Alinare...

Durerea mea se pierde ca un fum
Când sunt cu tine,
Simt un fior şi un parfum
Ce mă răsfaţă,
Gâdilându-mi sufletul...

poezie de Vlad Claudiu Pruteanu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire

În zi de iarnă,
tot pe tine vreau să te-ncălzesc
că e ger afară
nu-mi pasă
de alte lucruri
la fel...

Am să trimit in lume solii,
ca să te caute
dorind să întregesc,
o dragoste, un cântec,
un cuplu suplu
omenesc...

Şi poate trecutul mă luminează
din spate,
lăsându-mi umbra să alunece-n viitor,
ori poate distanţa ce ne desparte
e un prilej pentru amor...

poezie de Vlad Claudiu Pruteanu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alină-mi inima

În miez de zi stau şi oftez,
gândindu-mă la tine
cât mor de ciudă
nici nu ştii,
că nu sunt lângă tine...
doar tu eşti şi vei fi mereu,
iubirea mea cerească,
cu tine vreau sa fiu legat,
să fii a mea mireasă.

Să te iubesc în orice clipă
din zi sau chiar din noapte
chiar dacă clipele se pierd,
speranţa mea nu moare,
eu am să stau şi am s-astept
să vii cu al tău soare,
să vii în viaţa mea te rog
în lipsa ta,
sufletul meu,
aproape, moare.

Nu vreau nicicând să mă gândesc
c-am să te pierd vre-odată,
că n-ai să vrei să mă iubeşti
asta-i durerea mea uitată,
şi chiar de-ar fi
să vrei, să nu mai fii cu mine,
să ştii că am să mor încet,
pierdut în cer,
pierdut de tine.

Ochii mei de i-ai avea,
să vezi ce văd şi eu,
să vezi când nu te văd tot timpul,
să ştii cât mi-e de greu,
şi sufletul-mi de l-ai avea,
să simţi ce simt şi eu
să simţi când nu te simt tot timpul,
să ştii,
că fără tine,
îmi simt sufletul greu.

Şi lacrimile-mi curg uşor
stingând durerea mea,
te rog vino înapoi
te rog,
alină-mi inima.
Aş vrea să plâng mereu,
să plâng de fericire
ştiind că tu, de tot ce-i rău
tot timpul ai să ai neştire.

Te vreau tot timpul printre nori
să zbori, să razi cu mine
Eu te iubesc şi nu-i uşor
să-ţi spun ce simt eu pentru tine
Dar în curând eu voi scăpa
de-a mea parte întunecată
şi-am să te rog oficial
să fii a mea mireasă.

poezie de Eduard Palade (23 decembrie 2010)
Adăugat de Eduard Palade
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec deplin

Când deschid larg fereastra
Şi mă uit înafară,
Doar pe tine te caut
Cu ochii...
Zorii zilei pătrund
În privirea-mi de fiară,
Atunci simt cum de mine
Te-apropii.

Când pământul se crapă
Prins în arşiţa verii,
Eu pe tine te-aud
Că păşeşti...
Pe timpan cald îmi plouă,
În livezi se coc merii
Şi de aur sunt toţi
Ca-n poveşti.

Goale, tălpile-mi trec
Prin a ierbii răcoare,
Parcă simt că te mângâi
Pe tine...
Fuga mea e un cântec
Ce se pierde în zare,
Iar eu - pradă iubirii
Depline.

poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu eşti primăvara mea

Tu eşti primăvara mea,
Emoţiile mele înfloresc,
Când sunt cu tine iubirea mea.
Tot ce simt este firesc
Eşti dulce ca o bezea,
Tu eşti toată lumea mea!

Sunt îndrăgostită lulea
Fără tine nu aş mai putea
Ori de câte ori te văd inima-mi tresaltă
Simt o grămadă de fiori deodată.

Nu uita, scumpa mea iubire
Că tu eşti totul pentru mine
Fără tine nu vreau să trăiesc
Şi momentul de faţă să rămână amintire.

poezie de Petruş Ida-Andreea (1 februarie 2022)
Adăugat de Petruş Ida-Andreea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sentimente

Sentimentele mele pentru tine
Sunt puternice şi sincere
Nu mă mai pot abţine
Trebuie să-ţi zic te iubesc.

