Frunza in vant

De zeci de ori am uitat de zei,
De mii de ori am vrut sa uit de toate.
Bat vanturi, pe rand; fiorii duc cu ei
O inima moarta, iubiri stramutate.
Ruga spre ceruri, frunza in vant
Asa mi-e iubirea, in van, pe pamant.

poezie de Ramaiana Pana
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zeci si mii de cutite

Zeci si mii de cutite se apropie de mine
Toate isi cunosc atit de bine tinta,
Toate sunt de la tine,
Toate se apropie de mine cu viteza.
*
Zeci si mii de cutite
Toate bine ascutite
Toate numai bine de infipt in inima
Sunt bune...
Au viteza, iar eu trebuie sa alerg
Mi-au spus ca pot sa aleg...
M-au intrebat, le vreau in inima, in minte sau in suflet?
Le-am spus ca nu conteaza, oriunde...
*
Zeci si mii de cutite se indreapta spre mine
Apoi in fata-mi se opresc...
Zeci si mii de cutite,
Toate ruginite, insa bine ascutite
Se indreapta catre mine si in fata-mi se opresc,
Imi intra in inima, in suflet, in minte
Dar toate astea la ce folos?
Zeci si mii de cutite n-o sa ma faca sa uit
De tot ce simt si de tot ce-a fost...

poezie de Ana Cirlan
Adăugat de Alesia Moroianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Disperare

Cer si pamant,
Cer si pamant,
Nu ma striviti,
Inca nu vreau mormant!

Da, am cazut
Din cer pe pamant,
Nu ma umiliti,
Voi, vorbe in vant!

Ma voi ridica
Si voi re-nvia,
Din crater de suflet
Sa creasca un zambet?

Simt cum se scurge
Din mine-al meu sange...
Dar inca traiesc!
Ce sperante nutresc?

Voi, vorbe in vant,
Inca nu vreau mormant!
Sa creasca un zambet...
Ce sperante nutresc!...

poezie de Ramaiana Pana
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amintirea unei iubiri

Inima mea e rece,
Tu ai uitat de mine,
Si toate acele clipe
Petrecute cu tine;

Sunt unele momente,
In care vreau sa vorbim,
Sa stam pana tarziu
Si tot sa povestim.

Sa ne aducem aminte,
De tot ce a fost frumos,
Cand tu imi faceai viata,
Plina de sperante, era roz.

De ce de la o vreme,
Noi ne-am instrainat?
Oare asa de repede...
Tu de mine ai uitat?

poezie de Iulian Denis Paraschiv
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

El cuprinse, dulce, sanul ei

El cuprinse, dulce, sanul ei,
greu, puternic, si-i rapuse gura
cu sarutul lui - iar langa ei
arborii isi prelungeau faptura
in amurgul limpede cazand,
in racori de aur si de vant...

Si isi cunoscura-atunci dintai
gustul si mireasma, si-si simtira
de la crestet pana la calcai,
trupul, cum tresare si se mira.
Si apusu-i bantuia, plecand,
cu vapai de aur si de vant...

Si tipau si pasarile-n cer.
Mana ei ii palpaia pe umar.
Sta in lume cuplul lor stingher
iar, in jur, perechi fara de numar -
si-i impodobea pe rand, pe rand,
dragostea, cu aur si cu vant...

poezie de Nina Cassian
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Domnita Mea

Rochie stralucitoare
Buzele doua petale
Inima bate incet si o simt usor in piept...
Domnita inimii mele incununtata cu mii de stele...
Dansan-d sa ne soptim Cantan-d sa ne iubim
Si pana in zori petale si cu flori
La inima bat ca se le impac...

Ma uit spre cerul plin de stele
Sa vad daca-i domnita mea prin ele...
Sa o sarut sub clar de luna
Sa fim mereu noi impreuna....

poezie de Octavian Dumitraşcu
Adăugat de Octavian Dumitraşcu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Descântec de îndrăgostit

.. ori să nu mai ieşi din casă
pân' la sfintele pomeni
ori să porţi trenă mireasă
printre iarbă şi coceni...

... ori s-aştepţi timpul să treacă
cu pendulă ori cu cuc
orele să se petreacă
când se duc unde se duc...

... ori s-aştepţi un tren în gară
lung de linie cu flori
da mai bine stai afară
de nu vrei cumva să mori...

... ori aşa şi pe dincolo
cum am spus sporovăit
lasă-te de toate solo
când e vorba de iubit!...

poezie de Gheorghe Gurău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De câte ori...

Mă pierd zile la rând... cu capu-n nori!?
Privesc cu ochii goi chipuri prin sticlă
Şi-i strig în van; aivea nu se-aplică
De câte ori, de câte ori...

