iar sufletul meu spre
vesnicie paseste
cu fiecare zi ce-i scrisa
pe pagina vietii.

poezie de Stela Cioban
Adăugat de Stela Cioban
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu timpul...

Cand iti voi afla secretul!
Numai Osiris cunoaste
Nime-n lume, gand nu are,
Ce enigma, ascunzi tu moarte.

Cate lacrimi?-nu au rost!
Dar durere?-nu cunosc!
Oare cate vor mai fi,
Pana te vom desluji.

Am aflat!-nu esti o taina,
Tu esti doar sfarsitul ei.
Stiind ca am sa trec abisul-
NU sunt pregatit,-ce vrei?

Am sa imi platesc tributul,
Datorat destinului,
Tu esti o eternitate,
Noi suntem ai timpului.

poezie de Cosmin Vasile Uglean
Adăugat de Cosmin Vasile Uglean
Comentează! | Votează! | Copiază!

Indemn

Zboara mai sus decat ai zburat pana acum
Dar nu uita ca-i din pamant al tau drum
Si nu uita ca pana si vulturii ce zboara mai presus de vant
Au fost candva simple furnici, si se vor intoarce in pamant.
Ucide! Fura! Minte!
Dar ucide-ti amintirile ce iti aduc aminte
Cum e sa iti curga durere prin vene
Si cum e sa astepti resemnat, moartea sa te cheme.
Fura din clipele frumoase ce ti-au fost luate
De timpul care a uitat a tale fapte
Fura-ti armele furate ce-ar putea renaste eroul
Din sufletul gol, unde acum pluteste ecoul.
Minte, dar minte-te pe tine
Ca nu esti doar un simplu pion ce se abtine
Sa atace regina, pe tabla de sah a vietii
Minte-te ca esti surd! si ca nu auzi cum urla in tine suspinele greutatii.
Eu nu te rog, eu nu iti cer, eu doar te indemn
Sa fi de piatra, sa fi din fier, iar daca pe aceasta mare esti doar un lemn
Lasa versurile mele sa te aduca
La mal si sa te transforme intr-o stanca.
Inchide ochii, asculta ranile cum urla in tine
Lasa-le sa-ti vorbeasca, la fel au facut si cu mine
Dezleaga-le de lanturi, spre raiul lor lasa-le sa zboare
Caci la fel ca zilele... sunt si ele pasari calatoare.
Nu deschide usa inimii pentru oricine bate la ea
Sunt multi ingeri mascati in lumea asta rea
N-o deschide celui ce vrea doar un simplu dans cu sentimentele tale,
Deschide-o celui ce s-ar incuia inauntru daca ar avea cheia in mainile sale.
Taci! Rabda! Tine in tine!
Se apropie ziua cand raul se va transforma in bine
Gradina moarta de atatea flori uscate
Se va transforma in raiul ce iti va da voie, cand altii se vor opri, tu sa pleci mai departe.
Daca ai de gand sa renunti, sa lsi armele jos si sa fugi
Sa stii ca nu ai unde sa te ascunzi, nu ai unde sa ajungi
Destinul a fost mereu cu un pas inaintea ta si o sa fie
Asa ca oprestete! si pe a ta carare las-o sa fuga doar a mea melodie

poezie de Manuel Gabriel Danca (3 mai 2011)
Adăugat de Manuel Gabriel Danca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Creativitatea si originalitatea nu se pot obtine la batranete, dar ele pot fi mentinute, daca au fost exersate din tinerete, pana la sfarsitul vietii.

citat din Emil Rădulescu
Adăugat de Lidia Reste
Comentează! | Votează! | Copiază!

Labirintul

Mi-era dor de tine
Pana sa te cunosc.
Dar acum
Nici nu mai stiu ce esti.

Esti timpul?
Esti privirea matura
A copilului din mine?

Sfidare! Esti sfidarea ochilor!
Simtamant dezacordat,
Rapus de vina.

Esti oare calea
Ce-o urmez orbeste?
Caci simt o indrumare
Lenesa, perfida.

Imi vin cuvintele concrete,
Aproape ca de sticla.
Mi-e frica sa le spun
Grabit, sa nu-si piarda
Sensul definit,
Sau sa nu ma tai in cioburi?

Aceste coridoare...
“Aseaza-te si cere indurare!”

poezie de Cristian Grecu
Adăugat de Cristian Grecu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pana unui poet

Pana lui s-a-ndrăgostit
De a lui guriţă,
Şi când vremea a sosit
Născu o... peniţă.

epigramă de Paul Preda Păvălache din Trăiri intense, volumul 6, "Naşteri" (26 octombrie 2011)
Adăugat de Paul Preda Păvălache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Renasc în fiecare dimineaţă cu tine

Stau pe oglinda apei
Ca o floare misterioasă
Cu o frunză cât o palmă de suflet
Culoarea mea e uneori albă
Alteori roz
Iar iubirea mă schimbă
De la galben la bronz..
Cu sufletul plutind uşor
Renasc în tonuri de hermină
Iar soarele din ochii tăi
Mă înzestrează cu lumină
Când noaptea cade peste mine
Mă-nchid şi mă ascund în vis
Ca-n dimineaţa ce-o să vină
Să mă deschid ca o floare de lotus
Renasc în fiecare dimineaţă
Când soarele răsare dintre stânci
Parfumul dimineţilor tale
Mă risipeşte şi mă adună
Dezbrăcându-mă de tristeţe şi
Îmbrăcându-mă în fericire...
Renasc în fiecare dimineaţă cu tine

poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Florentina Danu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Daca vrei sa nu te mai intorci

Daca vrei sa nu te mai intorci
Fereste-te de matraguna -
Ea-mi fura seara glasul
Si plange cu el
Din urmele talpilor tale,
Daca vrei sa ma uiti
Ascunde-te de luna -
Iti va aminti
Cum am mers prin lumina ei
Cu picioarele goale,
Daca vrei sa pleci
Ascunde-te de ploaie,
Fereste-te de ninsoare,
Daca vrei sa ma uiti
Nu te apropia de mare,
Inconjura marea,
Nu te arata sub zborul pasarilor,
Fugi
De salciile cu pletele prelungi,
Pana vei gasi locul unde te
Asteapta uitarea
De tot ce-i viu ascunde-te.
O, dar daca vrei sa pleci
Daca vrei sa ma uiti,
Nu incerca sa mori,
Mai ales nu incerca sa mori -
Stiu sa cobor ca intr-o fintana
Prin flori.....

poezie de Ana Blandiana din Poezii (1974)
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * * (Izvor, izvoare, a izvorî, izvorâre, izvorând)

Mi-am întors pana
Nu, nu, pana
Şi am sfredelit
Un pic de suflet
Da ce
Numai cu apă
Trăieşte omul
Nu – a răspuns
Şi cu apă

poezie de Mihaela Cătană (2 martie 2003)
Adăugat de Mihaela Cătană
Comentează! | Votează! | Copiază!