Prinţul Mîşkin

Între inaptitudinea de a fi
Singur şi-aceea de-a fi cu cineva,
Exist într-o perpetuă căutare
De iubire necondiţionată, de
Iubire în abundenţă, copleşit
Vreau să fiu de veridicitate, de
Toate rănile mele oblojit
De către un Dumnezeu viu, puternic,
Sub pavăza căruia, eu, cucernic,
Îmi voi putea pune la încercare,
Puterea iubirii; întreagă Neva
Focul din inimă nu-l va potoli
Şi-mi voi revărsă văpaia iubirii
Peste hotarele nemărginirii.

poezie de Adrian Nicula din Sanctuar sufletului cu aripi frânte (2016)
Adăugat de Adrian Nicula
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pedeapsa iubirii

Dragul meu împart cu tine
Pedeapsa iubirii
Tu porţi mereu
Cumplitul blestem.
Ai revărsat
Asupra minţii mele
Focul iubirii,
În care te chem.
În inimă la tine
Îmi e gândul
Drumul întoarcerii
Este pustiu.
Căci ai zidit
O închisoare pentru mine
De altă iubire...
Să nu mai ştiu.
M-ai ferecat în lanţuri grele
Cu mult peste puterea mea
Ai înălţat ziduri până la stele
Să stea închisă veşnic dragostea...

poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Maria Ciobotariu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gândul tău

Voi pătrunde
În marea neagră
Din a ta privire
Un tărm tăcut,
Fără de fund.
Voi rătăci prin vise,
Gându-ţi voi fura
Şi iĺ voi purta
Prin lumea mea
Împodobit cu şoapte
De dragoste,
Şi luciri de stele.
Îl voi ascunde
Ca pe o comoară
In a inimii cămară,
Să crească
Să dospească
În a iubirii flacără.
Îl voi lăsa apoi
Să curgă şuvoi,
În lacrimi sărate,
Adevărate perle,
Sidefate mărgăritare
Adunate toate,
Cu dorurile mele
Peste gene,
Pe visele mele,
Pe care-ţi scriu poeme.
Cu lacrimi de iubire

poezie de Alexandra Găluşcă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pluton

Aştept primăvara:
vreau să fiu dus de un pluton suav
la primul zid şi împuşcat cu muguri
şi când voi muri să-mi înflorească toate rănile,
să vină toate albinele la rănile mele
şi să mă transporte pe aripi
către tărâmul de polen unde merită să ajung
cu flori cu tot, cu tristeţe cu tot,
cu primăvară cu tot,
acum şi-n veacul vecilor.

poezie celebră de Adrian Păunescu din Într-adevăr (1988)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Persoana-ntâi

Cu paşi grăbiţi eu voi străbate
Câmpii întinse de iubire,
Izvoarele ce vin s-adape
Tot ce e viu şi e simţire.

Pe ramuri eu voi pune frunze
De dor, de viaţă-n verde viu,
Pe flori voi pune buburuze
Şi iarbă verde în pustiu.

Din poezie voi culege
Cu fiecare cuvinţel
Ce îl voi transforma în lege
Pentru oricare sufleţel.

Voi picura culori pe floare
Culese dintr-un curcubeu,
Voi pune în priviri candoare
Apoi voi spune că sunt, EU

Persoana-ntâi din conjugare
Ce o cunosc şi o iubesc,
Ce nu mai este o-ntrebare
Sunt numai EU, care trăiesc!

poezie de Aurelia Oancă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Mă împletesc in razele soarelui.. şi-mi îmbrac sufletul în Lumina Cerului...
Lumina alba a Taborului...
şi-apoi cu palme de căldură pline, voi desena iubirea peste oameni... voi contura orizontul lumii cu sufletul meu... si-mi voi aşeza inima la picioarele fiecărui om pe care-l voi întâlni pe drum, făcând-o leagăn pentru fiecare suspin... lumânărică vie si blanda pentru fiecare urma de întuneric ce-o voi întrezări pe vreun chip... şi brat de sprijin pentru paşi ce se poticnesc pe cărare...
Eu, o mânuţă insorita cu iubire vreau sa fiu,
lumină a iubirii coborâtă din înaltul Cerului...
la o margine de drum,
intre versurile unui cântec,
sa cuprind nemarginirea
şi sa-mi revars
din causul palmelor
izvoarele de apa vie din sufletul meu...
peste lume...

poezie de Mariana Daniela Bidascu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La fel cum un fluviu puternic, vărsându-se în mare, este veşnic umplut de către mare, la fel şi voi trebuie să vă goliţi de voi înşivă în Iubire, pentru a putea fi mereu plini de Iubire. Fluviul care şi-ar opri pentru sine darul său către mare, ar deveni o apă stătătoare.