M-avânt cu gând d-elan în fiecare zori,
Trăiesc clipite de tumult de vis;
Sunt un torent de reuşite, nedescris
De câte ori, de câte ori...

M-afund în misticism ce-mi dă fiori
Cu închinări la ţeluri destrămate;
Invoc în van pe Dumnezeu la pietate
De câte ori, de câte ori...

Mă simt rănitul d-exterminatori
Şi-mi vreau răscumpărări de libertăţi şi bunuri
Furate de la viaţa-mi, cu mentalele străbunuri,
De câte ori, de câte ori...

Mă resemnez în cânt de coardă de viori
Înghesuit în mine, adâncul... Îmi deplâng
Destin de începuturi cu piciorul stâng
De câte ori, de câte ori..

De câte ori mă ştiu prin amintiri cu nori,
De câte ori mă văd plângând săruri de mare,
De câte ori am dăruit sau am primit o floare?!?...
De câte ori, de câte ori...

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (10 septembrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În toate domeniile vieţii avem una din două: ori argumente, ori rezultate; ori motive, ori experienţe; ori teorii, ori succese.

Colin Turner în Născut pentru succes
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Arbor invers

Arbor invers, cu radacinile-n vant,
cu talpile late ca frunza platanului,
aproape plutind, abia atingand
anotimpurile anului.
Cu mainile crestate ca frunza de stejar,
cu trunchiul cu scorbura-adanca
in care dorm ursii cu capul in jos, in zadar
spre-un cer de pamant vrand s-ajunga.

Mereu cu creierul gol, cu ideile
rasfirate ca pe-un deal pomii rotati,
dus in nori, in scanteile
celor neluminati.
Vazut ca in apa, mereu,
si fosnind de un vant de pamant,
cu radacinile infipte in curcubeu
si-n culori ce nu sunt.

Arbor invers am ramas, rupt din sfera
cu sfera aceasta aidoma, geamana...
Si totul imi pare stiu, dar nimica
din ce stiu cu ce este nu se aseamana.

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de Eva
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eşecurile repetate în dragoste duc ori spre viciu, ori spre marea poezie.

aforism de Vasile Ghica
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire ascunsa

lacrimi, atunci cand ploua peste durerea tristetii;
inimi, atunci cand inca bat, desi sunt ranite;
iubire, aparent infrigurata, in umbra,
atunci cand singur si in singuratate-mi, imi inchircesc sufletul in mine insumi, strangandu-mi aripile;

iubirea, eterna inca, se revarsa din inima;
intamplator mai poate fi reinviata de lumina unui soare optimist;
iubirea, surazatoare, ametita de intuneric,
atunci cand norii stralucesc, fierbinti, spre mai adanc, spre mai adanc;

inima mea, care se comprima dureros in imbratisarea ta;
umbrele, care par sa se sfarame violent sub puterea mintii;
adancime, care ilumineaza cu puterea flacarii ce arde
in intunericul abisului, chiar daca este aspatial si plin cu umbre;

asa cum ploaia de lacrimi incepe incet sa se opreasca,
asa cum vantul imprastie norii ca pe niste pene,
plansul se retrage din iubire pentru a se ascunde,
pierzand pana si rezonanta lipsita de importanta a focului.

poezie de Subhendu Kar, traducere de Marieta Măglaş
Adăugat de Marieta Măglaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rupt

rupt de firul vietii
mi-e trupul valtoare de vant
am aprins lumina diminetii
cu aripile de pamant

nu sunt inger dar nici demon
sunt doar o lumina vie
cu glasul dulce, monoton
vantul ma adie

sunt doar un picur de sange
care vorbeste-
mi-e timpul trecator
si inima mi-e rece
in mine sta ucis un ganditor
ce pe cararea vietii trece

poezie de Lucian Bota (18 august 2009)
Adăugat de Lucian Bota
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe drumul vieţii-n plin surpat,
De zeci de ori reinventat,
De câte ori, de câte ori,
Să ai curajul să nu mori?!

catren de Mihaela Banu (15 iulie 2020)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi mi-e pana

Şi mi-e pana... numai sânge,
Numai lacrimi, numai vise,
Însă n-o să poată plânge
Lângă uşi, mereu, închise.

Şi mi-e pana numai soare,
Doar speranţă şi -adevăr,
Arma, de la cingătoare,
Este floarea mea... de măr.

Şi mi-e pana... cer cu stele,
Luna-n cumpăna fântânii,
Un himeric... dans de iele
Sau un lup... în dosul stânii.