Te iubesc şi te ador
Simt cum mă trece un fior
De la atâtea sentimente
Inima tare îmi bate.

Ce simt eu, e de nedescris
Parcă sunt într-un vis
Mă simt ca în paradis.

poezie de Petruş Ida-Andreea (1 februarie 2022)
Adăugat de Petruş Ida-Andreea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aromă şi parfum

Îndrăgostit ca un nebun,
Sunt derutat că, oarecum,
Sărutul ei avea parfum
De fum şi... debit de tutun.

epigramă de Georgeta Vătavu din Fumuri (culegere de epigrame) (2002)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem de credinţă

Fiecare pas ce-l fac,
Mi-e călăuzit de Tine.
Cu viaţa mă împac
Şi simt, Doamne, ce e bine!

Orice gând pe care-l am,
Îl trimit întâi la Tine.
Ca o pasăre pe ram,
Ciripind voios, revine.

Fiecare vorbă-a mea
Tot cuprinde şi răsfaţă,
Fiindcă ştiu, că are-n ea
De la Tine, multă viaţă!

Fiecare întâmplare
Ce mi-ai dat-o, a trăi,
Are-o pildă de-nchinare
Şi-i izvor de bucurii.

Şi-apoi oamenii îi simt,
Că-s trimişi în calea mea
De la Tine. Ca pe daruri
Să-i primesc, cu inima.

Apa, focul şi pământul,
Cerul, soarele şi luna
Ai trimis, să-mi fie sprijin,
Vieţii întotdeuna!

poezie de Ioana Voicilă Dobre din În lumea iubirii (10 mai 2010)
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubita mea...

ţi-aş da o floare la sfârşit de an
şi-o dulce sărutare,
şi-o creangă ruptă dintr-un ram,
cu boabe dulci şi-amare

dulceaţa când ne împăcăm,
amarul când ne ceartă,
frumos mă simt când ne iertăm,
urât mai sunt în ceaţă

ţi-aş da un drum să ştii să vii,
mereu, mereu la mine
şi dulce aş fi şi te-aş iubi,
pe tine, doar pe tine

iubita mea cu ochi căprui,
căpruiul tău mă doare,
aş vrea să fie al nimănui,
al meu să-mi fie floare

căci floarea inimii îmi eşti,
şi simt cum bati în mine,
te strâng să nu îmi ieşi din piept,
să nu mă rupi de tine

m-ai ameţit cu un cuvânt
şi amorţit mi-e visul,
beţia ta m-a tot cuprins,
şi-mi place asfinţitul

şi-mi place râsul tău nebun,
şi când mă cerţi îmi place,
mă vreau cu tine peste fum,
mă vreau cu vino-ncoace

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inceputul

Cand ma gandesc la tine imi tremura tot trupul,
Tu te strecori si viata mi-o schimbi, ma rascolesti,
Eu sunt precum o prada, iubito tu esti lupul,
Sunt sclav privirii tale, stapana mea tu esti.

Cand imi soptesti o vorba sunt ca un cub de gheata,
Ce voce calda ai! ascult si ma topesc,
E ca si cum cuvantul ce-l spui imi este viata,
Cand nu te-aud pe tine simt ca nu mai traiesc.

In mana ta as vrea sa-mi odihnesc trecutul,
Tu vindeci orice rana, esti salvatoarea mea,
Stergi totul c-un burete, si imi esti inceputul
Anii pierduti ii simt cum ca n-ar exista.

Esti luna mea in noapte, si soare-n timp de zi,
Te urmaresc si simt ca nu ar fi gresit,
Sa-mi fii pe vesnicie motiv sa pot iubi,
Iar eu sa -ti fiu dovada ca inca n-ai iubit.

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad B
Comentează! | Votează! | Copiază!

Parfum de seară

Hai, vino, gândurile-s moi,
Castanii m-au bătut pe umăr;
Împarte frunzele la doi,
Ce de emoţii pot să număr!

Ce de sclipiri pe ochii tăi,
Ce de fior pe-a mea vorbire,
Hai, zăpăceşte-mă cu zbor,
Să fiu al înserării mire!

Şi tu să fii mireasa orei,
Parfum secundelor rebele,
Nu te opri, tandră femeie,
Cât încă-s tatuat cu stele.