Mikhail Naimy în Cartea lui Mirdad
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

O iubire...

Mi-am propus să ajung acolo, sus
mi-am propus o poartă numai a mea spre fericire
şi o voi face, chiar fără ajutorul tău
şi voi ajunge sus-acolo, numai cu iubire.
O iubire cum nu am mai avut,
o iubire plină, doar de mine
sperând, dacă se poate, chiar către absolut
şi voi trăi iubind, dar din iubire
Mi-am propus să-mi las lăstarii timpului să crească
chiar dacă nu voi şti de unde-au răsărit
şi voi primi o sevă de mană, ce-i cerească
voi contiuna în taină, puţin, ca să mă mint.
Mi-am pus în plete luna, vreau ea să mă iubească
e cel mai simplu lucru şi vreau ca să te mint.

poezie de Ionela Van
Adăugat de Daria Dumitras
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt totul şi nimic. Sunt totul când am conştiinţa că sunt o fiinţă spirituală, inseparabilă de fiinţa întreagă, şi-mi manifest această conştiinţă prin iubire faţă de întregul a cărui conştiinţă o am, adică faţă de tot ce accept că e viu. Sunt nimic când am conştiinţa că sunt corporal, separat de fiinţa întreagă, şi-mi mainifest conştiinţa iubirii numai faţă de "e-ul" meu corporal, separat de toate.

Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu şi om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de Gabrine94
Comentează! | Votează! | Copiază!

Teoria haosului nu poate fi aplicată niciunde mai bine decât în iubire. Toate iubirile seamănă între ele, fractalii iubirii de sine, implicit iubirii divine, mărindu-se la infinit, contractându-se la infinit. Iubirea este imposibil de demonstrat, la fel ca ei, deşi structura este simplă şi mereu aceeaşi. Clipirea lui Dumnezeu de la un infinit către un altul.

citat din romanul Visele nu dorm niciodată, Legămintele macilor de Nataşa Alina Culea (9 septembrie 2017)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Visam să-mi fiu propria cauză şi propriul ţel; acum credeam că prin mijlocirea literaturii mi se va îndeplini dorinţa. Literatura îmi va da nemurirea în schimbul eternităţii pierdute; nu mai exista Dumnezeu care să mă iubească, dar aveam să aprind o flacără în milioane de inimi. Scriind o operă hrănită din povestea propriei vieţi, mă voi re-crea şi-mi voi îndreptăţi existenţa. În acelaşi timp, voi fi de folos umanităţii; ce dar mai minunat decât cărţile i s-ar putea face? Mă ocupam şi de mine, şi de ceilalţi; îmi acceptam "încarnarea", însă nu renunţam la universal: proiectul meu putea cuprinde totul; satisfăcea toate năzuinţele care înfloriseră în mine de-a lungul celor cincisprezece ani.

Simone de Beauvoir în Memoriile unei fete cuminţi (2011)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să aveţi către Dumnezeu inimă de fiu, către aproapele inimă de mamă şi către voi minte de judecător.

citat clasic din Ilie Cleopa
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să aveţi către Dumnezeu inimă de fiu, către aproapele inimă de mamă şi către voi minte de judecător.

citat din Părintele Ilie Cleopa
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hăţurile iubirii

Inima aleargă peste toate zăpezile sufletului,
La vârsta înţelepciunii hăţurile bine strunite
O ghidează în focul iubirii să ardă frumos
Până se face cenuşă stelară în zboruri infinite.

Cenuşa o păstrez şi-n mângâieri, şi-n vise,
O reinventez mereu sub razele de soare,
O voi face cremă cu untdelemn de dor,
O să tratez amintirile de stea învingătoare.

Vom ţipa împreună în urma zăpezii căzute
Peste clepsidra bucuriei norocului meu,
Tu, ca jumătate de cruce-n credinţă,
Îmi vei purta iubirea în hăţuri, mereu,

Ghideaz-o în focul iubirii, să ardă frumos,
Până se face cenuşă stelară în zborul duios!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De acum înainte voi privi toate lucrurile cu iubire şi mă voi naşte din nou. Voi iubi soarele, pentru că îmi încălzeşte corpul, voi iubi ploaia, pentru că îmi curăţă spiritul, voi iubi lumina, pentru că îmi arată calea, voi iubi şi întunericul, pentru că îmi arată stelele.

citat din Og Mandino
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Perfecţiune?

Vreau să fiu perfect în toate,
Dar apoi stau şi gândesc,
Oare îmi voi da dreptate
Dacă, poate, mai greşesc?