Şi mi-e pana... ca pelinul
Prins în poarta unui dor,
Gândurile ce-şi fac plinul
În răcoarea... de izvor.

Şi mi-e pana... nebunie
Când săgeată, când amor,
Tainică... filozofie...
Clipa-n care mă-nfăşor.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din lacrimi

Of! ce greseala ai facut,
Ai luat in gluma visul care
L-am construit cu-asa dorinta,
Din lacrimi de la fiecare...

Cum ai putut sa stingi lumina,
Eu drumul cum sa-l mai gasesc?
Nici nu mi-ai spus a cui e vina,
Spre ce directii sa pasesc?

Sa te mai caut ce rost are?
Increderea e la pamant,
Tu m-ai mintit, si-ai pus in gluma
Iubirea ta sub juramant...

Caut in suflet o greseala,
Sa vad poate-s de vina eu,
Dar am pornit asa frumos,
Sa vad ceva imi este greu...

Erai asa de bucuroasa
Cand mama ta a acceptat,
"-E prima data cand ma lasa,
Din toti tu esti primul baiat."

Asa mi-ai spus si bucuroasa,
In brate m-ai cuprins si stiu,
Ca de-ai dori sa ma strangi iara,
Din nou cu tine-as vrea sa fiu...

Asa frumos, visul acesta
Mi-e ca o mangaiere-n gand,
Se intreaba pana si parintii
De ce eu ma trezesc plangand.

E acest dor ce ma framanta,
Nu stiu de ce este asa,
In noapte amintirea canta,
Dar ziua-mi fura linistea...

Of! ce greseala ai facut,
Ai luat in gluma visul care
L-am construit cu-asa dorinta,
Din lacrimi de la fiecare...

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Exista două căi ce duc spre fericire. Ori ne reducem dorinţele, ori ne creştem posibilităţile. Dacă eşti înţelept, le parcurgi pe amândouă.

citat din Benjamin Franklin
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec păgân

Ce-ar fi să-mi spui o poveste
Cu Feţi-Frumoşi şi cu Zâne,
Ori s-ascultăm cum din ceruri
Se-aud incantaţii păgâne.

Sunt mii de ani de-aşteptare,
Mă rog să nu pleci pe-nserat,
Oh, cântecu-acela mă doare
Dar versurile eu... le-am uitat.

poezie de Mihail Mataringa
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rug si ruga

E rugul pregatit
Miros de lemn uscat
Spre ceruri azvarlit,
De ruga-nconjurat.

Ea nu e vrajitoare,
Copila este inca
Si cere indurare,
Legata sus, pe stanca.

Dar cine s-o asculte
Cand plange si implora?
Vocile sunt prea multe
Si focul o-nconjoara.

In piept nu-i rasuflare
Si voce nu mai are.
In gand isi cheama Domnul
Sa-i ocroteasca somnul.

Aclama iar multimea:
"E dusa vrajitoarea!"
Ea zboara spre inalturi
Dand valuri mari in laturi.

S-a dus apasatoarea
Viata pamanteana.
Cu ingeri albi pe umeri,
Cu lacrima pe-o geana,

"Sunt libera!", isi spune
Si-si pleaca-n jos privirea.
"Multimea sa se-adune,
Ii plang nefericirea.

Ei cred ca au invins-
Invinsu-i-a minciuna
Ce mintea le-a cuprins
Si le-a furat lumina."

De foc se-ndeparteaza,
Acasa pleaca toti
Si noaptea toti viseaza
Un inger pe la porti.

Aude fiecare,
Stingandu-se pe fuga,
O voce soptitoare
Ce se preschimba-n ruga.

poezie de Ramaiana Pana
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine vrea ca Dumnezeu să-i asculte grabnic rugăciunea, de fiecare dată când se ridică şi întinde mâinile către Dumnezeu, mai înainte de toate şi mai înainte de a se ruga pentru sufletul său să se roage pentru sufletul duşmanilor lui. Purtându-se astfel, ori de câte ori Îl va ruga pe Dumnezeu, Acesta îl va asculta.

citat din Avva Zenon
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea iar a revenit

De multe ori am vrut să zbor
până dincolo de cer.
Să-închid acolo al meu dor,
să rămână un mister.
Să nu mai ştiu nimic de el.
Să nu-mi mai ardă inima.
Să pun iubirii lăcăţel,
s-o uit pentru totdeauna.
Sufletul să nu mă doară,
să mă simt descătuşat.
Fără foc la inimioară
şi cu sine împăcat.
E drept, voinţă am avut.
De reuşit, n-am reuşit.
M-ai fermecat cu-al tău sărut,
Iubirea iar a revenit.

poezie de Dumitru Delcă (16 iulie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!