Şi-mi cade seara pe sprâncene,
Cu taină mă aprinde luna,
Şi simt miros de sânziene
În părul tău de totdeauna!

poezie de Ilorian Păunoiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clipe de viaţă

Sunt clipe
când te iubesc
atât de mult
încât dacă te-aş săruta
ţi-aş lăsa sufletul
pe buze.
Sunt clipe cu dor
şi clipe
ce dor
cât o eternitate.
Sunt clipe
când
îmi simt durerea
umblând prin măduvă
şi cerşesc
un transplant
de bucurie.
Iubesc clipa
întâlnirii cu tine.
Cred că ne-a fost dat
să ne fim clipe;
clipa unuia
pentru altul.

poezie de Angelina Nădejde (3 octombrie 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!

Parfum de femeie...

Din vremea liliacului înflorit
Cu brebenei şi toporaşi în braţe
Privirea ta m-a urmărit
Speranţă cu speranţă...

Când fluturii pluteau în zbor
Dorinţele noastre arzătoare
Şi sufletul candid fremătător
Ardea din floare în floare...

Parfumul tău de altădată
Îl simt şi-acum cum mă-mbată
Dulce poezie a iubirii tale,
Frumoasa mea, plină de iertare!

Ca şi atunci eu te iubesc acum
Femeie cu dorinţe-ascunse-n parfum,
Cu zboruri plutind în miez de poezie,
Frumoasa mea, lumină care mă mângâie!

poezie de Constantin Anton din Simplitate şi firesc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărută-mă, nu pierde clipa

Sărută-mă!... nu pierde clipa
Cuprinsă-n palme de păcat
Şi-ncearcă a-nteţi risipa
Veşmintelor... până la pat.

Aruncă-le!... i-aşa de bine
Să simt pe piele buze moi,
Ce-mi sorb adâncurile pline
Şi mierea fluturilor... goi.

Sărută-mă!... nu pierde clipa
De îndrăzneli care mă ung
Ca un fior, născut din pripa
Ispitelor, ce nu-mi ajung.

Stârneşte-mă!... şi mă aprinde!
Descătuşând trăiri rebele
În trupul care mă cuprinde
Cu fulgere de dor... şi stele.

Sărută-mă!... nu pierde clipa
Când fierbe sângele în noi
Şi ceru-şi scutură aripa
De nebunie... şi de ploi.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre tine

Când puiul de drac, panica,
începe să rânjească şi să ţopăie
în inima mea, în mintea mea, în muşchii mei,
mi se arată drumul pe care l-am pierdut
prin ceaţa munţilor.

Eu scriu despre tine.

Când durerea care mă doboară
este pe punctul de a deveni de nesuportat,
o mână rece
îmi pune o pastilă pe limbă, iar durerea
slăbeşte şi apoi dispare.

Eu scriu despre tine.

Sunt focuri care trebuiesc suportate,
flacăra cruzimii, fierbintea coacere
a dorului de nestins, chiar
blânda lumină din candela păcii
frige de asemenea.

Le îndur pe toate. Supravieţuiesc.

Eu scriu despre tine.

poezie clasică de Norman MacCaig, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elemente

Eşti foc
Şi-mi arzi în inimă ca într-o sobă,
Lemnele-mi trosnesc,
Cenuşă sunt când pleci,
Foc viu când vii
Şi vise de fum ridicate la cer
Şi lemne şi scrum.
Eşti apă
Şi inima mea ţi-e scoică loială,
Urma ta - sunetul mării,
Al furtunii şi al nopţilor senine,
Parfumul lacrimilor sărate,
Gustul rece şi proaspăt,
Atingerea ploii pe umerii goi,
Speranţa alergând în valuri să înţepe uscatul.
Eşti pământ,
M-ai clădit şi mă-ntregeşti,
Din tine m-am născut şi la tine mă întorc,
În tine înfloresc, pe tine mă usuc,
În mine rodeşti, înfloreşti şi dai viaţă.
Eşti aer,
Trăiesc doar atunci când te inspir,
Când te sorb fără să mă satur de tine,
Când mă umpli fără să mă simt plină,
Cănd mă goleşti şi mă omori încet,
Când nu te am mă sufoc,
Trăiesc artificial şi mă sting încet.
Eşti foc
Şi-mi arzi în inimă ca într-o sobă,
Lemnele-mi trosnesc,
Cenuşă sunt când pleci,
Foc viu când vii
Şi vise de fum ridicate la cer
Şi lemne şi scrum.