Este ea, perfecţiunea,
Chiar ceva ce îmi doresc?
Îmi şopteşte raţiunea
Să mai stau să mă gândesc.

Ar fi bine bun la toate?
Mă ajută cu ceva?
O ascult, îi dau dreptate,
M-am pierdut pe undeva...

Pot fi geniu, pot fi suflet,
Sau iubire... sau nimic,
Pot fi versuri, pot fi cântec,
Pot fi tot... sau doar un pic.

Pot să fiu perfect în toate?
Poate nu, poate că da,
Conştiinţa va răzbate,
Voi trăi şi voi vedea.

poezie de Adi Conţu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Blestemul iubirii

Te iubesc, arză-te focul!
Lângă tine vreau să fiu.
Să-mi dea Dumnezeu norocul,
Focu-acela, eu să fiu.

poezie de Dumitru Delcă (august 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anotimpul iubirii

Eu primăvara sunt îndrăgostit
Şi cred că, altfel nici nu aş putea,
În jur pe toate le privesc vrăjit
Şi toate sunt vrăjite-n calea mea;

E veselie-n orice colţişor,
Pământu-ntreg e-acum însufleţit,
E anotimpu-n care-nvăţ să zbor
Şi tot ce-i viu îmi pare fericit.

Iar dacă,-ntâmplător, cam singur eşti,
Sau, singur, dintr-o dată, te-ai trezit,
Nu-ţi trebuie lanternă sau chibrit,
Pentru-a găsi un suflet să-l iubeşti.

În primăvară printr-un sfânt mister,
Se nasc idile-n parc şi prin zăvoi,
O largă poartă se deschide-n cer
Şi plouă cu iubire peste noi.

poezie de Marius Coge
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soarele vieţii mele

Adevărul Tău îl vreau
Şi lumina Ta Isus
Viaţa-ntreagă să ţi-o dau
Ca să-ţi fiu în veci supus

În lumina mântuirii
Vreau viaţa să-mi zidesc
Şi pe aripa iubirii
Eu prin Tine să păşesc

Luminat de-a Ta privire
De Cuvântul Tău cel Sfânt
Doamne în neprihănire
Să-mi faci viaţa pe pământ

Fii Tu soarele vieţii
Care azi mă luminează
Şi-n câmpia tinereţii
Cu drag Isus mă aşează

Vreau un rob Isus să-ţi fiu
Cât aicea voi mai fi
Dumnezeul meu cel viu
Numele spre-a ţi-l cinsti

Pune-mă dar în măsura
Sfinţeniei pe pământ
Eu ca să trăiesc Scriptura
Să-mi fii soare şi avânt

O îmbracă-mă în Tine
Şi-n Cuvântul Tău curat
Până-n slăvile divine
Ca să-ţi cânt neâncetat

Latura iubirii Tale
Să mă-mbrace pe vecie
Tu Isuse să-mi fii Cale
Şi o Doamne Pâinea vie

Şi să-mi fii Isus izvorul
De-ndurare şi de har
Doamne Tu Mântuitorul
Să n-alerg dar în zadar

Cinste slavă şi mărire
Fii Isuse-n veci slăvit
Căci în marea Ta iubire
Ne-ai spălat ne-ai mântuit

poezie de Ioan Daniel Bălan (7 aprilie 2019, Mănăştur)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa ne-a dovedit că această cale a iubirii este grea, pentru unii este mai uşor a urî decât a iubi. Izvorul iubirii este Dumnezeu, aşadar să mergem tot mai des la acest izvor să ne umplem inima de iubire şi s-o împărtăşim şi semenilor noştri. În lume este un singur izvor din care curge adevărata iubire, restul toate sunt izvoare otrăvite. Nu alergaţi la alte izvoare, căci, bând din ele, veţi muri.

citat din Ioan Selejan
Adăugat de andreea93
Comentează! | Votează! | Copiază!

Succesiuni cromatice

sunt melancolică-n albastru, veselă în verde
tandră în portocaliu, în violet candidă
mă îmbrac în toate nuanţele cerul mă crede
o romantică capricioasă profundă lucidă.

adâncimea iubirii derivă de la soare
mă pune în relaţii cu lumea întreagă
succesiuni cromatice susură la izvoare
din mine pleacă zâmbet viaţa îmi e dragă.

gânduri mă poartă spre univers deschis
conştiinţa demiurgică mă arde ca focul
flăcări tremurătoare în lumini au convers
acoperă neantul, vieţii îi cunosc jocul.

mă încadrez în legea timpului divers
cu slove de iubire îmi prelungesc norocul.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!