poezie de Denisa-Maria Ilie
Adăugat de Denisa-Maria Ilie
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trio (viaţa, omul, sufletul)

Vei fi cu mine,
chiar şi atunci când muzica
nu va intona melodia ta...
Vei fi cu mine,
şi atunci când întunericul unui cer fără stele
va face să tremure a ta respiraţie...
Vei fi cu mine,
chiar şi atunci când florile tale
capul vor înclina, secetei timpului...
Eu, sunt viaţa ta!

Voi fi cu tine,
chiar şi atunci când pămantul pietrificat
nu-mi va permite a culege roadele...
Voi fi cu tine,
şi atunci când imensitatea mării
va înghiţi visele mele...
Voi fi cu tine,
chiar şi atunci când copacul tău
nu-mi va dărui fructul...
Eu, sunt omul!

Voi fi cu tine,
char şi atunci când durerea
va atinge inima ta...
Voi fi cu tine,
şi atunci când, cu tine nu aş vrea să fiu...
Voi fi cu tine,
chiar şi atunci când voi avea aripi
pentru a pleca în zborul fără de-ntoarcere...
Eu sunt sufletul!

"Iubeste-ţi aproapele ca pe tine însuţi..."
De nu ai iubire pentru tine,
cum vei avea pentru aproapele tău?

poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O rază de lumină

Ce bine e aici la tine,
Când zorii aduc lumină,
Tu eşti mereu lângă mine
Şi ai un lan de fericire.

Trec nopţile şi zilele se scurg,
Lângă tine renasc şi mă topesc,
Vreau să plec, dar tot lângă tine ajung
Şi viaţa mea cu tine o trăiesc.

Aroma ta e un plăcut parfum,
Vreau să-l simt la infinit,
Este acum un singur drum,
Acel a visului împlinit.

poezie de Eugenia Calancea (23 iulie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fum şi fluturi

De dorul tău eu mă topesc
Fum şi fluturi fum în zbor
Zilele topite-mi curg de zor
Sufletul abia mi-l mai zăresc

Viaţă, în tine mă zvârcolesc
Trezită-n fum de lumânare
Încerc senzaţia de alinare
Cu ochi minţii caut să privesc

În jurul meu suflete întâlnesc
Şi văd ce rău sunt pedepsite
De Dumnezeu sunt ocrotire
M-am hotărât ca să trăiesc

Suflet, te-am întâlnit tăcut
Din ceara arsă, chip ceresc
Îmi dai puterea să plutesc
Zâmbesc că te-am cunoscut

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La acest ziar

Săraca hârtie, unde mă duc.
Ceea ce simt mai bine în mine,
Nu ştii durerea pe care îndrăznesc;
Să-ţi încredinţez când vorbesc cu tine.

Pentru că şi tu mă vezi, ca lumea,
Partea senină şi privirea tristă:
Nu cunoşti rana profundă.
Care încet, încet, e-n inima mea.

Sunt rele pe care nu le poţi scrie,
Că nici măcar nu poţi spune jos;
Şi aceştia sunt cei care-l provoacă pe martir.
Şi că lumea, din păcate! Nu-i i-a.

Poţi să te plângi, o, filelor mele de hârtie,
Doar tăcute încrezătore, de durerea mea,
Pentru că nu este mai crud
Ce să zâmbesc, în timp ce sufocant plîng!

poezie celebră de Iulia Hasdeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmbracă-mă cu al tău zâmbet

Învaţă-mă să te iubesc,
îmbracă-mă cu al tău zâmbet,
arată-mi prin a ta privire
că trebuie să te preţuiesc.
Promit să-ţi înţeleg dorinţa,
să îţi respect sufletul tău,
s-alung durerea, suferinţa,
să umplu tot ce este gol.
Atinge-mă cu-a tale braţe
fă-mă să simt al tău fior,
căci am nevoie de putere
să încălzesc sufletul tău.
Şi toate aceste sentimente
se vor aduna zi de zi
ca să trăim cu adevărat
iubirea noastră inconştientă...

poezie de Eugenia Calancea (22 mai 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!